La fel ca în multe alte localități din Republica Moldova, problema deșeurilor în Cahul este determinată de metodele învechite de colectare și eliminare a acestora. Lipsa unor depozite ecologice moderne și a instalațiilor de reciclare conduce la poluarea mediului, deteriorarea condițiilor sanitare și impact negativ asupra sănătății populației.

Pași pentru îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor

Conform informațiilor din scrisoarea Primăriei, strategia integrată de gestionare a deșeurilor din Cahul a beneficiat de sprijinul autorităților locale.

• Adoptarea unor noi acte normative. Primăria a aprobat un studiu de fezabilitate și o analiză a deficiențelor actuale în domeniul gestionării deșeurilor, marcând astfel primul pas către modernizarea sistemului.
• Crearea unei infrastructuri moderne. Se planifică construirea unor stații de sortare, stații de transfer și depozite regionale conforme cu standardele ecologice.
• Îmbunătățirea sistemului de colectare a deșeurilor. Un element esențial al reformei este implementarea unor metode eficiente de colectare și reciclare, inclusiv separarea deșeurilor pe categorii.
• Semnarea Acordului de sprijin al proiectului. La 26 septembrie 2024, Consiliul municipal Cahul a aprobat textul Acordului de sprijin pentru proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova”, iar pe 12 decembrie 2024, documentul a fost semnat de toate părțile implicate.
• Crearea unui operator regional care să preia gestionarea sistemului de administrare a deșeurilor.

Implementarea noului sistem de gestionare a deșeurilor este un proces de lungă durată, care necesită nu doar investiții financiare, ci și implicarea tuturor locuitorilor orașului.

Succesul programului depinde de eficiența sistemului de colectare selectivă a deșeurilor, precum și de nivelul de conștientizare ecologică a cetățenilor.

Astfel, problema deșeurilor din Cahul are perspective reale de soluționare. Cu toate acestea, pentru a obține rezultate concrete, este necesară o colaborare strânsă între autorități, mediul de afaceri și populație.

Daria Onofrei,
jurnalistă comunitară A.O. C.R.D.C

Una dintre principalele cauze ale acestei situații critice este lipsa unui sistem eficient de gestionare a deșeurilor. Locuitorii satelor din apropierea râului aruncă frecvent gunoaie pe maluri sau direct între ape, deseori fără a conștientiza consecințele acestor acțiuni. Situația este agravată de lipsa unor puncte de colectare a deșeurilor și de alternative viabile pentru eliminarea responsabilă a acestora.

La această problemă contribuie și agenții economici care, profitând de controalele insuficiente, deversează reziduuri în apă, afectând grav ecosistemul. Deși unele cazuri au fost investigate de autorități, poluarea continuă, fără ca cei responsabili să fie trași serios la răspundere.

Deși legislația interzice aruncarea deșeurilor în râuri, aplicarea sancțiunilor este sporadică, iar cei care poluează scapă adesea nepedepsiți. Lipsa unor campanii eficiente de conștientizare face ca problema să fie ignorată de mulți localnici, iar situația se agravează de la an la an.

Impactul asupra mediului este dramatic: specii de pești și alte vietăți acvatice dispar treptat, afectând echilibrul ecosistemului, iar terenurile din apropierea râului devin din ce în ce mai puțin fertile pentru agricultură. Mai grav, apa contaminată poate ajunge în fântâni și sursele de irigare, punând în pericol sănătatea locuitorilor.

Pentru a opri degradarea accelerată a râului Cubolta, este esențial ca autoritățile, comunitățile locale și organizațiile de mediu să acționeze urgent. Organizarea unor campanii de ecologizare ar putea fi un prim pas spre curățarea râului, iar crearea unor puncte de colectare a deșeurilor ar oferi o alternativă pentru eliminarea acestora în mod responsabil. Totodată, aplicarea mai strictă a sancțiunilor pentru cei care poluează și dezvoltarea unor programe de educație ecologică ar putea contribui la schimbarea mentalității în comunități.

Dacă nu se iau măsuri urgente, râul Cubolta riscă să devină o zonă moartă, iar efectele poluării vor fi resimțite pe termen lung. Salvarea sa nu este doar o responsabilitate a autorităților, ci și a fiecărui cetățean. Doar prin implicare activă și responsabilitate colectivă, acest râu poate redeveni o sursă de viață pentru generațiile viitoare.

Starosta C.,
jurnalist comunitar

„Merg zilnic pe stradă, la lucru, înapoi, e urât, copii aruncă hârtii, sau sticle pe drum. Chiar și adulții nu respectă regulile. Nu știu ce ne facem”, spune o săteancă.

Localnicii spun că își doresc ca satul să fie îngrijit, iar natura – protejată.

„De multe ori s-a făcut curat, dar oamenii nu respectă faptele bune. Nu știu ce trebuie de mai făcut, dar sincer m-am săturat”, și-a exprimat nemulțumirea o altă locuitoare din Sadaclia.

Unii locuitori vin cu soluții: „Poate ar trebui mai multe locuri amenajate pentru gunoi, urne sau tomberoane. Să se adune un grup de tineri, voluntari, care sa fie motivați cumva prin care vor aduna acest gunoi. Da, știu este greu la început, dar se merită. Iar oamenii care vor arunca gunoi să fie amendați. Dar, în primul rând să fim mai empatici și sa nu distrugem frumosul”, susține un locuitor.

Am încercat să obținem un comentariu de la primarul satului Sadaclia, dar el a refuzat să vorbească la acest subiect. Anterior, primarul spunea că problema ar putea fi rezolvată prin instalarea unor tomberoane pe mai multe străzi din sat.

În satul Sadaclia, raionul Basarabeasca, locuiesc peste 3500 de locuitori.

Diana Prohnițchi, corespondentă comunitară

• Material realizat în cadrul Academiei de Jurnalism Comunitar, implementat de Asociația Internațională a Tinerilor în cadrul programului Youth Activation Program 3.0 cu suportul Fundației Est-Europene din resursele acordate de Suedia în cadrul Programului „Cetățeni activi, comunități prospere”

Angela Braniște locuiește în satul Slobozia-Dușca și spune că gunoiul de pe malul râului Nistru chiar îi afectează grav sănătatea.

„Pe lângă faptul că îmi ia un car de sănătate, îmi trezește un sentiment de furie față de oamenii needucați. În loc să savurezi plăcerea, trebuie să suporți mizeria”, se plânge locuitoarea.

Primarul localității, Serghei Istrati, susține că este o problemă, care trebuie rezolvată cât mai curând și necesită un șir de acțiuni.

„În ultimii ani, numărul de persoane care ignoră măsurile de menținere a unui mediu curat este în scădere și sperăm că în viitorul apropiat numărul lor va fi redus”, a precizat edilul.

Potrivit lui Serghei Istrati, gunoiul nu va fi lăsat de izbeliște pe malul râului.

„Administrația locală și societatea civilă vor organiza activități de conștientizare a acestei probleme de mediu și acțiuni de salubrizare pentru a diminua impactul negativ al gunoiului asupra mediului înconjurător”, a menționat primarul.

Ultima activitate de salubrizare a malului râului Nistru a avut loc, cu 12 ani în urmă. Atunci, în cadrul campaniei „Râu curat de la sat la sat” au fost colectate câteva remorci cu gunoi.

Satul Slobozia-Dușca are 2600 de locuitori.

Victor Cauia-Bagrin, corespondent comunitar

• Material realizat în cadrul Academiei de Jurnalism Comunitar, implementat de Asociația Internațională a Tinerilor în cadrul programului Youth Activation Program 3.0 cu suportul Fundației Est-Europene din resursele acordate de Suedia în cadrul Programului „Cetățeni activi, comunități prospere”

„Prin Acordul de Grant se urmărește realizarea programului național de dezvoltare a infrastructurii aferente procesului de gestionare a deșeurilor solide, care urmează să fie implementat în conformitate cu prevederile Strategiei de gestionare a deșeurilor în R. Moldova, aprobată în anul 2013”, a menționat ministrul Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Potrivit ministrului, resursele financiare alocate urmează să fie direcționate spre implementarea proiectului în trei regiuni de management al deșeurilor și finanțarea parțială a serviciilor de consultanță.

Proiectul urmează să fie implementat în etape, pe măsura avansării procesului de pregătire a subproiectelor. În prezent, în baza documentelor elaborate, au fost finalizate procedurile de elaborare a Sistemului de decalaj pentru regiunea de management al deșeurilor RMD 5, care cuprinde raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași.

„Acordul de grant privind finanțarea asistenței tehnice, în vederea realizării Proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”, este un tratat interinstituțional dintre BERD și Ministerul Mediului”, a precizat ministrul Iordanov.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are drept scop îmbunătățirea managementului deșeurilor solide în țară, prin dezvoltarea infrastructurii de colectare, transport, sortare și valorificare a deșeurilor.

Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra mediului, contribuind la reducerea cantității de deșeuri depozitate, la creșterea gradului de reciclare și compostare și la îmbunătățirea calității vieții populației.

În mai multe gospodării din Holercani au fost instalate lăzi de compostare a deșeurilor organice, iar sătenii au fost instruiți de experții proiectului cum să le utilizeze.

Educație ecologică

Elvira Almaz se numără printre localnicii care au dat dovadă de inițiativă și și-au asumat ca de azi înainte să adune deșeurile organice pentru a le transforma în îngrășăminte. Ea spune că, pe lângă grija pentru mediu, a vrut să ofere un exemplu pozitiv celor doi copii ai săi – o fetiță de opt ani și un băiat de trei ani.

„Cu toții trebuie să avem grijă de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Fiecare ar trebui să ne implicăm în protejarea naturii, pentru că astfel ne gândim la viitorul copiilor noștri. La sat, zilnic aruncăm coji de cartofi, ceapă, deci tot felul de deșeuri alimentare. De fapt, cu un minim efort ele se pot composta, iar masa obținută poate fi utilizată în calitate de îngrășăminte. Dacă ne va plăcea procesul, neapărat îl vom recomanda și vecinilor care, între altele, mai trag cu ochiul peste gard și sunt curioși să afle ce facem. Între timp, îi învățăm pe copii să se implice cu noi în compostare. Ei sunt cei care sortează deșeurile. Mă bucur că își dau interesul”, relatează Elvira.

În total, peste 15 familii din Holercani și-au unit cunoștințele și entuziasmul pentru a se implica în proiectul de compostare a deșeurilor organice. Profesoara de limba franceză din sat, Maria Grati, spune că nu a stat nicio clipă pe gânduri când a aflat detaliile inițiativei. Mai ales că, la școală, din propria inițiativă, le vorbește elevilor despre importanța sortării deșeurilor.

„Deseori în timpul orelor discutăm despre ecologie. Chiar dacă în Republica Moldova nu avem condiții de reciclare, așa cum ca peste hotare, eu încerc să le explic elevilor de ce este important să sorteze deșeurile. Le spun că nu e bine să ardă frunzele uscate toamna, acestea pot fi depozitate în grădină și dacă sunt prelucrate special, cu deșeurile organice, pot fi transformate în compost. Ne străduim să-i responsabilizăm, ei sunt viitorul țării. Să știți că eu, acasă, și până la demararea acestui proiect pregăteam compostul. O făceam de mai mulți ani, din propria inițiativă doar că nu cunoaștem toate aspectele. După ce am participat la primul eveniment de informare deja pun în practică cunoștințele acumulate și respect pașii pentru o compostare corectă”, spune Maria Grati.

Soluțiile pentru problemele de mediu deseori sunt la îndemâna oricui, se arată convins primarul localității Holercani, Tudor Tanasev. Schimbările ar trebui să pornească cu pași mici chiar din familie, crede el.

Iată de ce, inspirat de experiența localităților din afara țării pe care le-a vizitat în ultimi ani, a decis să-și încurajeze sătenii să fie responsabili față de natură. „Astfel, prin această inițiativă reducem din deșeurile ce se duc la groapa de gunoi. Din păcate, astăzi resturile se aruncă haotic ceea ce nu e bine. Pe termen lung, vom avea cu toții de suferit de pe urma unui asemenea comportament”, afirmă primarul.

Instruiți cum să producă compost

Cele 15 gospodării care au acceptat să prelucreze deșeurile și să le transforme în compost au participat la mai multe seminare în timpul cărora au fost instruiți cum să facă acest lucru corect, cum să folosească lada de compost.

Aurelia Bahnaru, consultantă PNUD, susține că regula de aur a compostării este „stratificarea și diversificarea”: „E necesar să avem cât mai multe și mai diverse deșeuri. În privința stratificării: un strat neapărat trebuie să fie din deșeuri uscate, cu conținut de carbon: frunze uscate, crenguțe, iar cel de-al doilea strat cu conținut de azot, de exemplu frunzele verzi. Deșeurile trebuie periodic stropite cu apă. Important e ca lada de compost să fie într-un loc retras, ferit de razele directe ale soarelui. La finalul procesului, gospodăria se va alege cu un îngrășământ natural pentru pământ, protejând în același timp și mediul înconjurător”.

„Tare sper ca inițiativa să aibă un efect de domino, iar în scurt timp majoritatea localnicilor să utilizeze această metodă de prelucrare a deșeurilor”, și-a exprimat speranța primarul de Holercani, Tudor Tanasev.

Tot cu sprijinul Suediei și PNUD, oferit în cadrul proiectului „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, primăria din Holercani a reușit să mai procure un tocător de frunze și o cositoare pentru a îngriji spațiul verde din localitate.

Autoritățile au amenajat o gunoiște la marginea satului. Au îngrădit-o cu gard din plasă metalică pentru ca vântul să nu răspândească deșeurile pe terenurile agricole din preajmă.

„Plasa metalică a fost furată, iar în acest an administrația locală a cheltuit din nou bani din bugetul primăriei pentru a reface gardul. Chiar și așa, unii localnici, din lipsă de educație, aruncă gunoiul la nimereală, până la gard”, ne-a spus Alexei Zatâc, primarul satului Bravicea.

Mai mult, pentru gestionarea eficientă a deșeurilor menajere, Primăria Bravicea a pus la dispoziția sătenilor două tractoare care colectează gunoiul în ultima sâmbătă a fiecărei luni. În acest sens este perceput o taxă de salubrizare de doi lei pentru fiecare gospodărie. Deși simbolică, nu toți se grăbesc să o achite, chiar dacă tractorul vine la poarta gospodăriilor pentru a lua sacii cu deșeuri.

La rândul lor, unii cetățeni afirmă că pe străzile satului nu există coșuri de gunoi, dar se fac a uita că ele au existat în spațiile publice, dar au fost distruse sau furate de către localnici.

Satul Bravicea numără circa 3200 de locuitori.

Irina BATCU, corespondentă comunitară,
satul Bravicea, raionul Călărași

Datele au fost prezentat de organizațiile neguvernamentale „Moldova #FărăDeșeuri” și „EcoVisio”, în cadrul unui atelier informativ, cu genericul „Gunoiul”, potrivit agenției IPN.

90% din deșeuri sunt depozitate în gropi de gunoi sau movile și doar 0,3% din gunoiștile autorizate corespund legislației de mediu.

Puzzle-ul urmărește să ușureze misiunea reprezentanților întreprinderilor de resort că să le explice că gestionarea deșeurilor este un domeniu costisitor care trebuie întreținut inclusiv de către membrii comunităților.

„Ca sistemul să devină sustenabil, este nevoie de un management eficient, dar mai ales de implicarea întregii localități și achitarea la timp pentru evacuarea deșeurilor”, explică Igor Hâncu, unul dintre autorii jocului.

Igor Hâncu spune că situația cu sortarea, colectarea și prelucrarea deşeurilor la noi poate fi catalogată drept una de criză. Doar 170 din 916 localități rurale din țara noastră au un serviciu de colectare a gunoiului, iar sate în care acesta se colectează separat sunt și mai puține.

Cinci panouri cu puzzle-ul explicativ au fost transmise primăriilor partenere din raionul Strășeni ale Asociației Jurnaliștilor de Mediu. Puzzle-ul a fost realizat de Cătălina Molodoi, Alex Buretz și Igor Hâncu.

Festivalul „Strășeni, mon amour” s-a desfășurat la 8 august, în Rezervația naturală „Codrii” (Strășeni, Lozova). Potrivit organizatorilor, la eveniment au participat peste o mie de oameni. Festivalul a fost organizat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, într-un program de granturi locale al Uniunii Europene și implementat de GIZ.