Dosarele au fost transmise în contextul finalizării procesului de desecretizare. Ministerul Afacerilor Interne a organizat, cu această ocazie, un eveniment oficial în semn de omagiu, pentru recunoașterea durerii, aducerea adevărului la lumină și restituirea demnității celor care au fost condamnați fără judecată.

Dosarele, păstrate decenii în șir sub regim de confidențialitate, vor fi acum accesibile cercetătorilor, istoricilor și publicului larg. Acestea conțin informații detaliate despre persoanele deportate, inclusiv date personale, motivele deportării, condițiile de viață și muncă, precum și documente și decizii legate de anchete, confiscări și reabilitare.

„Procesul a început în 2010 și a fost unul lung și anevoios, având în vedere că există peste 100 de mii de nume în aceste dosare. Au fost create condiții optime pentru preluarea și păstrarea acestor documente, inclusiv instalarea unui sistem de microclimă și antiincendiu, conform celor mai moderne tehnologii, pentru a asigura securitatea dosarelor”, a spus Igor Cașu, directorul Agenției Naționale a Arhivelor.

Este de menționat că o altă parte din dosarele din perioada deportărilor staliniste – în jur de 70 de mii – se găsesc și în Serviciul de Informații și Securitate.

În Moldova, au existat trei operațiuni de deportare a băștinașilor făcute de regimul stalinist-sovietic. Prima s-a produs între 12 și 13 iunie 1941, când au fost ridicate în jur de 33.000 de persoane. Ele au fost strămutate în regiunile îndepărtate de nord și est ale URSS. Apoi, între 5 și 9 iulie 1949, a urmat operațiunea „Iug”. Atunci au fost ridicate 35.796 de persoane și duse în gulagurile din Siberia și Kazahstan. A treia operațiune a fost organizată între 31 martie și 1 aprilie 1951, cu doi ani până la moartea liderului sovietic Iosif Stalin. Atunci au fost deportate circa 6.000 de persoane.

Un Acord interinstituțional de colaborare între SIS și Agenția Națională a Arhivelor a fost semnat de șefii celor două instituții.

Documentul prevede transmiterea etapizată a documentelor de arhivă care fac parte din Fondurile SIS, în special, cele cu referire la represiunile politice din perioada sovietică. În premieră, vor fi transmise arhivei și dosarelor privind activitatea administrativă a instituției coercitive sovietice din cadrul RSS Moldovenești.

În depozitul special al SIS sunt stocate la păstrare peste 70 de mii dosare, dar nu este cert câte din ele se referă la perioada represiunilor politice.

În localitățile din țară, la monumente dedicate victimelor deportărilor oameni s-au recules și au depus flori în amintirea celor care și-au pierdut viața în lagăre.

Conducerea țării a participat la un miting de comemorare la „Trenul durerii”, un monument amplasat în fața Gării feroviare din Chișinău.

Într-un discurs, premierul Natalia Gavrilița a spus că „nimic nu poate vindeca rănile și nu ar compensa sacrificiul făcut, dar, azi, putem să le păstrăm (deportaților) vie amintirea.”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu a spus e de datoria generației actuale să-i ajute pe supraviețuitorii deportărilor. „Am votat în Parlament un proiect de lege care prevede ca toți copiii născuți în locurile de represiune sau în drum spre ele vor fi recunoscuți victime ale represiunilor politice, indiferent dacă părinţii lor s-au căsătorit până la sau în timpul represiunii sau dacă femeia represată care a născut era sau nu căsătorită”, a spus Igor Grosu.

Președinta Maia Sandu, aflată în vizită de lucru în Lituania, a transmis un mesaj în care a evocat drama zecilor de mii de moldoveni exilați pe pământ străin.

„Mulți ani memoria dramelor umane ale deportărilor a fost manipulată și contrafăcută. Suntem datori să recunoaștem jertfa acestor oameni și să avem grijă ca ea să nu se mai repete”, a spus Maia Sandu.

În fiecare an, la 6 iulie, în R. Moldova este marcată Ziua comemorării victimelor stalinismului, instituită de Parlament în 1990.

În liste sunt indicate vagoanele, garniturile de tren, stațiile și destinație spre care au fost duși deportații – bărbați, femei și copii.

În liste figurează 35.144 de persoane ridicate.

Potrivit directorului ANA, Igor Cașu, după un raport al autorităților sovietice din iunie 1952, numărul total al celor deportați în al doilea val a fost de 35.796 persoane, dintre care 14.033 femei, 11.899 copii și 8.864 bărbați.

„Listele pe care le oferim acum în premieră publicului larg conțin aproape 99 la sută din cei care au fost deportați”, a scris Cașu pe pagina sa de Facebook.

Primul val al deportărilor a avut loc între 12 și 13 iunie 1940, când au fost ridicate în jur de 25 de mii de persoane. Al treilea val a avut loc în 1951.

Acum 81 de ani, în noaptea de 12 spre 13 iunie, 32.423 de oamenii din Basarabia și Bucovina de Nord au fost ridicați de către sovietici din casele lor, dintre care peste 26 de mii au fost deportate în Kazahstan și diverse regiuni din Siberia.

Potrivit istoricilor, în stațiile de cale ferată, membrii fiecărei familii erau separați. Capii de familii într-o parte, tinerii peste 18 ani – în altă parte. Femeile cu copii mici și bătrânii – aparte. Până la o sută de persoane erau îmbarcate în fiecare vagon de marfă, fără ca să aibă hrană sau apă.

Cele mai multe garnituri de tren au pornit din stația Cernăuți – 340 de vagoane; 187 vagoane – din Chișinău și 133 de vagoane din Bălți. Din Taraclia au pornit 90 de vagoane, 83 din Ocnița, câte 44 de vagoane din Basarabeasca și Căușeni, de la Tighina au pornit 48 de vagoane etc.