Scorul de transparență bugetară al R. Moldova a crescut de la 65 de puncte în anul 2021 până la 81 de puncte în 2023 din totalul de 100. Asta înseamnă că cetățenii au obținut un acces mai mare la informațiile de care au nevoie pentru a se implica în procesul decizional și cel de responsabilizare a Guvernului, explică Centrul Expert-Grup, care a prezentat rezultatele sondajului la Chișinău.

Rezultatul indică o îmbunătățire în ceea ce ține de dezvăluirea informației privind documentele bugetare și plasează R. Moldova pe locul 5 din 125 de țări. Scorul obținut este apropiat de rezulatele unor țări ca Bulgaria, Slovacia, Ucraina, România și Cehia.

Studiul mai arată că Moldova înregistrează un nivel de supraveghere efectuat de Parlament și Curtea de Conturi de 61 de puncte din 100, media globală fiind 53 de puncte. La capitolul participării publice, Moldova a înregistrat un trend ascendent față de evaluarea de acum 2 ani,  de la 11 puncte în 2021 la 18 puncte în 2023. La acest capitol, scorul înregistrat de Moldova, indică o apropiere de scorul obținut de către Polonia, Ucraina și Slovacia.

Cea de-a 9-a ediție a Open Budget Survey a inclus 125 de țări. R. Moldova participă în cadrul Open Budget Survey din anul 2017.

Datele se referă la tendințele demografice cheie care au loc în aceste localități: structura populației, fertilitatea, ponderea persoanelor apte de muncă, migrație, relațiile intergeneraționale etc. Informațiile se conțin într-o serie de analize demografice realizate de Centrul Analitic Independent  „Expert-Grup”, cu suportul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, UNFPA și Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare în Moldova.

Bunăoară, analiza situației demografice a Chișinăului a relevat faptul că rata de fertilitate în această regiune este extrem de scăzută – unei femei de vârstă fertilă îi revin 1.27 copii, ceea ce atestă existența mai multor bariere în realizarea dorinței persoanelor de a avea copii.

Una din principalele concluzii care vizează municipiul Bălți denotă că aproximativ 6 din 10 locuitori se află la vârstă aptă de muncă. În acest sens, ocuparea deplină a persoanelor în câmpul muncii ar putea contribui la dezvoltarea socio-economică a localității.

În ceea ce privește raionul Ialoveni, numărul persoanelor care locuiesc în această regiune a scăzut cu peste 10.000 în ultimii șapte ani. Cauza principală este migrația externă, în special a populației tinere. Autorii recomandă majorarea salariilor, dar și stabilirea unui nivel al salariului minim, care să corespundă realităților economice actuale.

În 2023, UNFPA urmează să lanseze analiza demografică pentru UTA Găgăuzia, care a fost deja realizată anul acesta, și planifică elaborarea profilurilor demografice similare pentru fiecare raion din Moldova.

Profiluri demografice Chișinău, Bălți, Ialoveni

1 de 5

Potrivit studiului, combinația dintre o creștere anemică și o inflație de două cifre – stagflație – reprezintă un mix foarte periculos, inclusiv din punct de vedere social.

„Un risc major este exacerbarea inegalităților cauzate de scumpirea hranei și impactul asupra populației cu cele mai mici venituri. Pentru păturile vulnerabile, inflația personală va fi mai mare decât media. Incertitudinea veniturilor, combinată cu scumpirile presante, poate declanșa turbulențe sociale cu consecințe politice”, atrag atenția experții.

Autorii studiului estimează că în acest an, PIB va crește cu nici 3%. Rata inflației se va situa la nivelul de aproape 14% din PIB.

În acest an, companiile se vor afla sub o presiune permanentă a creșterii prețurilor la resursele energetice, spun experții. Se vor reduce volumele exportului și importului.

În 2022 se va păstra tendința de creștere a salariilor pentru ca angajatorii să poată atrage noi angajați.

Autorii de la Exert-Grup spun că nivelul de creditare a cetățenilor și agenților economici va crește cu circa 20%. Vor crește și dobânzile la credite și, respectiv, nivelul de îndatorare a populației.

Ediția a 23-a a publicației MEGA (Moldovan Economic Growth Analysis – Analiza Creșterii Economice a R. Moldova) poate fi accesată AICI. 

Afirmațiile au fost făcute pentru Deutsche Welle, Adrian Lupuşor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

„Faptul că avem acest triunghi al deficitelor – creșterea deficitului bugetar, a fondului curent și a deficitului comercial – este o problemă pentru 2022”, a declarat expertul, accentuând că aceasta va crea riscuri pentru stabilitatea macrofinanciară.

Adrian Lupuşor a mai spus că, de asemenea, cadrul bugetar tot va fi o provocare majoră, iar o altă problemă ar putea fi legată de creșterea continuă a prețurilor la gaze.

Expertul a admis că aceste riscuri se pot ușor transforma într-o recesiune în acest an, astfel că, în aceste condiții, va fi o provocare pentru Guvern să elaboreze un program anti-criză adecvat.

Sunt câteva dintre concluziile Raportului de Stare a Țării 2021 (RST): „R. Moldova, la 30 de ani de independență”, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și lansat, marți, la Conferința anuală internațională MACRO 2021.

Potrivit autorilor Raportului de Stare a Țării 2021, pe parcursul celor trei decenii de independență, R. Moldova nu a reușit să-și soluționeze trei vulnerabilități principale: erodarea capitalului uman, subdezvoltarea tehnologică și vulnerabilitățile structurale.

Guvernările care s-au perindat în R. Moldova în ultimii 30 de ani au admis câteva greșeli fundamentale, care au încetinit dezvoltarea țării și i-au slăbit semnificativ pozițiile și reputația pe plan internațional. Este vorba de frauda bancară, colapsarea întreprinderilor de stat și eșecul asigurării supremației legii. Autorii raportului susțin că o problemă majoră a statului Republica Moldova, care nu a fost soluționată în ultimii 30 de ani, este corupția.

Într-o intervenție la conferință, premierul Natalia Gavrilița a menționat că Moldova se confruntă, în acest moment, cu o serie de crize, inclusiv regionale.

„Din perspectivă istorică, aceste tipuri de crize ne-au învățat să progresăm. Lecțiile învățate de pe urma crizelor în ultimii 30 de ani sunt nevoia diversificării, implicării partenerilor și diversificării politicilor publice. E foarte important să schimbăm sistemul”, a declarat Gavrilița.

Obiectivul guvernării, spune prim-ministrul, este să fie redată încrederea și speranța unui trai mai bun pentru oameni, încredere care să tempereze valul de migrație. Pentru asta e nevoie să fie realizată reforma justiției și să se facă progrese în combaterea corupției.

Raportul de Stare a Țării este o publicație anuală, care reprezintă o viziune integrată asupra dezvoltării țării. Publicația a ajuns, în acest an, la cea de-a XI-a ediție.

Astfel, din 28 septembrie, obligațiunile municipale celor două localități, cu suportul Centrului „Expert-Grup” și intermedierea B.C. Victoriabank, pot fi tranzacționate în cadrul Sistemului Multilateral de Tranzacționare (MTF), administrată de BVM.

„Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare” S.A. a înregistrat emisiunile de obligațiuni municipale în Sistema DCU şi a înscris obligaţiunile nou emise de Primăria Sângera și Primăria Ceadâr-Lunga în conturile deţinătorilor de obligaţiuni municipale.

Emisiunile de obligaţiuni municipale au fost subscrise integral, potrivit Victoriabank, în mai puțin de o săptămână de la lansarea Ofertelor publice, în total fiind primite 37 cereri de la persoane fizice și juridice. Cota investiţiilor – persoane fizice în aceste obligațiuni este de 94.7%, iar a persoanelor juridice – de 5.3%.

Câți bani s-au adunat și în ce scopuri vor fi cheltuiți

Mijloacele bănești în sumă totală de 7.5 milioane de lei, colectate de la investitori, vor avea ca destinație dezvoltarea infrastructurilor locale și creșterea nivelului de confort al populației celor două localități, cu impact pozitiv direct pentru circa 30.000 de locuitori.

Primăria Ceadâr-Lunga va utiliza mijloacele atrase, în sumă de 3 milioane lei la implementarea unui proiect de îmbunătățire a infrastructurii drumurilor din municipiu, iar Primăria Sângera cu mijloacele atrase în sumă de 4.5 milioane lei va construi un apeduct în cartierul Sângera-Revaca.

Lansarea primelor obligațiuni municipale din R. Moldova este inițiată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în cadrul proiectului „Obligațiunile guvernamentale locale – ca măsură de sporire a autonomiei locale”, finanțat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Acest succes este considerat un debut al unei noi etape de dezvoltare pe piața de capital din R. Moldova.

Decizia BNM a intrat în vigoare de astăzi.

Dincolo de partea bună a deciziei Băncii Centrale, Lupușor afirmă că are senzația că decizia BNM ar fi tins să supraestimeze presiunile inflaționiste din partea cererii.

„Da, prețurile vor crește. Dar vorbim totuși de inflație importată, și nu una monetară, bazată pe o creștere puternică a consumului sau supraîncălzirea motoarelor creșterii economice. Chiar dacă vor crește prețurile la gazele naturale, la materialele de construcție și alte produse de import, acestea sunt presiuni inflaționiste din partea ofertei, care practic nu pot fi influențate prin politica monetară”, a comentat economistul.

În opinia lui Lupușor, un eventual impuls inflaționist al majorării pensiei minime până la 2000 de lei este vădit exagerat, deoarece se referă la pensionarii cu venituri minime, iar impulsul fiscal va fi temporar care nu va alimenta în mod constant creșterea presiunilor inflaționiste din partea cererii.

Una din concluziile lui Adrian Lupușor este că BNM a utilizat destul de optimal spațiul disponibil pentru înăsprirea politicii monetare.

„În lipsa altor factori inflaționiști din partea cererii, politica monetară ar trebui să rămână constantă și, respectiv, să se focuseze pe obiective de durată medie și lungă (…)”, notează expertul.

Amintim că, săptămâna trecută, Comitetul executiv al BNM a decis cu vot unanim majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu un punct procentual până la 4,65 la sută anual. A fost majorată un punct procentuale ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight – până la 7,15 și, respectiv, până la 2,15 la sută anual.