Ea a fost aleasă prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea de voturi ale judecătorilor, precizează instituția.

Amintim că cinci judecători ai Curţii Constituţionale, inclusiv Domnica Manole, au depus la 17 august jurământul în faţa Parlamentului, Preşedintelui R. Moldova şi Consiliului Superior al Magistraturii.

Mandatul celor cinci judecători a început la 17 august.

Domnica Manole are 64 de ani și a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1990. A fost judecătoare la diferite instanțe de la Chișinău. A fost lector la USM și Institutul Național al Justiției.

A fost numită judecătoare la Curtea Constituțională la 16 august 2019. A fost președinte al Curții între 2020 și 2023.

Candidatura lui Ion Malanciuc a fost propusă de Consiliul Superior al Magistraturii, după desfășurarea unui cocnurs. Anterior, acesta a activat la Judecătoria Criuleni (sediul Dubăsari) și la Curtea Supremă de Justiție.

Liuba Șova și Nicolae Roșca au fost numiți în funcția de judecător al Curții Constituționale la propunerea Parlamentului. La fel ca și Nicolae Roșca, ea a fost judecător al Înaltei Curți și până acum.

Fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco și Domnica Manole, care a fost președinta Curții Constituționale, au fost propuși de Guvern.

Înalta Curte este constituită din șase judecători, numiți pentru un mandat de șase ani. Doi dintre ei sunt numiți de Parlament, doi – de Guvern și doi – de Consiliul Superior al Magistraturii.  Judecătorul Curții Constituționale poate deține această funcție pe durata a două mandate.

Mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia.

Astfel, duminică urmează să se desfășoare ceremonia de depunere a jurământului de către noii judecători ai Curții Constituționale desemnați de Parlament, Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii.

Ședința plenară a Parlamentului va începe la ora 11.00.

Potrivit prevederilor legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, Președintelui R. Moldova și CSM.

Pe data de 16 august expiră mandatele a 5 judecători constituționali, iar mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia. Recent au fost numiți în calitate de judecători constituționali Liuba Șova, Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco, Domnica Manole și Ion Malanciuc.

Până la data întrunirii legale a noului Parlament, instituția legislativă poate exercita pe deplin funcțiile de reprezentare, de control și de organizare internă. Funcția de legiferare va fi exercitată în volum restrâns, fiind limitată la adoptarea de legi ordinare, hotărâri și moțiuni simple.

Noul Parlament va fi ales la scrutinul din 28 septembrie.

„Curtea Constituțională a constatat că alegerile Președintelui Republicii din 20 octombrie și 3 noiembrie s-au desfășurat cu respectarea Constituției. Candidatul la funcția de Președinte al R. Moldova, Maia Sandu, a fost ales prin vot egal, direct, secret și liber exprimat”, a declarat într-un briefing președinta Înaltei Curți, Domnica Manole.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intrând în vigoare la data adoptării.

Ceremonia de învestire a Maiei Sandu va avea loc cel mai probabil la 24 decembrie. Mandatul prezidențial este de patru ani.

Maia Sandu a obținut în alegerile din 3 noiembrie 55.35% din voturi, cu un sprijin masiv al diasporei, față de aproape 45% ale lui Alexandr Stoianoglo.

Hotărârea Curții înseamnă că obiectivul de integrare europeană va fi introdus în Legea Fundamentală, fiind obiectiv strategic al țării.

Hotărârea este definitivă.

Constituția va fi completată cu două alineate noi, care reconfirmă identitatea europeană a poporului R. Moldova și a ireversibilității parcursului european.

La referendumul constituțional, 50,72% dintre alegători au votat pentru DA la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Referendumul constituțional a fost inițiat de președintele R. Moldova, Maia Sandu.

Mai simplu spus proiectul propune ca judecătorii constituționali să poată beneficia de pașapoarte diplomatice pentru a putea particip, în cadrul activității lor, la conferințe internaționale și la proiecte de schimb de experiență peste hotarele țării.

Proiectul urmează să fie votat în cea de-a doua lectură.

În sesizarea depusă la Înalta Curte, socialiști afirmă că amendamentele aduc atingere mai multor prevederi constituționale și norme internaționale ce țin de drepturile omului.

„Modificările instituie în manieră disproporțională norme menite să „cenzureze” informația „incomodă” difuzată public, precum și măsurile de atragere la răspundere pentru „dezinformare”, și nu în ultimul rând – să „stranguleze” agenții economici de profil”, menționează PSRM.

Legea cu privire la securizarea spațiului informațional a fost adoptată la începutul acestei luni. Președinta Maia Sandu ar fi promulgat modificările, urmând ca decretul în acest sens să fie publicat în Monitorul Oficial.

Modificările prevăd ca 50% dintre programele străine difuzate la posturile TV trebuie să provină din UE, SUA sau din ţări semnatare ale Convenţiei privind Televiziunea Transfrontalieră, document care nu a  fost ratificată de Rusia. Posturile TV moldovene vor putea difuza doar filme, seriale, programe muzicale sau emisiuni de divertisment produse în Rusia.

Înalta Curte a precizat că salariul brut al unui judecător constituțional va fi de 40.950 de lei, iar salariul net al acestuia va fi de 32.793 de lei. Salariul brut al Președintelui Curții va fi de 45.000 de lei, iar retribuția netă – 36.036 de lei. Salariul brut pentru asistenții judiciari ce la Curtea Constituțională va fi de 9.198 de lei.

Astfel, de la 1 ianuarie 2022, salariul net al unui judecător constituțional a crescut cu 7.204 lei, iar cel al Președintelui Curții Constituționale cu 4.804 lei.

Curtea Constituțională a menționat într-un comunicat de presă că, de cele mai multe ori, discuțiile despre salariile judecătorilor Curții Constituționale nu au fost însoțite de probe, încercându-se adesea inducerea în eroare a opiniei publice prin invocarea unor măriri exagerate ale salariilor judecătorilor.

Anul trecut, salariul net al unui judecător constituțional a fost de 25.589 lei, iar al șefului Curții Constituționale de 31.232 de lei. În 2021, un asistent judiciar de la Curtea Constituțională a ridicat un salariu de 8.687 de lei.

„Curtea Constituțională își exprimă regretul în legătură cu decesul domnului Mircea Iuga, fost judecător constituțional în perioada 15 februarie 2001 – 23 februarie 2007, și transmite cele mai sincere condoleanțe familiei sale”, se arată într-un mesaj de condoleanțe.

Mircea Iuga a fost judecător la Judecătoria Supremă între 1985 și 1990, după care, timp de un an, a fost prim-viceministru al Justiţiei. Între 1994 și 1999 a fost judecător al Curţii Supreme de Justiţie, iar din 1999 și până în 2001 a deţinut funcţia de Procuror General. A fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii și judecător al Curții Constituționale.