Împreună cu emigrarea semnificativă a tinerilor, aceasta contribuie la scăderea constantă a populației. Dacă în 2019 populația țării era 2,6 mil. de persoane, atunci în 2023 populația a ajuns la 2,5 mii.

Ponderea persoanelor vârstnice a crescut rapid, de la circa 21% în 2019 la 24% în 2023.

„Nu există o soluție imediată pentru a răspunde provocărilor demografice cu care ne confruntăm în regiune”, a declarat, recent, la conferința internațională privind guvernanța bazată pe date organizată de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în parteneriat cu Cancelaria de Stat și PNUD, Florence Bauer, Directoarea regională UNFPA pentru Europa de Est și Asia Centrală.

„Este nevoie de o abordare cuprinzătoare, care să exploreze barierele tinerilor în planificarea viitorului în propria lor țară și dorința de a avea copii. Iată de ce datele de calitate sunt atât de importante – fără acestea, nu vom ști care sunt aceste bariere și ce politici sunt necesare pentru a le elimina”, a mai spus ea.

Conferința cu genericul „Guvernarea bazată pe date pentru politici publice eficiente” a reunit peste 100 de experți și experte în date statistice și demografie la Chișinău, pentru a discuta modalități de generare a datelor statistice de calitate și a prognozelor populației.

Conferința privind guvernarea datelor a abordat de asemenea utilizarea datelor statistice în contextul parcursului de integrare europeană al Moldovei.

Densitatea populației este în R. Moldova de 85,8 de persoane la km.p., iar în UE acest indice este 108,9. Speranța de viață în Moldova este de 69 de ani față de 80,1 de ani în UE. Rata totală de fertilitate este de 1,73 – la noi și de 1,53 – la ei.

Moldovencele nasc mai devreme primul copil – la 25,1 an, iar în UE la 31,1 ani.

Din populația totală, tinerii (15-29 de ani) alcătuiesc, în Moldova, 16,7%, iar în UE – 16,3%. Persoanele în vârstă de 65+ ani în Moldova ating un indice de 15,1%, iar în UE – 21,1%.

Rata de ocupare (15-64 ani) în Moldova este de 48% , iar în UE – 69,8%, iar populația ocupată în sectorul agrar este de 21,1% la noi și de 3,6% – în UE. În Moldova rata șomajului este de 3,1%, iar în UE – 6,2%. Noi stăm mai bine și în ceea ce privește rata femeilor prezente în Parlament (2022) – 38,6%, iar în UE – 32,5 la sută.

Gradul de instruire al tinerilor (20-24 ani) este în R. Moldova de 18%, iar în UE de 13,6%. În același timp UE alocă 2,3% din PIB pentru cercetare, iar Moldova 0,2%.

Rata mortalității generale în Moldova este de 17,4%, iar în UE – 11,9%; decedați în accidente rutiere 11% în Moldova, 4,2% – în UE. Rata mortalității infantile este de 8,5% (RM) și 3,2% (UE). La 10.000 de locuitori revin, în Moldova, 47,7 de medici, iar în UE – 39,3.

Datele BNS mai arată că 67,5% din gospodării au acces la Internet, iar în UE – 92,5%. PIB-ul per locutor este în R. Moldova de 4424 de euro, pe când în UE 32.440 de euro. PIB pe locuitori după paritatea puterii de cumpărare este de 16.069 USD în Moldova și de 48.767 USD – în UE. Rata medie a inflației (2022 față de 2021) este de 28,7% în R. Moldova și 9,2% în UE.

Suprafața acoperită de păduri este în Moldova de 11%, iar în UE – de 39%.

Producția de cereale per locuitor este de 1.793 kg. În Moldova și 653 kg. În UE. Producția de carne per locuitor e de 57 kg în Moldova și de 89 kg în UE, de cartofi de 83 kg și, respectiv, 110 kg. Producția de lapte în Moldova – 136 kg, față de 263 kg. în UE.

58,6% din exporturile moldovenești, în sumă de 2,5 mlrd. USD, au ajuns în UE. În același timp, Moldova a important din UE mărfuri în valoare de 4,4 mlrd. USD.

De exemplu, în 2021, numărul nou-născuților a fost de 1.104, iar cel al deceselor de 1.881.

Datele statistice oficiale arată că, în 2021, la Bălți s-a înregistrat o rată a natalității de 11,2 nou-născuți la 1.000 de locuitori și o rată a mortalității de 19,1 decese la 1.000 de locuitori. Spor natural negativ s-a apropiat astfel de aproape 8 persoane la 1.000 de locuitori.

Migrația, un alt factor ce favorizează scăderea populației

Cercetările arată, însă, că populația municipiului Bălți scade de la an la an nu doar din cauza mortalității, ci și pentru că locuitorii pleacă din oraș și țară, scrie portalul local esp.md.

Unul din zece (11,4%) locuitori din Bălți intenționează să părăsească țara în următorii trei ani. Acest procent este și mai mare în rândul tinerilor sub 34 de ani – fiecare al patrulea locuitor intenționează să părăsească orașul în viitorul apropiat (25,2%).

Elena Mușulupa, corespondent comunitar

La ora actuală, populația țării este de 2,9 milioane, inclusiv 300 de mii de cetăţeni în partea stângă a Nistrului. Acum 30 de ani, populația țării alcătuia 4 milioane 364 de mii. R. Moldova se apropie, astfel, de nivelul populaţiei pe care îl avea în anul 1955, potrivit lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al IDIS „Viitorul”.

În opinia expertului, sunt trei factori care au determinat reducerea populației. Este vorba de sporul natural negativ înregistrat în țară; migrația definitivă a cetățenilor care au plecat peste hotare și s-au dezis de cetățenia moldovenească sau cea a regiuni separatiste transnistene și migrația temporară.

Vorbind despre ponderea populației R. Moldova în populația globală, expertul susține că în 1961-1970 era de 0,1%, iar în 2020 am ajuns să reprezentăm 0,05%, în condițiile în care populația globului este în creștere.

Veaceslav Ioniță a mai spus că, în ultimii cinci ani, R. Moldova a înregistrat cea mai mică creștere a populației din ultimii o sută de ani și cea mai mică rată a natalității, care scade anume în perioada când avem cea mai mare pondere a migrației.