Expoziția a fost deschisă în perioada 5-27 iulie, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, fiind expuse două vagoane și materiale din arhivă – fotografii, documente, cărți și diverse obiecte ce ilustrează experiența oamenilor deportați.

Vizitatorii au putut urmări conținut multimedia, iar pentru o înțelegere mai profundă a trecutului – au fost însoțiți de ghizi.

Ediția din acest an a expoziției a fost marcată de două evenimente mari. La 20 iulie, în scuarul Parlamentului, a fost proiectat filmul „Siberia din oase”, în regia Leontinei Vatamanu. Iar pe data de 25 iulie, Teatrul „Vasile Alecsandri” din Bălți a prezentat, în preajma expoziției de vagoane, spectacolul „Tema pentru acasă”. Inspirat din drama deportărilor staliniste și montat în baza romanului omonim de Nicolae Dabija, spectacolul a fost urmărit de peste 600 de persoane.

Expoziția de vagoane se desfășoară al treilea an consecutiv.

Deportarea în masă din 6 – 9 iulie 1949 a fost cea mai amplă de pe actualul teritoriu al R. Moldova. Operațiunea a cuprins 11.281 de familii, contingentul strămutaților forțat în vagoane de vite alcătuind 35.796 de persoane, dintre care 11.889 de copii, 14.033 de femei și 9.864 de bărbați.

În Basarabia au existat trei operațiuni de deportare a băștinașilor de către autoritățile sovietice.

Expoziția include fotografii, documente, cărți și diverse obiecte ce ilustrează experiența oamenilor deportați și e organizată în contextul celor 76 de ani de la deportările din iulie 1949.

Până pe data de 27 iulie, în unul din vagoane, vizitatorii pot urmări conținut multimedia. Persoanele care vor vizita expoziția din centrul capitalei, deschisă zilnic, de la 09:00 la 21:00, vor fi însoțite de ghizi.

Pe 6 iulie, la ora 20:30, cetățenii sunt invitați pentru o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

Deportarea în masă a moldovenilor din 6-9 iulie 1949 a fost cea mai amplă de pe actualul teritoriu al R. Moldova. Operațiunea a cuprins 11.281 de familii, contingentul strămutaților forțat în vagoane de vite alcătuind 35.796 de persoane, dintre care 11.889 de copii, 14.033 de femei și 9.864 de bărbați.

Între anii 1940 și 1953, regimul sovietic a inițiat o politică de teroare împotriva populației din Basarabia. În doar 13 ani, aproximativ 80.000 de oameni au fost forțați să-și părăsească casele. Scopul operațiunii a fost eliminarea elitelor culturale, înfricoșarea populației și distrugerea identității naționale.

Dosarele au fost transmise în contextul finalizării procesului de desecretizare. Ministerul Afacerilor Interne a organizat, cu această ocazie, un eveniment oficial în semn de omagiu, pentru recunoașterea durerii, aducerea adevărului la lumină și restituirea demnității celor care au fost condamnați fără judecată.

Dosarele, păstrate decenii în șir sub regim de confidențialitate, vor fi acum accesibile cercetătorilor, istoricilor și publicului larg. Acestea conțin informații detaliate despre persoanele deportate, inclusiv date personale, motivele deportării, condițiile de viață și muncă, precum și documente și decizii legate de anchete, confiscări și reabilitare.

„Procesul a început în 2010 și a fost unul lung și anevoios, având în vedere că există peste 100 de mii de nume în aceste dosare. Au fost create condiții optime pentru preluarea și păstrarea acestor documente, inclusiv instalarea unui sistem de microclimă și antiincendiu, conform celor mai moderne tehnologii, pentru a asigura securitatea dosarelor”, a spus Igor Cașu, directorul Agenției Naționale a Arhivelor.

Este de menționat că o altă parte din dosarele din perioada deportărilor staliniste – în jur de 70 de mii – se găsesc și în Serviciul de Informații și Securitate.

În Moldova, au existat trei operațiuni de deportare a băștinașilor făcute de regimul stalinist-sovietic. Prima s-a produs între 12 și 13 iunie 1941, când au fost ridicate în jur de 33.000 de persoane. Ele au fost strămutate în regiunile îndepărtate de nord și est ale URSS. Apoi, între 5 și 9 iulie 1949, a urmat operațiunea „Iug”. Atunci au fost ridicate 35.796 de persoane și duse în gulagurile din Siberia și Kazahstan. A treia operațiune a fost organizată între 31 martie și 1 aprilie 1951, cu doi ani până la moartea liderului sovietic Iosif Stalin. Atunci au fost deportate circa 6.000 de persoane.