Bugetul anual al noului Program de cooperare va continua să fie mai mult decât dublu față de perioada anterioară războiului în Ucraina.

Prin noul program, Elveția își propune să răspundă consecințelor agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, sprijinind, în același timp, reformele din Moldova în parcursul său de integrare europeană.

Programul contribuie la sporirea bunăstării populației Moldovei și a coeziunii societății sale, cu accent pe incluziunea grupurilor dezavantajate. O atenție mai mare va fi acordată problemei schimbărilor climatice și adaptării la fenomenele meteorologice extreme.

Programul de cooperare al Elveției în Moldova 2025-2028 se concentrează pe trei domenii prioritare: guvernare și coeziune socială; dezvoltare și reziliență economică; sănătate și servicii publice locale.

Bugetul total al proiectului este de 1,4 mil. de dolari, acesta urmând să fie implementat în perioada 2023-2026.

Proiectul este o continuare a programelor desfășurate de Elveția și PNUD în perioada 2015-2022, în cadrul cărora s-au construit parteneriate între autoritățile publice locale, ONG-uri/asociații de băștinași și sectorul privat, implicând și migranți originari din comunitățile beneficiare. Datorită acestor parteneriate, peste 116 localități din Moldova și 556.000 de persoane au beneficiat de îmbunătățirea condițiilor de trai și a serviciilor publice locale.

În continuare, comunitățile locale vor primi sprijin în avansarea practicilor democratice și creșterea nivelului de participare publică. Proiectul va contribui și la abilitarea autorităților publice locale, a asociațiilor de băștinași și grupurilor de acțiune locală pentru a stimula implicarea acestora în inițiative de dezvoltare comunitară și sporire a coeziunii sociale.

Proiectul va continua să susțină Alianța Asociațiilor de Băștinași, platformă creată cu sprijinul Elveției și al PNUD, care consolidează peste 160 de grupuri de inițiativă și asociații de băștinași existente și are ca scop să devină o organizație-umbrelă de nivel național, sustenabilă și cu funcție de centru de resurse și promotor al practicilor democratice și coeziunii sociale, inclusiv prin implicarea reprezentanților diasporei.

Vor fi investiți până la 400 mii de dolari pentru fiecare din cele trei micro-clustere în proiecte de dezvoltare economică locală. Implementatorii urmăresc crearea de noi locuri de muncă, atât pentru localnici, cât și pentru migranți reveniți și pentru refugiații din Ucraina.

• Microregiunile sunt îndemnate să se înscrie la concurs. Dosarul trebuie să includă formularul de participare completat în limba română sau rusă, declarația de angajament și parteneriat, semnată de toate entitățile implicate din sectorul privat și public. Data limită pentru participare este 23 februarie 2023, ora 23:00. Mai multe detalii .
• În perioada 1 – 14 februarie vor fi organizate sesiuni de informare la Chișinău, Bălți, Cimișlia, Comrat, precum și o sesiune online, pentru a răspunde întrebărilor celor interesați de a pregăti dosarul de participare și de a clarifica toate etapele proiectului. Pentru participarea la sesiunile de informare, vă puteți înregistra în prealabil .

„Am doar un regret – patru ani au trecut prea repede. Vom reveni în calitate de turiști în Moldova”, spune Caroline Tissot.

Ea a mai menționat în mesaj că a fost un privilegiu să împărtășească în acești patru ani „o parte din istoria acestei țări”.

Caroline Tissot a spus că Elveția va rămâne alături de Moldova și va face tot posibilul să sprijine schimbările care au loc în țară.

Asistența financiară nerambursabilă, acordată de partenerii elvețieni, urmează să fie transferată în Fondul de intervenție al Guvernului, într-un cont special deschis de Ministerul Finanțelor pentru sprijinul refugiaților ucraineni.

Donația oferită va fi utilizată pentru finanțarea cheltuielilor și necesităților autorităților publice naționale suportate în procesul de gestionare a crizei refugiaților din Ucraina.

Termenul de valorificare a resurselor financiare este 31 decembrie 2022. Banii vor fi debursați în două tranșe: prima, în valoare de 1,2 mil. dolari, iar după semnarea Acordului bilateral cea de-a doua tranșă în valoare de 2 mil. USD.

Oficialul elvețian va avea o întrevedere cu președinta Maia Sandu.

Cei doi șefi de stat vor susține o conferință de presă comună, începând cu ora 10.15.

Amintim că, luni, la Chișinău s-a aflat într-o vizită de lucru și președintele Poloniei, Andrzej Duda. Aseară, președinții Duda și Sandu au susținut o conferință de presă în care au vorbit despre temele abordate în cadrul întrevederii: situația de securitate din regiune, războiul din Ucraina și crizele în lanț provocate de acesta.

În cadrul proiectului „Migrație și dezvoltare locală”, în perioada următoare, primele 13 localități vor primi un suport financiar total de  20.000 USD.

Banii vor ajunge în comunități prin intermediul asociațiilor de băștinași, create și dezvoltate cu suportul Elveției și PNUD. Este un prim pas, menit să ofere mijloace necesare pentru implicarea activă a asociațiilor în furnizarea echipamentelor și bunurilor necesare pentru cazarea și alimentația refugiaților din localitățile partenere.

Printre localitățile care vor beneficia de susținere sunt: Palanca (Ștefan Vodă), Cărpineni (Hâncești), Budești (mun. Chișinău), or. Cimișlia, or. Drochia, Geamăna (Anenii Noi), Mihăileni (Râșcani), Selemet (Cimișlia), Sipoteni (Călărași), Taraclia (Căușeni), Manta, Slobozia Mare și Văleni (Cahul).

Alte aproape 39.000 USD vor fi distribuiți în următoarea etapă conform necesităților localităților partenere ale proiectului. Sprijinul Elveția-PNUD complementează efortul Guvernului R. Moldova de susținere a refugiaților din Ucraina.

Asociațiile de băștinași din comunități se alătură campaniei naționale „Moldova pentru Pace”, consolidându-se în cadrul platformei comune „Localitatea mea pentru Pace”. În R. Moldova activează peste 160 de asociații de băștinași și grupuri de inițiativă, create cu susținerea de PNUD și suportul Elveției.

Locuitorii din regiune, dar și de dincolo de Prut, din România, vor putea cumpăra de aici lapte și brânzeturi, carne proaspătă, legume și fructe, cereale și nuci, produse din piele și blană, articole de artizanat, toate produse de cei aproape 1400 de antreprenori și gospodari din Slobozia Mare.

Piața, inclusiv hala agroalimentară modernă, are o capacitate de 20 de locuri pentru comercializarea de produse din carne și lactate, 20 de locuri pentru comerț din camioane/automobile, 25 de locuri la tarabe, cinci gherete pentru produse industriale, Potrivit estimărilor, producătorii din Slobozia Mare vor atrage anual circa 12 mii de persoane din zona de sud a țării și România.

Costul total al proiectului se ridică la peste 2,6 mil. de lei, dintre care 1,1 mil. de lei au fost oferiți de Elveția prin proiectul PNUD „Migrație și dezvoltare locală”. Un sfert de milion de lei a fost oferit prin Programul „DAR 1+3”, iar aportul originarilor din Slobozia Mare, stabiliți peste hotare, a fost de 177.000 de lei. Contribuția Consiliului raional Cahul și a Primăriei Slobozia Mare a fost de 300.000 de lei și, respectiv, 837.000 de lei.

Slobozia Mare este una dintre cele 25 de localități susținute de proiectul Elveția-PNUD „Migrație și dezvoltare locală” pentru dezvoltarea economiilor locale.

1 de 11