Scopul cercetării constă în studierea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor populației privind măsurile de eficiență energetică implementate la nivel de gospodării casnice și servicii publice în domeniile sănătate, educație și social.

Metodologia cercetării: ancheta sociologică în baza de chestionar, fiind aplicate 2 tipuri de chestionare (pentru populație generală și pentru managerii serviciilor publice). Colectarea datelor s-a desfășurat față în față cu proprietarul, la domiciliul respondentului sau cu managerul/administratorul tehnic al serviciului.

Între altele, studiul atestă următoarele:

• cca 44% dintre respondenți declară că știu ce înseamnă eficiența energetică. Cunoștințele care le dețin sunt raportate în mare parte la starea fizică a locuinței, starea sistemului de electricitate, încălzire, starea electrocasnicelor de care depinde în mare măsură consumul de energie, costul achitat fără a compromite confortul lor zilnic;
• 36% dintre respondenți afirmă că cunosc parțial conceptul de „eficientă energetică”, ceea ce sugerează existența unor lacune în înțelegerea detaliilor în mod special despre impactul economic și ecologic al eficienței energetice;
• 20% dintre respondenți nu au auzit niciodată despre eficiența energetică, ceea ce evidențiază un deficit semnificativ de informare în rândul unei categorii de populație.

Eșantionul cercetării a inclus:

• Populația generală – persoane care au împlinit vârsta de 18 ani din cadrul gospodăriilor individuale din Republica Moldova (cu excepția regiunii din stânga Nistrului). Mărimea eșantionului a constituit 1009 gospodării, dintre care cca 40% din mediul urban și cca 60% din mediul rural. Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, cu o eroare maximă de circa +3%.
• Managerii serviciilor în domeniul social, educațional, sănătate. Mărimea eșantionului a constituit 205 servicii publice, care funcționează în clădiri destinate exclusiv pentru activitatea acestora.

Perioada de colectare a datelor: 16 decembrie 2024 – 27 ianuarie 2025.

Conținutul, rezultatele și concluziile Studiului sociologic nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene și a Fundației Soros Moldova.

Video de la preznetarea studiului – aici.

Elena Chitic,
corespondentă comunitară

Proiectul „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în servicii sociale” este finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat și implementat de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu Keystone Moldova și Fondul de Inovații Sociale din Moldova (FISM).

Granturile vor fi oferite organizațiilor societății civile care vor acționa în parteneriat cu autoritățile publice, pentru transformarea încăperilor, unde se prestează servicii sociale, în „clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero” și pentru activități de mobilizare comunitară.

Pe parcursul implementării proiectului, FISM va asigura asistența tehnică pentru organizațiile societății civile care vor beneficia de granturi, iar Keystone Moldova vor consulta organizațiile în mobilizare comunitară și dezvoltarea activităților de sensibilizare publică, privind consumul responsabil de energie și promovare a eficienței energetice.

Proiectul „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în servicii sociale” are bugetul total de peste 4,8 mln euro, din care circa 4,2 mln euro – sunt alocați de Uniunea Europeană, iar 600,000 Euro este suma co-finanțată de Fundația Soros Moldova.  Proiectul este implementat va fi implementat timp de 36 de luni, începând din februarie 2024.

Fostul director al FISM, Iurie Chiorescu, și-a anunțat demisia la 3 septembrie.

Oxana Isac a deținut funcția de șef direcție dezvoltare comunitară și managament programe în cadrul FISM.

Andrei Spânu a semnat și ordinul de eliberare a lui Dumitru Ududovici din funcția de director adjunct al FISM.

Pentru implementarea proiectului, România a oferit jumătate de milion de lei, iar administrația publică locală a venit cu o contribuție de 500 de mii de lei.

La instituția preșcolară au fost create condițiilor mai bune de educație timpurie a două grupe de copii frecventate de circa 60 copii și 20 de cadre didactice și personal auxiliar din grădiniță. Au fost efectuate o serie de renovări: s-a construit un acoperiș șarpant, s-au executat lucrări de termoizolare a faţadei, s-a placat soclulul, pereul, s-au schimbat ferestrele, s-au construit rețele interioare și exterioare de apeduct și canalizare, rețele de echipament electric, etc.

De asemenea, în cadrul proiectului a fost construită o anexă la clădirea existentă a grădiniței, în care au fost amenajate două blocuri sanitare. Până la implementarea proiectului, copiii mergeau la veceul din curtea grădiniței.

De menționat că, până în prezent, peste 1100 de grădinițe au fost renovate cu suportul Guvernului României care a alocat în acest sens circa 30 de milioane de euro.