Localitățile respective au fost selectate recent, de către membrii Grupului Coordonator al Programului Bunelor Practici, implementate de IDIS „Viitorul” cu suportul Consiliului Europei.

În cadrul competiției din acest an participă 84 dintre cele mai inovative bune practici, implementate de 57 de comunități locale din Moldova în perioada 2020-2022.

Zona de Centru rămâne a fi cea mai activă. Prin urmare, din Centru au fost depuse 48 de bune practici din 31 comunități, din regiunea de Sud – 23 bune practici din 17 comunități, iar 13 bune practici din nouă comunități au fost depuse din regiunea de Nord a republicii.

După ce vor fi vizitate, comunitățile vor organiza zilele ușilor deschise, iar cele mai bune exemple de bună practică vor fi incluse într-o Antologie a bunelor practici și vor fi premiate în cadrul unei ceremonii festive, la finele anului 2022.

IDIS „Viitorul” menționează că printre bunele practici cu care se mândresc localitățile din țară poate fi menționată moara de vânt din satul Gaidar, restaurată cu suportul Uniunii Europene, primul traseu turistic marcat din Moldova „Nisporeni – Dealul Bălănești”, sistemul modern de iluminare stradală dirijat online din orașul Călărași, cea mai mare piață transfrontalieră din sudul Moldovei, deschisă șapte zile din șapte în satul Slobozia Mare din raionul Cahul, noul sistemul de canalizare cu o lungime totală de aproximativ 21,2 km pentru cei 5.500 de locuitori ai orașului Cantemir etc.

Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova a fost lansat în anul 2005, cu suportul Consiliului Europei și implementat de către IDIS „Viitorul”.

Un Memorandum de colaborare în acest sens a fost semnat la Chișinău de liderii celor trei asociații.

Coaliția pentru descentralizare va coordona și gestiona, în următorii trei ani, dialogul dintre autoritățile centrale și cele locale pentru a fixa, de comun acord, o agendă națională pentru cele mai importante modificări legislative și ajustări instituționale în domeniul puterilor locale.

Între altele, Coaliția își propune să contribuie consolidarea guvernării descentralizate în Moldova, extinderea bazei finanțelor locale și va participa activ la toate etapele de recalibrare a puterilor locale de nivelul I și II.

Secretariatul în cadrul Coaliției va fi exercitat de CALM.

Coaliția pentru descentralizare este o inițiativă voluntară și apolitică.

Peste 60% dintre respondenți au spus că problema majoră sunt salariile și pensiile mici, urmați de cei (29%) care au indicat că problema majoră e șantajul. Alți 27% au spus că problema lor cea mare este sărăcia, iar 15,7 la sută – sărăcia.

Întrebați cum trăiesc la moment oamenii în țară, față cu doi ani în urmă, doar 0,4% au afirmat – mult mai bine; 13% – mai bine, mai rău – 38,6% și mult mai rău – 41,5% dintre respondenți.

Sondajul a fost realizat de CBS Research la comanda IDIS „Viitorul” din R. Moldova și ISPRI din România. Volumul eșantionului a fost de 1134 persoane, prin interviuri „față în față”, în perioada 24 ianuarie-5 februarie. Eroarea maximă este +-3%.

Astfel, 28,7% dintre respondenți au spus că ar prefera să locuiască în București; 24,7% – la Iași și 15,9 la sută în Brașov.

Pentru Cluj Napoca ar opta 9,6% dintre moldoveni, Timișoara – 6,7% și Constanța – 3,4 la sută.

În topul localităților românește atractive pentru cetățenii R. Moldova mai figurează Galați Sibiu, Bacău și Suceava.

„Barometrul R. Moldova și România, în tumultul crizelor regionale” a fost realizat în cadrul unui proiect comun al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale de la Chișinău și Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. Rezultatele sondajului vor fi prezentate marți, 8 februarie.

„Bunele practici nu apar din senin. Bunele practici își extrag esența din experiența bogată ale comunităților performante, din realizările frumoase ale cetățenilor, din dorința și ambiția primarilor, consilierilor și funcționarilor publici de-a schimba lucrurile spre bine”, susțin autorii antologiei.

Experții IDIS „Viitorul” mai spun că, în R. Moldova, conceptul de dezvoltare comunitară este promovat mai ales prin intermediul programelor Uniunii Europene, iar antologia vine să stimuleze procesul de dezvoltare socio-economică locală.

Alți 23,6% dintre participnații la sondaj ar rămâne acasă pentru un salariu cuprins între 15.000 și 20.000 de lei, în timp ce 22,4% s-ar mulțumi și cu un salariu lunar cuprins între 5.000 și 10.000 de lei.

Același sondaj mai arată că dacă ar avea o şansă reală de a pleca din Moldova, 26,5% au spus că ar pleca pentru totdeauna, iar circa 32 la sută – pentru o anumită perioadă.

Întrebați ce ar trebuie să facă statul pentru ca toate persoanele plecate la studii sau la muncă în străinătate să revină în R. Moldova, peste 45% au afirmat – ridicarea salariilor și pensiilor, a nivelului de trai a cetățenilor; liberalizarea economiei și crearea de noi locuri de muncă – 39,9%; îmbunătățirea infrastructurii drumurilor și serviciilor, precum și a condițiilor de trai – 13%. Alți aproape 13% au afirmat că schimbarea actualului guvern i-ar determina pe cei aflați la munci sau la studii peste hotare să revină acasă.

Sondajul a fost realizat de IDIS „Viitorul”, CBS Axa și Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” a Academiei Române. Acesta a fost realizat în perioada 4-15 decembrie, pe un eșantion de 1055 de persoane. Marja de eroare a cercetării este de +/-2.8%.

68,9% dintre respondeți au spus că în ţară lucrurile merg într-o greşită, iar 19,8 la sută – într-o direcție bună.

Întrebați cât de mulţumit sunt, în general, de felul în care trăiesc, 3% au spus „foarte mulțumit”; 22,8 la sută – „destul de mulțumit”; 30,1% – „nici, nici”; 22,5 la sută – „nu prea mulțumit”, iar 20,9% – „deloc mulțumit”.

După părerea Dvs. ce reforme ar trebui să fie implementate în primul rând

Pentru a rezolva problemele cu care se confruntă țara, respondenții au menționat că e nevoie de implementat o serie de reforme, primele trei fiind sistemul de pensii și asistență socială (48,1%); guvernare competentă și calificată la nivel central și regional (37,3%) și reforma sistemului de asigurări în sănătate publică și servicii spitalicești (35,2%).

Sondajul a fost realizat de IDIS „Viitorul”, CBS Axa și Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” a Academiei Române. Acesta a fost realizat în perioada 4-15 decembrie, pe un eșantion de 1055 de persoane. Marja de eroare a cercetării este de +/-2.8%.

În 2011, potrivit expertului, volumul de export al serviciilor educaționale era de circa 15 mil. USD. Ioniță estimează că, în prezent, R. Moldova ar câștiga anual din faptul că are studenți străini – circa 100 de mil. USD, iar dacă ar exista determinare, cifra respectivă ar putea ajunge și la 200 mil. USD.

Acum, potrivit lui Ioniță, fiecare al optulea student din sălile de curs din Moldova este student străin. Expertul crede că autoritățile moldovene trebuie să crească numărul studenților străini.

„În prezent, se duce o luptă enormă pentru piața educațională internațională. Țările depun eforturi enorme ca să câștige bani din educație. Educația studenților străini, nu că îți permite pe de o parte să ai bani, dar studenții străini permit studenților noștri să fie incluși în circuitul internațional și ne permit să asigurăm niște resurse financiare pentru universitățile noastre, ca să-și poată crește calitatea educației”, a spus expertul în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, acum 12 ani în Moldova își făceau studiile circa 1200 de studenți străini, iar astăzi ar fi circa 4600 de studenți. Cei mai mulți studenți străini care vin să învețe în Moldova sunt din România, Israel, Ucraina, Siria și Iordania.

Pe de altă parte, numărul de studenți a scăzut în Moldova de la 128 de mii în anii de studii 2007-2008, la 57 de mii în 2019-2020.

În cadrul proiectului pilot se testează în premieră instrumentul „Realitatea Virtuală”. Este vorba despre o pereche de ochelari, care se referă la ambianțe artificiale create pe calculator și care oferă o simulare a realității, încât utilizatorul poate căpăta impresia de prezență fizică aproape reală, atât în locurile reale, cât și în cele imaginare.

O masă rotundă de acest gen a avut loc, recent, la Centrul de Resurse pentru Tineret DACIA din Soroca, unde formatorii au discutat cu tinerii și tinerele despre bullying, imaginea de sine, generația egalității și miturile violenței împotriva femeilor și fetelor. Participanții la masa rotundă s-au antrenat într-un schimb de opinii pe marginea acestor teme.

Proiectul pilot „Un viitor mai bun/Better Future” este implementat de IDIS „Viitorul”, la inițiativa UN Women Moldova. Proiectul este finanțat de Guvernul Suediei. În cadrul proiectului, mai mult de 700 de persoane vor fi instruite cum să sprijine promovarea egalității de gen și prevenirea violenței împotriva femeilor și fetelor. Proiectul este implementat în perioada mai 2021 – aprilie 2022.

În analiză este citat un studiu al IDIS „Viitorul”, potrivit căruia din 1991 și până în prezent, populația R. Moldova a scăzut cu aproape 1,5 mil. de oameni. Numărul cetățenilor moldoveni este acum de 2,8 milioane – inclusiv cetățenii din regiunea separatistă Transnistria, unde au mai rămas cu puțin peste 300 de mii de cetățeni.

De altfel, potrivit analizei EUObserver, regiunea transnistreană a înregistrat cea mai șocantă scădere a populației, de la 731.000 la 306.000 în ultimii 30 de ani.

„Nu cred că am mai găsi o altă țară din Europa sau vreo altă regiune unde să se înregistreze o asemenea scădere a populației, așa cum se întâmplă pe malul stâng al Nistrului”, afirmă Veaceslav Ioniță, expert la IDIS „Viitorul”.

Studiul mai arată că dacă fenomenul depopulării va continua, Moldova s-ar apropia de nivelul de populație avut în 1950. Datele recensământului din 2014 au arătat că populația țării este de 2,8 milioane de oameni, cu 4,3 milioane mai puțini decât la recensământul din 1989.

Autorii studiului explică că scăderea populației se datorează mai multor factori – o creștere demografică negativă, căreia i se adaugă moldovenii care părăsesc țara ca să muncească în străinătate sau cei care chiar au obținut cetățenie română ca să poată circula fără restricții prin UE.