Parcul numără 2806 de panouri fotovoltaice și este o investiție în valoare de 12 mil. de lei a companiei SDS Ekip SRL, condusă de Ivan Sarandi.

Obiectul a fost vizitat de bașcanul găgăuz, Irina Vlah.

„Cel mai probabil, vom propune Guvernului un proiect de lege care să stimuleze și să încurajeze investitorii care doresc să facă investiții în energia verde”, a spus Irina Vlah.

Precizăm că, la fel în sudul Moldovei, în satul Feștelița, a fost pus în funcțiune un parc fotovoltaic cu o mie de panouri și trei sisteme fotovoltaice de tip On Grid. Investiția a fost făcută de UE în cadrul unui proiecte derulat la Feștelița.

La Feștelița au fost implementate ample proiecte inclusiv de iluminare stradală pe o lungime de 22,5 km cu 566 de corpuri LED, cel al unui un parc fotovoltaic cu o mie de panouri și trei sisteme fotovoltaice de tip On Grid. Primăria Feștelița este prima autoritate publică locală care gestionează un parc fotovoltaic. În satul au fost puse pe roate patru cazangerii pe bază de biomasă, un sistem de colectoare solare cu tuburi vidate și s-au făcut șase plantații de culturi energetice. Toate instituțiile publice din sat au fost izolate termic. Iar ieri, la Feștelița, prima localitate inteligent energetică din țară, UE a deschis și un Centru de Excelență în Eficiență Energetică.

Noul șef al Delegației UE în R. Moldova, care a participat la inaugurarea Centrului de Excelență în Eficiență Energetică din Feștelița, Janis Mazeikis, spune că proiectele de eficiență energetică au o importanță majoră, mai ales că situația cu gazele naturale este dificilă. Asemenea proiecte au fost și vor fi susținute, în continuare, de către UE, a declarat diplomatul.

Primarul satului Feștelița, Nicolae Tudoreanu, susține că proiectele implementate vor genera în bugetul satului venituri suplimentare de 800.000 de lei și vor garanta o economie anuală de circa un milion de lei.

Satul Feștilița numără circa 3000 de locuitori.

1 de 7

Valoarea totală a proiectului s-a cifrat la aproape două milioane de lei, fiind finanțat de UE și Agenția pentru Eficiența Energetică prin programul „Convenția primarilor – proiecte demonstrative”.

Astfel, la Feștelița a fost modernizat și extins sistemul de iluminat public, fiind utilizate 239 de corpuri de iluminat de tip LED cu puterea de 40 W, precum și două corpuri de iluminat cu panou fotovoltaic. Mai mult, a fost implementat Sistemul de control și monitorizare a iluminatului public prin intermediul POWER Line Comunication.

Satul Feștelița este numit și satul viitorului, pe motiv că aici sunt derulate mai multe proiecte de dezvoltare și de salubrizare. Satul are o populație de circa 3000 de locuitori.

Până atunci, animalele și păsările domestice își văd de treabă pe actualul „stadion”. De faptul că aici e stadion amintesc numai cele două porți fără plasă care se înalță în bătaia vântului din iarbă și buruieni.

Lipsa unii stadion afectează foarte mulți localnici.

„Satul fără stadion e ca mâncarea fără sare. Este una din primele necesități în comunitate. Fiecare trebuie să aibă condiții pentru a avea un stil de viață sănătos”, spune Serghei Ceban, învățătorul de educație fizică din Feștelița.

Profesorul consideră că toți membrii comunității trebuie să-și conjuge eforturile pentru a relansa stadionul. Aici ar putea fi petrecute lecțiile de educație fizică, dar și antrenamentele pentru echipele școlare de fotbal.

Primarul satului Feștelița recunoaște că problema stadionului a fost lăsată în umbră și spune că își dorește în sat un stadion la standarde europene. Pentru asta, potrivit edilului, urmează să fie identificate surse financiare.

„Tot ce este legat de infrastructura sportului a rămas, cumva, în urmă în sat. Pentru a avea inventarul care urmează instalat pe acest stadion, sunt necesare opțiunile membrilor comunitaţii. Ce ţine de aspectul stadionului, visul meu este să avem unul la standarde europene, care să satisfacă cerinţele fiecărui cetăţean”, ne-a spus primarul Nicolae Tudoreanu.

În timpul ce urmează, autoritățile locale promit să identifice soluții pentru relansarea și amenajarea stadionului. Teritoriul ar putea fi îngrădit, amenajate bănci pentru spectatori și instalate aparate de fitness.

Iulian Ciobanu și Alexandru Frunze,
corespondenți comunitari în s. Feștelița, r. Ștefan Vodă

Povestea cu balustradele a început acum mai bine de cinci, când instituția a fost supusă unor lucrări ample de modernizare.

Acum cinci ani, grădinița a fost supusă unor lucrări de izolare termică, iar constructorii au demontat balustradele vechi, însă altele noi nu au mai instalat, explică Liuba Vozian, directoarea instituție preșcolare.

Problema de la grădinița „Voinicel” a fost semnalată și de inspectorii pentru securitate și sănătate în munca. În cadrul unei întrunirii cu administrația instituției și a celei locale, s-a pus în discuție această problemă, iar carul pare să se urnească din loc.

Rezolvarea problemei de la grădiniță nu implică resurse financiare mari, astfel că o soluție va fi găsită, dă asigurări Nicolae Tudoreanu, primarul de Feștelița.

Până una alta însă părinții văd un real pericol în pragul fără balustrade.

„Am observat că, la urcarea și coborârea treptelor, copiii întâmpină dificultăți. Desigur că instalarea balustradelor ar fi o soluție”, ne-a spus Valentina Bacal, mama unui copil.

„Când se înrăutățește vremea, aceste trepte devin periculoase, chiar dacă sunt urcate sau coborâte cu maximă precauție”, a afirmat Nina Didenco, bunica unii discipol al grădiniței.

Satul Feștelița are o populație de circa 3.000 de locuitori și este numit „satul viitorului”, deoarece aici sunt derulate mai multe proiecte de dezvoltare și de salubrizare.

Jurnaliștii comunitari din Feștelița:
Cristina Guțu, Olga Sandu,
Irina Lascarate, Nadejda Antocel,
Iulia Cibotari și Dorina Barcari

USAID a donat peste 68 mii USD în proiectul de renovare de la Feștelița. Este o sumă mare, dar s-a implicat și localnicii. A fost un parteneriat eficient cu membrii comunității, spune Scott Hocklander, șeful misiunii USAID în Moldova.

De acum încolo, copii din sat vor avea condiții excelente pentru petrecerea timpului liber în sala de sport a gimnaziului.

„Bucuria noastră mare e că s-a în exploatare sala de sport. Ne vom ocupa, în sfârșit, cu dezvoltarea competențelor sportive la elevi. Timpul liber nu-l vor petrece pe drumuri, ci vor veni aici, la secțiile sportive”, spune profesoara Iana Varga.

De menționat că la Feștelița sunt derulate mai multe proiecte de dezvoltare. Satul are circa 3000 de locuitori.

Valeriu Musteață este primar de Săiți, raionul Căușeni, în al șaselea mandat. În special pe domeniul ecologic, potrivit lui, primarii sunt puși în rolul veveriței care aleargă pe loc într-o roată. În apropiere de Săiți este amplasată gunoiștea orașului Căușeni, despre care primarul sugerează că este prost gestionată.

„Oamenii nici nu își dau seama, dar formând aceste gunoiști, creează niște bombe ecologice cu efect întârziat în localitățile noastre, care cândva vor răbufni. Oamenii aruncă în ele necontrolat tot felul de deșeuri”, susține primarul.

Valeriu Mustață spune că strategia anterioară de mediu pentru țară nu a „mișcat nici o piatră din loc”, iar una din gravele probleme este gradul scăzut de educație ecologică și lipsa unor servicii profitabile de salubrizare.

Iar la Feștelița, raionul Ștefan Vodă, pe locul unei vechi gunoiști a fost construit un parc fotovoltaic în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Primarul localității, Nicolae Tudoreanu, spune că problema ce ține de protejarea mediului ține de calcularea în bugetul de stat a unor fonduri modeste.

„Atenția statutului în contextul problemelor de mediu este minimă sub aspect financiar”, spune primarul.

În luna august, la Feștilița, va începe implementarea unui proiect de management al deșeurilor, în valoare de 65.000 de franci, susținut financiar de Elveția și cu o contribuție locală de 20%. În acest sat va fi instituționalizat un serviciu de salubrizare.

„În cadrul proiectului vor fi elaborate mai multe documente necesare pentru funcționarea serviciului de salubrizare. Va fi procurat un tractor echipat cu utilaje speciale, inclusiv cu lamă pentru curățarea zăpezii și mătură pentru spațiul public, alte utilaje necesare întreprinderii pentru prestarea serviciilor. La fel, vor fi procurate 700 de pubele pentru gospodăriile din sat  și construite lângă instituțiile publice patru platforme de colectare a deșeurilor”, spune Nicolae Tudoreanu, primar de Feștelița.

Aspectul de culturalizare generală a populației în domeniul protejării mediului lasă de dorit. Această educație, spune primarul Nicolae Tudoreanu, trebuie să fie implantată oamenilor din copilărie, din grădinițe și școli.