Hidrografia Republicii Moldova include toate tipurile de unități acvatice, de la fluvii și râuri la lacuri și ape subterane. Cu o rețea densă de peste 3100 de râuri mici și pâraie, lungimea totală a rețelei hidrografice depășește 16.000 km. Râurile Nistru, Prut, Răut și Bâc sunt printre cele mai mari din țară.

O mare parte din populația rurală și parțial din municipiul Bălți se alimentează din fântâni de suprafață, dintre care 70% nu respectă standardele igienice. Calitatea apei din apeducte este afectată de starea sistemului de livrare.

În nordul țării, fluviul Nistru și râul Prut sunt resurse vitale. Un studiu recent indică că în 2021, calitatea apei fluviului Nistru la Soroca era foarte bună. Totuși, râurile mici din bazinul Nistrului, precum Răut și afluenții săi, sunt moderate sau foarte poluate. Calitatea apei râului Prut variază între „poluată moderat” și „foarte poluată”.

Una dintre problemele majore este lipsa instalațiilor moderne de epurare a apelor reziduale. Este necesară implementarea tehnologiilor moderne de epurare și crearea zonelor de protecție pentru bazinul acvatic.

Legea Republicii Moldova Nr. 182 din 2019 stabilește proceduri pentru analiza și verificarea calității apei potabile din sursele rurale, cu verificări regulate pentru parametrii chimici și microbiologici.

Luminița Băbuță,
jurnalist comunitar

Pădurea, cunoscută de localnici ca „Pădurea cu salcâmi”, era un loc apreciat pentru relaxare și odihnă. Diana Manoli, o locuitoare a satului, povestește cu regret cum a descoperit recent o zonă devastată: „Pe timpuri era un loc numai bun pentru odihnă, dar din ceea ce a fost a rămas doar o tristă amintire.”

Nemulțumirea este împărtășită și de alți locuitori ai comunei, care afirmă că au încercat, fără succes, să discute problema cu responsabilii de protecția mediului.

Reprezentanții Ocolului Silvic Criuleni susțin că tăierea este legală și necesară pentru întinerirea pădurii. Șeful Ocolului Silvic, Sergiu Stepaniuc, declară: „Ei au ajuns la vârsta exploatabilității. La moment ei au în jur de 35 de ani. Pentru salcâmi, la 25-30 de ani este vârsta exploatabilității. Tulpinile jos sunt verzi, dar sus e uscat. Noi ca să nu pierdem capacitatea arborilor de a regenera, rădăcinilor care sunt în sol, se intervine cu tratamentul dat.”

Planul prevede tăierea a 1.561 de arbori, iar lemnele vor fi distribuite locuitorilor din Hrușova, Goianul Nou, Ciorescu și Stăuceni.

Situația din Hrușova evidențiază o problemă mai largă: echilibrul fragil dintre exploatarea forestieră și conservarea mediului. Tăierile masive pot avea consecințe negative semnificative asupra biodiversității și echilibrului ecologic, iar transparența și implicarea comunităților locale în luarea deciziilor sunt esențiale pentru o gestionare durabilă a pădurilor.