Dacă acum cinci ani, un moldovean consuma, în medie, o singură ceașcă de cafea pe an, anul trecut cifra a ajuns la 167 de cești, depășind media globală de 140 cești per adult pe an (aproximativ 1,3 kg de cafea consumată). Cu toate acestea, în Moldova se consumă de 7 ori mai puțină cafea decât în UE, unde un adult consumă anual 1.170 de cești, arată un studiu al companiei iData.

Potrivit datelor, aproape 60% din cafeaua consumată în Moldova provine din Italia, urmată de Germania cu 10% și Rusia cu 8,6%. Doar 4,6% din cafea este importată direct din țările cultivatoare, restul fiind adusă din state industrializate care prelucrează boabele. Astfel, peste 95% din cafeaua consumată local provine din țări dezvoltate care nu cultivă, ci doar procesează cafeaua.

În R. Moldova, prețul avantajos de import al boabelor de cafea a stimulat dezvoltarea procesării acestora pentru export. În ultimii trei ani principalele piețe de export au fost: România – 89,1%, Emiratele Arabe Unite – 2,6%, Belarus – 1,4%, Arabia Saudită – 0,6% și Rusia – 0,5%.

În 2016 prețul de export al cafelei a fost de peste 13 USD/kg, iar valoarea totală a exporturilor a fost atunci de 120 de mii USD. În 2024, exporturile totale au însumat peste 639 mii USD, cu peste 17,26 mil. USD mai puțin decât valoarea importurilor.

Rezultatele arată că cel mai des în ultimii 5 ani, moldovenii și-au organizat vacanțe în România (26.4%), Turcia (22.6%), Italia (18%) și Bulgaria (15.9%).

Majoritatea celor care călătoresc, nu apelează niciodată (57%) la agențiile de turism, iar 23% – apelează de fiecare dată când pleacă.

Principalul factor ce-i determină pe moldoveni să-și aleagă țara de destinațe e pe departe – prețul accesibil (60.6%) și securitatea (31.6%).

Dacă ar fi să aleagă o destinație de vacanță pentru vara anului 2025, cei mai mulți moldoveni ar alege Turcia (13.5%), urmată de Grecia (12%), România (10.4%), Italia (8.6%) și Bulgaria (6.3%).

În acest sondaj au fost chestionate circa 1000 de persoane. Eroarea maximă de eșantionare este de +/-3%.

În clasament urmează autobuzul de rută, menționat de 35%, și microbuzul, utilizat de 23% dintre locuitorii capitalei.

În schimb, pentru populația din mediul rural, rutele interurbane reprezintă opțiunea principală de mobilitate, fiind utilizate de aproximativ 22% dintre respondenți. Totodată, aproape 41% dintre cei din mediul rural afirmă că nu au folosit niciun mijloc de transport public în ultima lună. Pentru comparație, doar 15% dintre chișinăuieni declară că nu utilizează deloc transportul public.

În ceea ce privește cheltuielile lunare pentru transport – media în Chișinău este de 304 lei pentru o persoană care utilizează vreun mijloc de transport. În alte orașe ale țării, această sumă scade la 256 lei. Interesant este faptul că, în mediul rural, suma raportată este chiar mai mare decât în capitală – 315 lei lunar.

Pe de altă parte, doar circa 60% din locuitorii din mediul rural în general folosesc un mijloc de transport public.

Rezultatele sondajului arată că 63.6% dintre respondenți doresc să sărbătorească Ziua Victoriei, în timp ce 32.6% și-au exprimat lipsa de dorință pentru acest eveniment.

Pe de altă parte, 42% dintre respondenți și-au exprimat dorința să sărbătorească Ziua Europei. În sens opus, 51.5% nu doresc să consemneze Ziua Europei.

35.1% din respondenți au spus că sunt contra cursului pro-european.

Cele mai pro-europene regiuni sunt, la Chișinău – sect. Centru, Rîșcani; raioanele Ungheni, Călărași, Florești ș.a.

La polul opus, regiunile cele mai euro-sceptice sunt Comrat, Bălți, Edineț, Cahul, Fălești și Rîșcani.

Cercetarea mai arată că sentimentul pro-NATO a ajuns la 26.1%, fiind în creștere, în timp 63.5% din populație este contra.

Studiul a mai scos în evidență că 61.6% s-ar împotrivi refacerii URSS, dar 32% ar opta pentru acest proces.

23% dintre respondenți au spus că implicarea în activități comunitare îi face să se simtă mândri, iar pe 24% –  responsabili.

62% dintre tinerii chestionați spun că implicarea în activități îi ajută să acumuleze mai multă experiență, iar 53% au menționat că își pot dezvolta încrederea în propriile forțe. 47 la sută dintre tineri spun că activitățile sunt un instrument de socializare și comunicare.

Printre barierele care îi împiedică pe tineri să se implice în activități sunt lipsa încrederii în forțele proprii (51%); 39% dintre tineri spun că nu se implică în proiecte comunitare din lipsă de timp; 33% – au indicat ca motiv „gura lumii” și 23% – spun că nu au curaj suficient.

Datele se conțin într-un sondaj realizat de iData în cadrul proiectului „ACT – activiști comunitari tineri”, implementat de către AO Asociația pentru Inovare, Educația s̗i Dezvoltarea Tineretului.

În cadrul sondajului au fost chestionați 790 de tineri din 90 de comunități rurale ale R. Moldova.

Rezultatele unui sondaj făcut public de iData arată că 66,6% dintre respondenți ar susține aderarea R. Moldova la UE. În luna august trecut, acest indice era de 56,4%. O eventuală aderare a R. Moldova la Uniunea Euroasiatică ar fi susținută de 32,5 la sută. Acum un an, acest era de 47,8%.

Sondajul mai relevă că 39,4% din moldoveni ar susține ieșirea Moldovei din CSI, iar 23,6 la sută și-ar dori refacerea Uniunii Sovietice. Alți 22,4% ar susține recunoașterea „republicii moldovenești nistrene”.

28,7% dintre respondenți ar susține aderarea Moldovei la NATO, iar 40,4 la sută – unirea cu România.

Sondajul iData a fost realizat în perioada 12-19 decembrie, în 320 de localități pe un eșantion de 1021 de respondenți. Marja de eroare este +/-3%.