Inițiativa își propune să contribuie la crearea unui mediu educațional incluziv în școli, prin reducerea fenomenelor de bullying, stigmatizare și discriminare, în special față de copiii cu dizabilități, cerințe educaționale speciale (CES), copiii refugiați și cei care aparțin unor grupuri de minorități etnice.

Evenimentul de lansare a avut loc la Liceul Hyperion din orășelul Durlești, unde învață peste 1.716 de copii, dintre care 20 sunt copii cu cerințe educaționale speciale.

Datele celui mai recent studiu comparativ privind incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale în sistemul de educație, realizat în 2024, indică progrese importante: 40% dintre îngrijitori optează pentru integrarea copiilor în învățământul general, în creștere față de 23% în 2018, iar 60% dintre profesori se declară deschiși față de incluziunea educațională, în creștere față de 41% în 2018.

Totuși, fenomenul discriminării persistă în școlile din R. Moldova, iar incidența acestuia crește pe măsură ce elevii avansează în ciclurile școlare.

Reprezentațiile de teatru social vor ajunge în 60 școli din 10 raioane ale țării, fiind desfășurate de organizația non-guvernamentală „Dialog alternativ”.

Până la sfârșitul anului, peste 4800 de copii și adolescenți urmează să învețe prin activități artistice despre fenomenele de bullying și stigmatizare, cum să prevină și să combată aceste comportamente pentru a crea un mediu echitabil și incluziv în școlile și clasele lor.

Inițiativa este implementată grație suportului Guvernului Norvegiei și Guvernului Austriei.

Studiul, elaborat ca parte a unui proiect finanțat în cadrul Parteneriatului Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi și implementat de UN Women și PNUD Moldova, arată că, totuși, aproximativ șase din zece femei sunt reziliente la stigmă și discriminare și își cunosc bine drepturile.

Dificultăți la angajare

Datele cercetării arată că trei din zece femei cu dizabilități au avut dificultăți la angajare, au pierdut locul de muncă sau sursa de venit. Accesul limitat la transportul public și la serviciile medicale sunt alte două probleme semnalate de participantele la chestionare.

Obijduite de apropiați

Referindu-se la fenomenul violenței, femeile intervievate au menționat că aceasta se întâmplă de cele mai dese ori din partea persoanelor apropiate. Femeile au mai spus că cel mai mare sprijin pentru depășirea consecințelor violenței le-a fost oferit de familie, de serviciile de asistență socială și cele medicale. În același timp, intervenția autorităților publice locale și a poliției este considerată mai puțin eficientă.

„Depozitează” obidele în suflet

Studiul constată că fiecare a doua femeie care a trecut prin discriminare sau abuz nu a spus nimănui despre aceste experiențe negative, iar dintre cele care au decis să semnaleze problema, fiecare a patra nu a primit niciun fel de suport.

Chestionarul a fost realizat pe un eșantion de 110 femei cu dizabilități din toată țara, în perioada 20 noiembrie 2022 – 12 ianuarie 2023. Datele au fost colectate de Asociația „Motivație” din Moldova.

Despre faptul că ambasadorul rus a fost azi la MAEIE a menționat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al ministerului.

„Astăzi, la sediul MAEIE, ambasadorului Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasnețov, i-a fost adusă la cunoștință poziția autorităților la acest subiect”, a notat Vodă într-un comentariu la o postare de-a sa pe Facebook în care asigura că „R. Moldova este un model în regiune pentru conviețuirea în pace și siguranță între toți locuitorii ei, indiferent de proveniența etnică asumată de către aceștia.”

Daniel Vodă menționa că nu au fost înregistrate cazuri de discriminare, mai ales pe criterii de apartenența etnică, iar orice cetățean, care se simte discriminat, se poate adresa la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și egalității de șanse (inclusiv la nr. de telefon: 0-8003-3388).

Precizăm că, ieri, ambasada rusă la Chișinău a scris că ar fi devenit frecvente cazurile de discriminare a cetățenilor ruși, iar cu această ocazie a chemat ca fiecare dintre ele să fie raportate pe o adresă electronică creată de misiunea diplomatică.