În anul 2023, regiunea transnistreană a fost marcată de fenomene precum tortura, tratamente inumane sau degradante, condiții proaste de detenție, cazuri de deținuți politici, restrângerea libertății de exprimare, limitarea libertății presei și impunitatea.

O moarte suspectă

Cel mai notoriu și în același timp tragic caz din această perioadă a fost uciderea lui Oleg Horjan, un lider al opoziției de la Tiraspol. Acesta a fost găsit mort în locuința sa dintr-o localitate din apropierea Tiraspolului, în noaptea de 16 spre 17 iulie 2023. Oleg Horjan a fost una dintre puținele persoane publice care au avut curajul să denunțe abuzurile regimului transnistrean.

Încarcerări pe motive inventate

Pe parcursul anului trecut, au fost raportate multiple cazuri de tortură și tratamente inumane sau degradante în centrele de detenție, incluzând refuzul asistenței medicale și izolarea prelungită. Până în prezent, regiunea nu dispune de un mecanism dedicat investigării presupuselor acte de tortură comise de „forțele de ordine”. Condițiile din centrele de detenție rămân proaste, situația fiind descrisă chiar de împuternicitul local pentru drepturile omului ca „o violare a demnității umane”. Cazul lui Victor Pleșcanov, condamnat în 2022 la mai bine de 3 ani de ani de închisoare pentru „instigare la extremism”,  ilustrează gravitatea acestor probleme.

De-a lungul anului 2023, mai multe persoane au fost inculpate pentru criticile aduse administrației de facto de la Tiraspol. Insultele publice adresate „liderului” regiunii sunt sancționate cu amendă sau chiar cu închisoare de până la cinci ani. Un exemplu în acest sens a fost arestarea pensionarului Mihail Ermurachi, condamnat în iulie 2021 pentru „insultarea” liderului de la Tiraspol într-o conversație privată.

Jurnaliști indezirabili

Fenomenul de hărțuire și intimidare a activității jurnalistice a continuat. Pe 21 septembrie 2023, fotoreportera de la Chișinău Elena Covalenco a fost declarată „indezirabilă” în regiunea transnistreană. Ei i-a fost restricționat accesul în regiune pentru o perioadă de trei ani.

Alte constatări ale raportului Departamentului de Stat al SUA se referă la încălcări ale libertății de circulație, de întrunire și de asociere, precum și la restricții ale libertății internetului în stânga Nistrului.

Raportul menționează, de asemenea, situația persoanelor intern deplasate, ingerința în viața privată și violența domestică, evidențiind diverse aspecte semnificative ale încălcărilor drepturilor omului în regiune.

• Raportul de țară pentru R. Moldova ce vizează anul 2023 poate fi accesat aici.
• Traducerea neoficială a raportului, realizată de Promo-LEX, poate fi accesată aici.

Despre situația drepturilor omului în regiunea transnistreană pe parcursul anului 2022 se menționează în raportul Asociației Promo-LEX.

Potrivit autorilor raportului, cea mai recentă piedică în calea apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului a fost interdicția de a depune plângeri și sesizări la instituțiile naționale și internaționale.

Unul dintre cele mai recente cazuri, este condamnarea ilegală, la trei ani și șase luni privațiune de libertate, a lui Victor Pleșcanov, un activist civic din stânga Nistrului, pentru că a criticat deschis invazia Rusiei în Ucraina. În contextul înrăutățirii situației medicale și în lipsa unor evoluții pozitive, în cel mai scurt timp, Asociația Promo-LEX va expedia o plângere la CtEDO.

Alte două situații reprezentative, sunt cazurile lui Nicolae Garmaș, condamnat la Tiraspol pentru că a reclamat, la nivel local, faptele de tortură în privința sa, comise repetat de reprezentanții „miliției” locale, dar și cazul lui Vadim Pogorlețchi, un alt activist civic din stânga Nistrului, care, în repetate rânduri a criticat administrația locală. Acesta este învinuit de o presupusă „trădare de patrie”, iar situația sa este în continuare una incertă. Acțiuni date au un caracter premeditat, cu scopul de a descuraja libera exprimare și opiniile critice la adresa exponenților regimului ilegal sau a celor care controlează acest teritoriu și influențează negativ soarta locuitorilor.

Asociația Promo LEX menționează că este regretabil că după zeci de ani de abuzuri și ilegalități, confirmate în mod repetat de către CtEDO, autoritățile de la Chișinău nu au inițiat niciun proces prin care să se poată identifica un mecanism eficient de sancționare a persoanelor responsabile de comiterea abuzurilor și încălcarea drepturilor fundamentale. Acest pas este necesar pentru a opri efectele negative ale fenomenului impunității, de care beneficiază reprezentanții administrației din stânga Nistrului.

Promo-LEX a făcut și o serie de recomandări, inclusiv obținerea garanțiilor și a accesului liber în regiunea transnistreană pentru apărători ai drepturilor omului, avocați și jurnaliști.

Asociația Promo-LEX, care monitorizează de mai mulți ani situația drepturilor omului în regiunea transnistreană, a solicitat repetat Guvernului de la Chișinău și partenerilor de dezvoltare continuarea efortului de monitorizare a situației drepturilor omului și încurajarea victimelor violărilor drepturilor omului din regiune să comunice faptele ilegale.

„Solicităm aplicarea măsurilor de presiune care sunt le îndemână în vederea determinării la renunțarea acestor măsuri radicale”, se arată într-un comunicat al asociației.

Încă la începutul anului curent, Promo-LEX a solicitat Guvernului de la Chișinău, Misiunii OSCE și partenerilor de dezvoltare să întreprindă acțiuni prompte în vederea neadmiterii promovării acestui „proiect de lege”. Potrivit Promo-LEX, pretinsa lege restrânge dreptul persoanelor aflate în regiunea transnistreană să depună plângeri și demersuri cu privire la violarea drepturilor lor.

Autorii raportului susțin că situația drepturilor omului în regiunea transnistreană rămâne una dintre marile restanțe ale autorităților constituționale de la Chișinău. Acestea nu au pus în aplicare suficiente măsuri pentru promovarea și apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, inclusiv în regiunea pe care nu o controlează.

„În regiune persistă impunitatea, vocile critice rămân a fi suprimate și o serie largă de obstacole sunt impuse unor categorii de cetățeni”, se menționează în raport.

Autorii documentului mai constată că a avut urmări negative situației drepturilor omului în regiunea transnistreană și criza politică îndelungată, iar crearea Comisiei parlamentare speciale de monitorizare și control asupra realizării politicii de reintegrare a R. Moldova ar putea crea premise pentru consolidarea unei politici unitare de stat în domeniul reintegrării.

Organizațiile societății civile care au fost selectate printr-un concurs desfășurat de PNUD au primit, ieri, certificatele de grant.

Prin aceste inițiative, organizațiile societății civile de pe malul stâng al Nistrului vor promova participarea socio-economică a grupurilor vulnerabile, în special, a persoanelor cu dizabilități, romilor, persoanelor care trăiesc cu HIV, supraviețuitoarelor violenței în familie de pe ambele maluri ale Nistrului.

Trei proiecte vizează dezvoltarea infrastructurii pentru persoanele cu dizabilități, cum ar fi instalarea băncilor adaptate în unul din parcurile din Tiraspol și instalarea rampelor de acces în instituțiile care prestează servicii publice. Alte proiecte vizează abilitarea romilor. Astfel, tinerii romi vor învăța să-și promoveze drepturile prin intermediul contentului multimedia. Femeile rome din regiunea transnistreană vor desfășura opt ședințe ale Clubului femeilor rome pentru a-și promova agenda în domeniul drepturilor femeilor.

Anterior, alte 14 proiecte de consolidare a drepturilor omului în regiunea transnistreană, în valoare totală de 73.000 USD.