De șase ani, de când a fost angajată Olesea, instituția adoptă schimbări pentru a deveni cât mai incluzivă pentru angajați și pentru justițiabili.

Totul a pornit de la măsuri de acomodare rezonabilă pentru ca Olesea să se simtă confortabil la locul de muncă, pentru ca apoi să se urmărească accesibilitatea pentru toți justițiabilii: persoane cu dizabilități, vârstnici, părinți cu cărucioare.

Au fost instalate rampe exterioare și interioare, adaptate intrările pentru accesul utilizatorilor de scaune cu rotile. Blocurile sanitare au fost accesibilizate, au fost instalate bare de suport și un buton de alarmă.

Pe lângă accesibilitatea fizică, s-a ținut cont și de cea informațională. Au fost amplasate indicatoare în limbaj Braille și un panou informativ cu anunțuri vizibile, în culori contrastante, dar și plăcuțe tactile. Toate acestea au fost posibile cu susținerea sectorului asociativ și partenerilor de dezvoltare, dar și din contul bugetului instituției.

Și pentru ca toate aceste măsuri să reflecte necesitățile oamenilor, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în cadrul unui proiect finanțat de Guvernul Germaniei, a facilitat un exercițiu de audit – „user safari”, care presupune testarea accesibilității de beneficiarii instituției, care vin cu recomandări practice. „Nimic pentru persoanele cu dizabilități, fără de persoanele cu dizabilități”, explică Olesea Topal.

„Fiecare persoană trebuie să beneficieze de condiții care să-i asigure libertatea în acțiuni”

„Am parcurs un drum atât de lung. Dacă inițial colegii au realizat că îmi era greu să mă deplasez la etajul doi și m-au mutat la parter și au scos pragul, acum deja facem pași concreți pentru a accesibiliza toată instituția”, spune Olesea.

„Facilitarea accesului la locul de muncă, asigurarea condițiilor necesare pentru fiecare angajat(ă) este o prioritate pentru instanța de la Comrat, la fel ca și asigurarea accesului la justiție pentru toate persoanele”, afirmă Andrei Mironov, Președintele interimar al Curții de Apel Comrat.

Sălile de judecată au fost adaptate pentru accesul persoanelor cu mobilitate redusă, cu deficiențe de vedere și auz. Canalele de cabluri din podea au fost demontate și înlocuite cu un cablu nou sub tavan, pentru a asigura deplasarea prin încăpere fără impedimente.

„Fiecare persoană trebuie să beneficieze de condiții care să-i asigure libertatea în acțiuni”, este convinsă Olesea. Iar accesul în instituțiile publice pentru toți oamenii este un drept.

„Oamenii trebuie să înțeleagă că dizabilitatea nu este o sentință care să ne țină în casă. Noi suntem la fel de importanți ca și toți oamenii, avem aceleași drepturi și trebuie să beneficiem de aceleași oportunități. Accesul egal la justiție, servicii, informații este vital pentru orice om, dar mai ales pentru persoanele cu diferite tipuri de dizabilități”, conchide Olesea Topal.

Cauza accesibilității mai e pe rol

În continuare, instituția judiciară planifică să pună în practică recomandările auditului de accesibilitate elaborat cu implicarea persoanelor cu dizabilități. Astfel, vor fi contractate servicii de interpretare în limbajul mimico-gestual. La începutul acestui an, Curtea de Apel Comrat a  testat serviciul de interpretare în limbajul mimico-gestual prin o aplicație pentru videoconferințe.

Accesul la justiție este esențial într-un stat de drept, iar PNUD va continua să susțină facilitarea accesului persoanelor în instituțiile publice.

PNUD a susținut de-a lungul timpului accesibilizarea a mai multor instituții publice: sectoarele de poliție nr. 1 din orașul Sîngerei, nr. 3 din sectorul Buiucani al municipiului Chișinău, din satul Egorova (raionul Fălești) și din municipiul Cahul.

Totodată, sediile Institutului Național al Justiției, al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă din Soroca și Chișinău au devenit mai accesibile. Tot cu susținerea PNUD a fost instalată o rampă de acces la judecătoria din Soroca.

Un articol al PNUD Moldova 

Actul legislativ local a fost contestat în instanță la 4 mai de Cancelaria de Stat.

Hotărârea Curții de Apel poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile.

• Guvernatoarea Găgăuziei a promulgat legea locală care permite purtarea panglicii Sf. Gheorghe
• La Comrat, a fost adoptată legea „Cu privire la folosirea simbolurilor Victoriei” ce permite purtarea panglicii Sf. Gheorghe

Astfel, potrivit presei locale, au fost aprobate mandatelor deputaților Nicolai Dudglo, Victor Petrov, Alexandr Tarnavski, Ivam Dimitroglo, Nicolai Ivanciuk, Gheorghe Leiciu, Elena Iurcenco, Alexandr Toporaș, Dumitru Topal, Piotr Fazlî, Alexandr Dinjos, Grigorii Kadân, Grigorii Dulgher, Ivan Karaja, Vladimir Kâssa, Leonid Kiosea, Fiodor Yanioglo, Nicolae Raia, Nicolae Andrușoi, Mihail Popov, Dmitri Constantinov, Nicolae Uzun, Valentin Gaidarju, Alexandr Dulgher, Mihail Jelezoglo, Stepan Sarioglo, Svetlana Diuvenji, Stepan Caraseni, Serghei Zaharia, Valerii Manastrârlî, Dimitri Manastrârlî, Nicolai Ormanji, Ilia Uzun, Ruslan Unilovschi, Serghei Cimpoeș.

Mandatul deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei este pentru o perioadă de patru ani.

Organul legislativ al autonomiei găgăuze are 35 de deputați, număr direct proporțional cu numărul de circumscripții.

Amintim că turul doi de scrutin și alegeri repetate au avut loc în 17 circumscripții. Primul tur a avut loc la 19 septembrie.