Rodgers Chawani a spus, aseară, la televiziunea publică că intervenţiile BNM au realizate în momentul potrivit şi au adus rezultate corecte. Oficialul FMI a apreciat că BNM este o instituţie independentă în luarea deciziilor.

„Dacă banca centrală ar fi fost compromisă nu ar fi fost capabilă să facă faţă situaţiei şi războiului din Ucraina într-o manieră atât de eficientă. Dacă nu ar fi dispus de resurse am fi vorbit acum despre presiuni enorme asupra ratei de schimb care ar fi destabilizat economia. După părerea noastră, BNM este independentă și este responsabilă pentru tot ceea ce face”, a spus Chawani.

Activitatea BNM a fost criticată recent de mai mulți deputați ai Parlamentului pe fondul unei inflații de circa 27%, una dintre cele mai mari în regiune.

„Mi-aș dori să am timp să pot cheltui. Nu am timp pentru cumpărături”, a spus Natalia Gavrilița.

Anterior, Gavrilița declara că ridică un salariu de premier de 15-16 mii de lei.

Rata inflației în R. Moldova a ajuns la circa 27%, dar BNM spune că aceasta ar putea trece și de 30% în acest an. Rata inflației din Moldova este una dintre cele mai mari în regiune.

Pentru anul 2022, BNM prognozează o medie de 27,3%, cu o creștere de peste 30% în toamnă, iar în 2023 se așteaptă o rată medie a inflației de 16,5%.

Octavian Armașu a menționat la prezentarea raportului că toate economiile, inclusiv cele avansate, se confruntă cu o inflație în creștere, ca urmare a crizei pandemice și a războiului din țara vecină – Ucraina.

„Băncile centrale  sunt puse în situația de a înăspri politica monetară. De rând cu celelalte bănci, BNM, prin restricționarea politicii monetare, urmărește să atenueze efectele șocurilor inflaționiste și să asigure stabilitatea financiară”, a spus Armașu, care a subliniat că valul de scumpiri internaționale la resursele energetice și la produsele alimentare a avut un impact major asupra proceselor inflaționiste din R. Moldova.

În R. Moldova inflația este mai mare decât în alte țări din regiune din cauza ponderii mari a produselor alimentare în coșul de consum, economia mică și deschisă, dezechilibrelor în economie provocate de menținerea unor tarife neajustate care nu a fost ajustate la timp.

• Raportul integral BNM

În luna aprilie, faţă de martie, creșteri mai accentuate au fost marcate la tomate – cu 37,8%, castraveți – cu 20,6%, cartofi – cu 17,9%, ceapă – cu 16,6%, margarină şi alte grăsimi vegetale – cu 12,7%, crupe – cu 9,3% etc.

La mărfurile nealimentare, au fost înregistrate creșteri mai semnificative de preț la: cărți – cu 8,4%, gaz lichefiat – cu 6,8%, lemne pentru foc – cu 4,1%, ediţii tipărite – cu 3,7%, carburanți – cu 3,4% (inclusiv la motorină – cu 6,4%, benzină – cu 1,8%) etc.

La servicii, creșteri lunare mai accentuate a tarifelor au fost înregistrate la serviciile pentru energie electrică – cu 34,9%, serviciile de transport în trafic raional, interraional și internațional – cu 6,5%, serviciile de transport urban – cu 5,3%, serviciile de telefonie mobilă – cu 2,9%, serviciile transportului de pasageri cu taxiul – cu 1,8%.

Au fost majorate și ratele de dobândă la creditele overnight de la 12,50 la sută până la nivelul de 14,50 la sută anual; iar la depozitele overnight de la 8,50 la sută până la nivelul de 10,50 la sută anual.

BNM explică că evenimentele tensionate din regiune deteriorează condițiile economice regionale și cele mondiale, cu repercusiuni severe asupra evoluției inflației globale. Se atestă creșterea excesivă a cotațiilor pe piețele internaționale asociate resurselor energetice, produselor alimentare și celor la metale prin suprapunere cu perturbările din lanțurile de producție și aprovizionare. Bursele și piețele financiare internaționale înregistrează volatilități sporite. Suplimentar, se manifestă criza umanitară generată de valul de refugiați din Ucraina.

Banca Centrală mai spune că tensiunile din regiune implică incertitudini și riscuri majore, de natură să ajusteze prognozele inflației în sens ascendent. Șocurile de prețuri sunt inevitabile oricărei economii, însă mai vulnerabile sunt țările dependente de cotațiile și de evoluțiile de pe piețele internaționale prin prisma prețurilor de import, din care face parte și R. Moldova, apreciază BNM.

Asistăm, spune BNM, la amplificarea riscurilor și incertitudinilor la nivel global, regional și național generate de conflictul din regiune, iar perspectivele condițiilor economice în contextul acestor evenimente sunt precare. Implicațiile acestor evenimente condiționează o conjunctură fără precedent în R. Moldova, economia națională fiind supusă modificărilor structurale.