R. Moldova a devansat precum Germania, Irlanda și Suedia. Moldova și Regatul Unit sunt noii veniți în topul de anul acesta, transmite Agenția de Investiții.

Raportul arată că Moldova a redus cu peste 81% diferențele de gen.

Cea mai mare îmbunătățire s-a produs în domeniul participării politice, unde scorul Moldovei a crescut cu 7,5 puncte procentuale, ajungând la 42,5% în 2025. Comparativ cu anul 2006, când a fost publicat pentru prima dată acest index, Moldova și-a triplat scorul în această categorie, datorită creșterii reprezentării femeilor în funcții de conducere și în procesul decizional.

Această clasare reflectă angajamentul de durată al Moldovei pentru construirea unei societăți mai incluzive, care oferă șanse egale în educație, pe piața muncii, în sistemul de sănătate și în funcții de conducere.

Începând cu luna ianuarie 2025, femeile ocupă 40% dintre funcțiile ministeriale din Moldova, un progres semnificativ către paritatea de gen în conducerea guvernamentală, mult peste media globală de 22,9%. Totodată, femeile reprezintă în continuare 40% din componența Parlamentului, în urma alegerilor din 2021 – o poziționare care face din Moldova un lider regional în ceea ce privește egalitatea de gen în politică.

Evenimente, dezbateri și proiecte comunitare creează o platformă pentru a discuta deschis despre stereotipurile de gen și impactul lor în viața de zi cu zi. Oamenii devin tot mai conștienți de importanța egalității de gen, atât pentru o societate mai justă, cât și pentru alinierea la valorile europene.

Femeile din Bălți își consolidează prezența în luarea deciziilor la nivel local. Există o creștere a inițiativelor care încurajează participarea activă a femeilor în mecanismele de luare a deciziilor din comunitate. Cu toate acestea, persistă provocări, precum mentalități retrograde și discriminare.

Școlile și instituțiile de învățământ implementează programe care promovează respectul reciproc între sexe și contribuie la schimbarea mentalității. Materialele educaționale includ mesaje anti-discriminare și promovează egalitatea de șanse pentru fete și băieți.

Deși se remarcă progrese semnificative, opiniile cu privire la egalitatea de gen rămân diverse. Unii consideră că femeile și bărbații ar trebui să aibă aceleași drepturi și șanse în toate domeniile, în timp ce alții susțin roluri de gen tradiționale.

Cu toatea acestea, municipiul Bălți este dedicat construirii unei societăți în care toți membrii săi, indiferent de gen, au șanse egale de a prospera. Colaborarea dintre locuitori, autorități și organizații este esențială pentru a depăși provocările și a accelera progresul în direcția egalității de gen.

Beatrice Țapu,
corespondentă comunitară din mun. Bălți

Cele mai multe femei, 27 la număr, sunt în fracțiunea PAS, zece – în fracțiunea BCS, iar în fracțiunea Partidului „Șor” – două femei.

Cota de reprezentare a femeilor în fracțiunea PAS este de circa 43%, în Fracțiunea BCS – de peste 32%, iar în fracțiunea „Șor” – de peste 33%.

Cinci din cele 11 comisii permanente sunt conduse de femei, ceea ce constituie peste 45%. În componența Biroului permanent al Parlamentului peste 30% sunt femei.

Totodată, femeile au o pondere de circa 67% în rândul angajaților Secretariatului Parlamentului. Ponderea femeilor în funcții de conducere la nivelul Secretariatului Parlamentului este de circa 60%.

Campania se desfășoară în acest an cu genericul „Uniți prin activism pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor”.

Este de menționat că această campanie este organizată anual, la nivel internațional, în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie, când sunt marcate Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și Ziua Internațională a drepturilor omului.

Evenimentele desfășurate în cadrul campaniei își propune să sensibilizeze publicul cu privire la fenomenul violenței față de femei ca fiind cea mai răspândită încălcare a drepturilor omului la nivel mondial.

În Moldova, campania lansată de Organizația Națiunilor Unite are loc pentru al 21-lea an consecutiv.

Instruirea a avut loc cu sprijinul unui proiect PNUD, finanțat de Guvernul României, prin intermediul unei contribuții acordate de RoAid – Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare a României.

„Aceste cunoștințe sunt printre cerințele de bază pe piața forței de muncă, în special în cazul femeilor din grupurile vulnerabile care, de multe ori, au doar studii medii de specialitate. Orice angajator, fie din sectorul privat, fie din cel public, vrea să economisească timp. Resursele pe care le însușesc femeile le permit să corespundă acestei cerințe – ele vor ști să opereze computerul rapid și eficient”, afirmă Svetlana Gheorghieva, directoarea Centrului.

Participantele sunt încrezătoare că acum vor reuși să își găsească un loc de muncă mai bine plătit.

„Nu mai vreau să fac munci necalificate”

Una dintre beneficiarele programului de instruire este Inga Milcan (40 de ani) din satul Chirsova. Femeia e după concediul de maternitate. Deși a absolvit Universitatea Tehnică a Moldovei nu a lucrat conform specialității și avea doar cunoștințe elementare în domeniul IT.

„Am decis să îmi reîmprospătez cunoștințele și să nu mai fiu nevoită să fac munci necalificate. Vreau un serviciu la care să merg cu plăcere. Vreau să trăiesc în Moldova, am casă aici, sunt gospodină, mamă, dar trebuie să mă realizez în plan profesional”, relatează Inga.

Un re-start pentru refugiatele din Ucraina

Cursurile în domeniul IT sunt o oportunitate bună și pentru femeile din Ucraina, stabilite în UTA Găgăuzia odată cu declanșarea războiului din țara vecină. „În Ucraina aceste femei erau angajate în diferite domenii – medicină, bănci, agricultură, învățământ etc. Pentru ele cursurile IT sunt importante, deoarece le permit să obțină cunoștințe suplimentare, dar și certificate în baza cărora vor putea continua această formare”, afirmă Svetlana Gheorghieva.

Evgheniya are 41 de ani și este din regiunea Odessa. Se află la Centrul pentru reabilitarea victimelor violenței în familie din UTA Găgăuzia de aproape șase luni, împreună cu cei doi copii ai săi, Vica (4 ani) și Sașa (3 ani).

Până la război, Evgeniya a lucrat croitoreasă. „Avem o afacere de familie, soțul este designer vestimentar – el elabora modele de haine, eu mă ocupam de croit, cusut. Aveam și câțiva angajați. Producția o vindeam la renumita piață de la kilometrul 7 din Odessa”.

Femeia este sigură că instruirea în domeniul IT îi va fi de ajutor: „Am obținut experiență care îmi va fi foarte utilă. Ne va ajuta tare mult la dezvoltarea și promovarea afacerii”. Ca și alți concetățeni de-ai săi, Evgheniya nu știe cât va mai rămâne în Moldova. Până atunci, ea este decisă să își găsească și un loc de muncă.

O altă refugiată, Anastasia (30 de ani), este din orașul Mykolaiv și a venit în Moldova împreună cu cei doi copii – Matvei (8 ani) și Varvara (10 luni). Până la nașterea celui de-al doilea copil tânăra lucra în sectorul bancar.

„Înainte să venim în Moldova am stat o lună sub bombardamente. Orașul risca să rămână izolat. Ne-am mobilizat ca să salvăm copiii. Niște cunoștințe din Odessa au închiriat o mașină, ne-au dus până la graniță. Atunci, în martie, ni se părea că totul se va termina rapid. Să mergi cu un sugar, neștiind unde vei fi cazat și ce te așteaptă în drum, este foarte greu. Varvara avea trei luni când am venit încoace”, își amintește Anastasia.

Anastasia afirmă că programul de educație digitală este foarte important. „Eu lucrez în Excel și Word, era ceva cunoscut, dar m-am perfecționat. Am aflat că pot eficientiza mai mult activitatea mea profesională. În gând, în fiecare zi merg acasă. Soțul și-a dorit tare mult o fiică și e dureros să știu că nu vede cum crește copilul. Suntem ostaticii acestei situații, nu ne întreabă nimeni dacă ne place sau nu”, spune Anastasia.

După absolvire, femeile sunt ajutate să-și elaboreze CV-ul și să își găsească un loc de muncă. „Avem o bază de date cu agenți economici. Reieșind din competențele și cunoștințele pe care le dețin, direcționăm femeile spre acești angajatori și multe dintre ele reușesc. Până acum am angajat cinci femei care au venit din Ucraina”, afirmă Svetlana Gheorghieva.

Raportul de cercetare calitativă „Competențele digitale ale femeilor din Găgăuzia și impactul lor asupra competitivității pe piața muncii din regiune”, elaborat cu sprijinul PNUD, constată că alfabetizarea digitală este unul dintre factorii care favorizează angajarea femeilor în câmpul muncii.

Violența domestică și competențele digitale ale femeilor sunt interconectate, fiindcă competențele digitale afectează competitivitatea femeii pe piața muncii. Dacă ea lucrează, aceasta îi crește statutul financiar, constată studiul. Astfel, ea nu mai depinde în totalitate de partener și se poate separa de el în cazul în care acesta devine abuziv și violent.

Un articol al PNUD Moldova

La noi cu egalitatea de gen lucrurile stau bine: toți cei șase funcționari din Primărie sunt femei, numai șoferul și îngrijitorul teritoriului sunt bărbați, spune glumind primara orașului Maria Ghelan.

„Femeile sunt mai responsabile, nu sunt indiferente. Aici, la primărie suntem active. Muncim mult în fiecare proiect implementat în oraș. Bărbații nu pot munci așa cum muncim noi”, a spus Maria Ghelan într-o discuție cu reporterul de la Jurnalist.md.

Primara mai spune că bărbații nu vin în administrația publică locală din cauza salariilor mici, astfel că și în această situație femeile sunt nevoite să muncească mai mult.

Femeile din Primăria Căinari – în acțiune

Maria Ghelan este la al doilea mandat la Căinari și, împreună cu „echipa sa feminină” din Primărie, reușește să implementeze proiecte de dezvoltare de milioane.

„Anterior, am muncit mulți ani în sistemul bancar, apoi la fisc, după care în antrenoriat, așa  că știu bine cum trebuie să gestionez cu responsabilitate banii”, spune Maria Ghelan

Echipa Mariei Ghelan din Primăria Căinari are o listă lungă de proiecte – unele în fază finală, altele în curs de realizare sau în fază de aprobare. Un proiect care va implementat la Căinari și de care Maria Ghelan se bucură în mod special este proiectul de 100.000 USD, care prevede extinderea sistemului de aprovizionare cu apă a localității. Acesta este finanțat de USAID Moldova prin intermediul Programului „Comunitatea Mea”. Alte câteva proiecte de milioane de lei țin de renovarea unor străzi din oraș. Un proiect important și valoros, care e în curs de aprobare, e cel cu privire la modernizarea Casei de cultură din Căinari.

Orașul Căinari are peste 4.300 de locuitori.

Potrivit datelor PNUD Moldova, 196 de femei dețin funcția de primar în R. Moldova, număr ce constituie 22% din numărul total de primari aleși. 300 de femei sunt în funcția de consiliere de nivelul II, adică în orașe și raioane, iar 3.823 de femei sunt în funcția de consiliere locale de nivelul I.

Modificările au fost operate în baza propunerilor Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, precum și a recomandărilor instituțiilor europene privind asigurarea principiului egalității și echității între femei și bărbați.

Denumirile ocupațiilor au fost expuse la feminin doar în cazurile în care forma respectivă este atestată în sursele lexicografice. Guvernul precizează că denumirile de ocupații au fost clasificate în zece grupe majore și 40 de subgrupe majore, 127 grupe minore și 433 de grupe de bază.

Clasificatorul ocupațiilor din Moldova se aplică în toate domeniile de activitate economică și socială și este obligatoriu pentru toate nivelurile ale autorităților administrației publice la completarea documentelor oficiale, ori de câte ori se cere indicarea ocupației.

Aprecierile respective sunt făcute de UN Women, care salută numirea unei femei în funcția de prim-ministru, alte trei femei fiind numite la conducerea unor ministere, printre care și prima femeie în fruntea MAI. Membru al Guvernului din oficiu este și Irina Vlah, guvernatoarea UTA Găgăuzia.

„Acest moment servește drept exemplu pentru toate fetele și femeile care tind să ajungă în poziții de conducere și demonstrează importanța diversificării vocilor care reprezintă interesele atât a bărbaților, cât și a femeilor”, menționează agenția ONU.

Jurnalist.md a scris recent despre faptul că, după alegerile parlamentare din 11 iulie, cota de gen de 40% a fost asigurată în organul legislativ. Din cei 101 de deputați, 40 sunt femei. Este pentru prima oară în istoria parlamentarismului moldovenesc când se înregistrează un asemenea indice ridicat, iar Moldova se plasează, astfel, printre primele țări din spațiul european cu ponderi ridicate de femei în organele legislative.

La Chișinău, a avut loc ceremonia de semnare a Memorandumurilor de Cooperare cu Autoritățile Publice Locale din cele 12 localități din raionale Cahul și Ungheni. Este vorba satele Pelinei, Cucoara, Alexanderfeld, Vadul lui Isac, Alexandru Ioan Cuza, Baurci-Moldoveni din raionul Cahul și de localitățile Cornești, or. Cornești, Costuleni, Sculeni, Teșcureni, Valea Mare din raionul Ungheni.

Primarii și primarele acestor localități – viitoare campioane în egalitate de gen – au primit seturi cu echipamente IT conținând câte un laptop, o stație de andocare pentru a se conecta la monitoare de dimensiuni mari, un monitor, o imprimantă cu scaner, un proiector, un ecran de proiecție trepied mobil, dar și accesorii necesare pentru buna funcționare a instituțiilor.

De asemenea, au fost semnate o serie de acorduri noi de parteneriat cu cinci mari asociații neguvernamentale. Au fost anunțate și inițiativele locale pentru APL, dar și cele nouă granturi mici care vor fi oferite reprezentanților societății civile din Cahul si Ungheni, care vor fi antrenate în promovarea egalității de gen.

Este pentru prima oară în istoria parlamentarismului moldovenesc când se înregistrează un asemenea indice ridicat. În 2019, această cotă era de 25,7%. Astfel, Moldova se plasează printre primele țări din spațiul european cu ponderi ridicate de femei în organele legislative.

Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor are 13 femei sau 40,63% din toți deputații pe care îi are, Partidul Acțiune și Solidaritate – 25 de femei (39,68%) din 63 de deputați, iar Partidul „Șor”are două femei deputate (33%) din cei șase aleși.