În ultimii patru ani, autoritățile au demarat o serie de inițiative menite să întărească independența judecătorilor, să sporească transparența instanțelor și să fortifice mecanismele de integritate. Însă, pe lângă progresele structurale, rămân în urmă dosare sensibile fără finalitate și instabilitate în fruntea unor instituții-cheie.

Printre principalele elemente de reformă se numără:

• Revizuirea Constituției (de la 1 aprilie 2022) – presupune consolidarea independenței judecătorilor prin eliminarea perioadei „de probă” de cinci ani și numirea judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție de către Consiliul Superior al Magistraturii, în locul Parlamentului.

• Mecanismele de evaluare externă care presupun verificarea integrității candidaților pentru funcția de membru în CSM și CSP. Aceste exerciții au contribuit la identificarea problemelor de integritate în cazul a peste 75% din candidații, generând, însă, și un exod masiv de cadre. Aproximativ 140 de judecători au părăsit sistemul, fiind pusă în pericol capacitatea instanțelor de fond.

• Resetarea Curții Supreme de Justiție prin redefinirea rolului său în sistemul judecătoresc și prin numirea a 9 din cei 20 de judecători necesari. Totodată, CSJ a plusat la capitolul transparență prin difuzarea online a ședințelor de judecată, însă riscul blocării activității în plen persistă din cauza numărului redus de judecători permanenți.

• Noi proceduri penale care presupun judecarea în lipsa inculpatului și suspendarea prescripției în cauzele de corupție, precum și mecanismul acordului de cooperare pentru persoanele dispuse să colaboreze cu ancheta.

Printre restanțele și vulnerabilitățile nerezolvate în mandatul legislativ precedent se numără:

• Instabilitatea de la vârful instituțiilor anticorupție, remarcată prin schimbarea frecventă a conducerii Procuraturii Generale, Procuraturii Anticorupție și CNA, subminând independența și eficiența acestora.

• Sistemul disciplinar ineficient, remarcat printr-o singură sancțiune aplicată în 2024 (o avertizare) din peste 2 000 de sesizări, ceea ce contribuie la creșterea percepției de impunitate.

• Decuplarea formală dintre CNA și PA, care s-a produs pe hârtie prin atribuții delimitate clar în legislație, însă imposibil de implementat complet din cauza resurselor insuficiente și a unei structuri instituționale precare.

„Ritmul lent, restanțele și instabilitatea de la conducerea unor instituții-cheie au blocat creșterea încrederii cetățenilor în procesele de reformă. Pentru a redresa această situație este nevoie de stabilitate instituțională, de aplicarea consecventă a mecanismelor de integritate”, susține autorul analizei.

Nota analitică include și o serie de recomandări pentru consolidarea stabilității instituționale și a reformelor din sistemul justiției.

Constatările se conțin într-un document analitic al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), prezentat la Chișinău.

„În hotărârile pronunțate în anul 2022, CtEDO a constatat 48 de violări ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului admise de țara noastră. Majoritatea se referă la maltratare, investigarea defectuoasă a maltratării și la încălcarea dreptului la un proces echitabil”, a spus Daniel Goinic, director al Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM.

De la ratificarea CEDO, în 1997, până la 31 decembrie 2022, CtEDO a pronunţat 575 de hotărâri în cauzele moldoveneşti. În 492 (86%) dintre acestea a fost constatată cel puțin o violare a drepturilor omului. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Marea Britanie, Germania, Spania sau Olanda, țări care au ratificat CEDO cu mult înainte de Moldova şi care au o populație mult mai numeroasă.

Până la 31 decembrie 2022, R. Moldova a fost obligată de CtEDO să plătească circa 22,5 mil. de euro, dintre care circa 545 de euro în 2022.

„Majoritatea încălcărilor drepturilor omului s-au datorat comportamentului defectuos al reprezentanților statului, în special calității proaste a activității judecătorilor și procurorilor, și nu deficiențelor legislative”, a declarat Vladislav Gribincea, director al Programului Justiție din cadrul CRJM.

Potrivit CRJM, la 31 decembrie 2022, 1.020 de cereri moldovenești așteptau să fie examinate și circa 97% dintre acestea au şanse mari să obțină câștig de cauză. Acest număr este aproape egal cu numărul total de cereri în baza cărora Moldova a fost condamnată în cei 25 de ani de când persoanele se pot plânge la CtEDO împotriva Moldovei. În ceea ce privește numărul total al cererilor pendinte, Moldova este pe locul 12 din cele 46 state membre ale Consiliului Europei.

Anul trecut, CtEDO a pronunţat, în total, 1.163 de hotărâri, iar cele mai multe au fost pronunțate contra Rusiei – 384, Ucrainei – 144 și României – 81. CtEDO nu a pronunțat nicio hotărâre de condamnare a Suediei, Olandei sau Irlandei.

Este vorba de cazuri cu soluții emise până în anul 2022, ar care vizează fapte comise în perioada 2006-2018.

În cadrul cercetării s-a constatat că principalele persoane anchetate pentru cauze de maltratare sunt polițiștii, aceștia reprezentând 75% din cauzele analizate. Imediat după personalul din poliție urmează profesorii (angajații domeniului pedagogic), care sunt anchetați  în 8% din cazuri, fiind urmați de angajații serviciilor private de pază, vizați în 6% din cazuri.

Persoanele anchetate pentru maltratare au 50% șanse să fie achitate în prima instanță, asta însemnând o rată de achitare de 15 ori mai mare decât media din țară. Lucrurile se schimbă atunci când dosarul ajunge în instanța de apel, unde rata condamnărilor crește la 82%.

Odată ajunse la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), 3 din 4 hotărâri luate de curțile de apel sunt menținute de CSJ.

Directorul de program în cadrul CRJM și autorul studiului, Daniel Goinic, spune că deși fiecare a cincea persoană condamnată pentru tortură sau rele tratamente, în practică, doar 19% dintre cei găsiți vinovați au fost condamnați la închisoare cu executare.

Guvernul de la Chișinău se angajase în fața Comitetului de Miniștri să reducă acest fenomen nociv.

Zilele trecute, Centrul de Resurse Juridice din Moldova și Asociația Promo-LEX au transmis Comitetului de Miniștri o comunicare despre garanțiile și impactul măsurilor întreprinse de către autorități în vederea prevenirii și combaterii respectivului fenomen.

CRJM și Promo-LEX au constatat existența, în continuare, a unui număr mare de plângeri ce reclamă aplicarea maltratării. Rata de condamnare a persoanelor care au aplicat tortura este și mai mică, fapt ce generează impunitate pentru torționari, susțin autorii comunicării.

Semnatarii au îndemnat Comitetul de Miniștri al CE să solicite, între altele, autorităților moldovenești să asigure îmbunătățirea calității investigațiilor privind acuzațiile de maltratare și acordarea priorității acestor cazuri; să se asigure că persoanele suspectate de maltratare sunt suspendate imediat din funcție și rămân suspendate pe întreaga durată a investigației.