Andrei Briceag va fi responsabil de reprezentarea țării la CtEDO, de coordonarea acțiunilor statutului în vedere prevenirii și remedierii încălcării Convenției europene pentru drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În sarcina agentului guvernamental intră și responsabilitatea de a promovarea standardele europene în domeniul drepturilor omului în legislația națională, dar și asigurarea executării hotărârilor și deciziilor CEDO.

Andrei Briceag este magistru în drept și are o experiență de 15 ani în domeniul juridic. Este avocat și președinte al unei asociații obștești.

După numărul de cereri alocate unui organ judiciar, 653 de cereri, raportat la populația țării, Moldova este pe locul cinci, cu indicele 2,60 cereri la 10.000 locuitori.

În privința Moldovei, pe parcursul anului 2023, Curtea a pronunțat 24 hotărâri, dintre care în 24 hotărâri a fost constatată cel puțin o violare a Convenției din partea R. Moldova.

Analiza pe articole a hotărârilor CtEDO pronunțate în cauzele moldovenești în anul 2023 relevă încălcarea următoarelor articole de către Republica Moldova:

Cele mai multe cazuri de condamnare a Moldovei în 2023 vizează condițiile inumane, tratament inuman și degradant/investigaţii defectuoase (4 cauze); dreptul la libertate și la siguranță (5 cauze); dreptul la un proces echitabil (14 cauze); dreptul la respectarea vieții private și de familie (6 cauze) și protecția proprietății (6 cauze).

În total, potrivit organizației Juriști pentru Drepturile Omului, până la data de 31 decembrie 2023, Curtea a pronunțat 599 de hotărâri împotriva Moldovei, pentru care au fost achitate prejudicii în sumă de circa 20 de mil. de euro.

Mai mult de jumătate din violările constatate în privința Moldovei sunt pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil (244), protecția proprietății (183), tratamentul inuman și degradant (147), dreptul la libertate și siguranță (121) ș.a.

Constatările se conțin într-un document analitic al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), prezentat la Chișinău.

„În hotărârile pronunțate în anul 2022, CtEDO a constatat 48 de violări ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului admise de țara noastră. Majoritatea se referă la maltratare, investigarea defectuoasă a maltratării și la încălcarea dreptului la un proces echitabil”, a spus Daniel Goinic, director al Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM.

De la ratificarea CEDO, în 1997, până la 31 decembrie 2022, CtEDO a pronunţat 575 de hotărâri în cauzele moldoveneşti. În 492 (86%) dintre acestea a fost constatată cel puțin o violare a drepturilor omului. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Marea Britanie, Germania, Spania sau Olanda, țări care au ratificat CEDO cu mult înainte de Moldova şi care au o populație mult mai numeroasă.

Până la 31 decembrie 2022, R. Moldova a fost obligată de CtEDO să plătească circa 22,5 mil. de euro, dintre care circa 545 de euro în 2022.

„Majoritatea încălcărilor drepturilor omului s-au datorat comportamentului defectuos al reprezentanților statului, în special calității proaste a activității judecătorilor și procurorilor, și nu deficiențelor legislative”, a declarat Vladislav Gribincea, director al Programului Justiție din cadrul CRJM.

Potrivit CRJM, la 31 decembrie 2022, 1.020 de cereri moldovenești așteptau să fie examinate și circa 97% dintre acestea au şanse mari să obțină câștig de cauză. Acest număr este aproape egal cu numărul total de cereri în baza cărora Moldova a fost condamnată în cei 25 de ani de când persoanele se pot plânge la CtEDO împotriva Moldovei. În ceea ce privește numărul total al cererilor pendinte, Moldova este pe locul 12 din cele 46 state membre ale Consiliului Europei.

Anul trecut, CtEDO a pronunţat, în total, 1.163 de hotărâri, iar cele mai multe au fost pronunțate contra Rusiei – 384, Ucrainei – 144 și României – 81. CtEDO nu a pronunțat nicio hotărâre de condamnare a Suediei, Olandei sau Irlandei.

Dumitru Obadă a activat în mai multe posturi în cadrul procuraturii moldovenești. Actualmente, este șef al unei comisii pentru instruire din cadrul Procuraturii Generale. Obadă a semnat mai multe studii în domeniu.

Ministerul Justiției precizează că prima cerere se referă la lipsirea de libertate a lui Alexandr Stoianoglo în urma inițierii urmăririi penale împotriva sa. Cea de-a doua cerere se referă la suspendarea acestuia din funcția de Procuror General în urma inițierii cauzei penale împotriva sa și la imposibilitatea de a contesta această măsură.

Agentul guvernamental va solicita opiniile tuturor autorităților implicate și, în termenul acordat de Curte, până la 22 septembrie a.c., va prezenta poziția Guvernului referitor la cererile menționate.

Cererile vizează aspecte procedurale și nu se referă la procedura de demitere a lui Alexandru Stoianoglo din funcția de Procuror General.

Amintim că, în luna octombrie 2021, Alexandr Stoianoglo a fost reținut, după care plasat în arest la domiciliu. Ulterior, procurorul general suspendat a fost plasat sub control judiciar. Stoianoglo este acuzat de abuz de serviciu, corupere pasivă, darea declarațiilor mincinoase pledează nevinovat pe toate capetele de acuzare. Recent, CSP a propus eliberarea lui Alexandr Stoianoglo din funcție, însă președinta Maia Sandu nu a dat, deocamdată, curs solicitării.

Hotărârea CSJ a fost pronunțată duminică, 5 decembrie.

Amintim că, vineri, Judecătoria Bălți a început examinarea sesizării CEC din 1 decembrie în care era solicitată anularea înregistrării concurentului electoral Marina Tauber. După o ședință-maraton care a durat, în total cu tot cu pauze, circa 25 de ore, Judecătoria Bălți a dat curs solicitării CEC. Ulterior, și Curtea de Apel, după o ședință care a durat mai multe ore, duminica dimineață devreme a lăsat în vigoare hotărârea primei instanțe.

Tot în dimineața zilei de duminică, cu puțin timp înainte de startul alegerilor la Bălți, CEC a constatat imposibilitatea desfășurării celui de-al doilea tur al alegerilor locale, suspendându-le.

Vadim Banaru, reprezentantul Marinei Tauber, a declarat, duminică, într-un briefing de presă că deciziile instanțelor moldovenești vor fi contestate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și s-a arătat sigur că „R. Moldova va fi condamnată pentru aceste abuzuri.”

Precizăm că CEC a pretins că Marina Tauber a admis finanțări nedeclarate în campania sa electorală, depășind plafonul maxim de cheltuieli pentru campanie.

În primul tur al alegerilor locale din 21 noiembrie, Marina Tauber a învins detașat cu un scor electoral de circa 48%. Contracandidatul acesteia independentul Nicolai Grigorișin a acumulat circa 21% din sufragii.

Decizia a fost adoptată, astăzi, în cadrul Sesiunii plenare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, potrivit zdg.md. Diana Scobială a obținut 122 de voturi pentru a fi numită în funcția de judecătoare la CtEDO.

Diana Scobioală este la al doilea mandat în funcția de director al INJ.

Procuratura Generală a precizat că în ședința de judecată planificată pentru astăzi, 17 septembrie, în dosarul în care figurează șapte reclamanți, procurorul va renunța oficial la acuzațiile aduse acestora pentru săvârșirea infracțiunii de organizare și participare la dezordini în masă.

Totodată, „Procuratura Generală aduce scuze oficiale persoanelor figurante în acest dosar penal, care au fost pe nedrept acuzate de săvârșirea pretinsei infracțiuni de dezordini în masă.”

Precizăm că, la 14 septembrie, CtEDO a condamnat R. Moldova pe dosarul grupului Petrenci, obligând statul nostru să achite din buget 67.750 de euro.

Cauza se referă la reținerea, arestarea și detenția reclamanților în baza unor acuzații de tulburări în masă, ca urmare a unei demonstrații pe care aceștia au organizat-o în fața sediului Procuraturii Generale, în septembrie 2015. Toți reclamanții au fost deținuți timp de patru luni și jumătate în penitenciarul nr. 13 și, aproximativ pentru aceeași perioadă de timp, s-au aflat în arest la domiciliu. În perioada arestului la domiciliu, reclamanții au fost forțați să poarte brățări electronice, pe care trebuiau să le încarce la fiecare cinci ore.

Statul nostru a fost obligat să achite din buget 67.750 de euro.

Cauza se referă la reținerea, arestarea și detenția reclamanților în baza unor acuzații de tulburări în masă, ca urmare a unei demonstrații pe care aceștia au organizat-o în fața sediului Procuraturii Generale, în septembrie 2015. Toți reclamanții au fost deținuți timp de patru luni și jumătate în penitenciarul nr. 13 și, aproximativ pentru aceeași perioadă de timp, s-au aflat în arest la domiciliu. În perioada arestului la domiciliu, reclamanții au fost forțați să poarte brățări electronice, pe care trebuiau să le încarce la fiecare cinci ore.

Această cauză, spune avocatul Vadim Vieru de la Asociația Promo-LEX, scoate în evidență probleme sistemice legate de legalitatea și temeinicia aplicării și prelungirii măsurilor preventive de arest, dar și limitarea dreptului la libertatea de întrunire.

CtEDO a emis hotărârea în cauza Petrenco și alții șase contra R. Moldova la 14 septembrie.