„Reciclarea este practic inexistentă, iar autoritățile locale nu reușesc să implementeze măsuri eficiente pentru a gestiona problema”, afirmă doamna Parascovia din satul Nicoreni.

Un factor agravant este absența unei culturi ecologice în rândul locuitorilor. Educația insuficientă privind importanța reciclării, combinată cu percepția eronată că sortarea deșeurilor este inutilă, descurajează inițiativele comunitare. Chiar și în rarele cazuri în care deșeurile sunt colectate selectiv, acestea sunt adesea reamestecate în etapa finală de gestionare.

Schimbarea acestei situații necesită un efort comun din partea autorităților, școlilor și organizațiilor nonguvernamentale. Instalarea unor puncte de colectare selectivă, inclusiv în cele mai mici sate, ar reprezenta un prim pas esențial. În paralel, desfășurarea unor campanii de informare și educație ecologică, orientate în special către copii și tineri, ar putea contribui la formarea unei mentalități responsabile în rândul generațiilor viitoare.

Fără acțiuni concrete și o mobilizare amplă a tuturor actorilor implicați – autorități, comunități și societatea civilă – gestionarea deșeurilor va rămâne o problemă majoră, cu efecte ireversibile asupra mediului și sănătății publice. Este momentul ca fiecare, de la cetățeni la decidenți, să transforme reciclarea dintr-o idee frumoasă într-o practică de zi cu zi, esențială pentru un viitor sustenabil.

Victoria Cebotari, jurnalistă comunitară

Studiul examinează perspectivele R. Moldova de valorificare a energiei din deșeuri. Cercetarea a permis determinarea compoziției și puterei calorice a deșeurilor în cele două municipii.

Potrivit studiului, valoarea energetică medie anuală a fluxurilor de deșeurilor municipale solide, variază de la 4473 kcal/kg s.u. în Bălți, până la 4498 kcal/kg s.u. în Chișinău.

Analiza potențialului de producere a energiei reiese că în Chișinău ar fi posibilă utilizarea unei instalații de generare a energiei electrice cu capacitatea de 46 MW, în timp ce pentru Bălți cu capacitatea de 12 MW.

În R. Moldova, cota deșeurilor biodegradabile, precum resturile alimentare, hârtia, cartonul, materialele textile, pielea, deșeurile fitotehnice și lemnoase, reprezintă circa 64.7%. Asta presupune un potențial major pentru R. Moldova în vederea obținerii energiei electrice și termice din deșeuri.  

Într-un comunicat de presă, Primăria municipiului Soroca și-a cerut scuze de la locuitori pentru această situație, recunoscând că aceasta s-a creat din cauza lipsei muncitorilor, dar și a tehnicii învechite, care frecvent iese din funcțiune.

O altă problemă, potrivit municipalității, este că localnicii aruncă în tomberoane și deșeuri de construcție. În plus, și metodele de activitate ale serviciului de resort nu mai fac față fluxului mare de deșeuri.

„La moment, am rămas fără hamali. Unii au plecat pe foaie de boală, alții sunt în concedii. Le evacuarea gunoiului, în Soroca totul se face cu metode primitive. Gunoiul este încărcat cu lopata și cu furcile”, a spus pentru presa locală Adrian Rusu, șeful Direcției Gospodăriei Locativ Comunale Soroca.

Un hamal angajat la Direcția Gospodăriei Locativ Comunală Soroca ridică cel puțin un salariu lunar de 4300 de lei, dar, în funcție de sarcini, poate ajunge și la circa 5500 de lei.