În 50 de instituții școlare sunt înscriși 1455 copii, iar în 65 de instituții preșcolare – 458 de copii.

„Municipalitatea continuă să sprijine integrarea copiilor refugiați în sistemul educațional, oferindu-le acces la educație de calitate și un mediu sigur pentru dezvoltare”, a spune viceprimarul, Angela Cutasevici.

În Chișinău sunt peste 40400 de beneficiari de protecție temporară. Acest număr reprezentă peste 58% din totalul la nivel național.

8.026 dintre beneficiarii protecției temporare din Chișinău sunt copii, potrivit viceprimarului, Angela Cutasevici.

De la începutul anului școlar, 1.353 de copii ucraineni sunt încadrați în instituțiile municipale de învățământ. Alți 370 de copii, cu vârsta de 2-7 ani, sunt încadrați în grădinițele din Chișinău.

Compania niponă și-a exprimat interesul în vederea identificării necesităților copiilor de refugiați, în vederea facilitării accesului și integrării lor în sistemul educațional autohton și ucrainean.

Reprezentanții companiei nipone au vizitat Centrul Orășenesc al Tinerilor Naturaliști, unde își petrec vacanța de vără 180 de copii, dintre care 82 elevi din Ucraina; Complexul educațional Gimnaziu-grădiniță „STEAM”; Liceul „Mihail Koțiubinscki”, care pe parcursul anului de studii 2021-2022 a instruit 450 de elevi, dintre care 50 de copii sunt refugiați din Ucraina, precum și Centrul de plasament pentru refugiați din sectorul Râșcani, unde sunt cazate o sută de persoane.

213 copii au fost înscriși temporar în instituțiile preșcolare din Capitală pe parcursul săptămânii trecute, iar 613 – în 49 de instituții de învățământ primar și secundar.

Tot săptămâna precedentă, în învățământul extrașcolar au fost încadrați 121 de copii din familiile refugiate. 17 cadre didactice au desfășurat activități educaționale cu 72 de minori refugiați, inclusiv în centrele de plasament temporar de profil. 30 de copii au beneficiat de activități în cadrul școlilor sportive din Chișinău.

În R. Moldova sunt peste 90.000 de refugiați din Ucraina, dintre care aproximativ jumătate sunt minori.

200 de ghiozdane vor fi oferite copiilor din clasele primare și cei din clasele gimnaziale, iar 100 pentru elevii din treapta liceală.

Suportul oferit vine ca urmare a unei solicitări din partea Primăriei Chișinău.

La vârsta pe care o are, Nina nu credea că va fi nevoită să plece vreodată de acasă și să lase totul în urmă. Toată viața sa a trăit în Odesa, unde s-a mutat când avea 17 ani și unde a muncit la o fabrică de beton, apoi în construcții.

„Am supraviețuit anului ‘33, aveam cinci ani atunci când a fost foametea. Apoi a început războiul, apoi anul ’47, iar foamete. Am muncit alături de alte mii de oameni ca să reconstruim Odesa, care era ruinată după război. Nu am crezut niciodată că voi trece printr-un alt război”, spune femeia.

Nina se mișcă cu dificultate și e dependentă aproape sută la sută de ajutorul familiei.

Casa familiei din Odesa se află în imediata apropiere de infrastructura militară, care a fost una dintre primele ținte ale bombardamentelor.

„Ne era frică, geamurile le lipisem, ca să nu se facă cioburi care ne puteau răni. Ni s-a spus să stăm la pământ, undeva în coridor. Am amenajat acolo un spațiu în care să stăm. Subsolul nu e sigur, dacă rămâneam în el, s-ar fi prăbușit peste noi și nu am mai fi ieșit vii de acolo”, afirmă Nadejda Ierghieva (63 de ani), fiica Ninei.

Nadejda a găsit puteri să plece din Odesa de dragul fiicei și a nepoatelor sale: „Totul era închis. Farmaciile erau pustii. Nimic nu găseai. Eu sunt bolnavă de inimă, nu găseam niciun fel de medicamente, nici pentru copii. Dacă mergeai spre farmacie și scria că ar fi deschisă… era de fapt închisă”, își amintește ea.

Elena Cernîh (39 de ani), cea de-a treia femeie din familie, abia născuse pe cel de-al doilea copil și revenise acasă de la maternitate când a început războiul. Soțul Elenei, căpitan de corabie, este plecat într-o misiune peste hotare și nu a reușit să se implice în evacuarea familiei. Astfel, cele trei femei adulte din familie au fost nevoite să se descurce cu forțele proprii, apelând la ajutorul unei rude, care le-a transportat până la punctul de trecere Palanca.

„Pentru propriul copil mereu îți dorești tot ce e mai bine. Să poți să te bucuri de primele cuvinte, primele mișcări. Dar nu să fugi și să cauți unde să te ascunzi. Cu doi copii mici nu știi ce să faci în asemenea situații. La Odesa lumea doarme prin subsoluri și nici nu sunt atât de multe locuri unde să te ascunzi”, spune Elena.

„Mergeam spre nicăieri, nu ne-am așteptat la o asemenea primire”

La Palanca au trecut prin punctul de control ușor și peste câteva ore erau deja în UTA Găgăuzia, unde au fost găzduite la Centrul pentru reabilitarea victimelor violenței în familie. Angajații le-au oferit tot necesarul pentru trai, astfel ca toate cele trei femei și două fetițe să se poată simți în siguranță.

„Nu m-am așteptat la o asemenea primire. Noi mergeam spre nicăieri, nu știam pe nimeni. Nici nu eram sigure dacă vom supraviețui aici. Mai ales cu un bebeluș. Dar sunt atât de recunoscătoare că ne-au primit aici, unde e atât de bine și suntem primiți din inimă. Să vă dea Domnul pace. Pace, pace, pace!”, spune Nadejda Irghieva.

Ea mărturisește că este foarte recunoscătoare oamenilor din Moldova care i-au ajutat să fie în siguranță: „Eu vreau să fie pace și să mă întorc acasă. Să nu ne fie frică. Să dea Domnul să nu treacă nimeni prin ce am trecut noi”.

Centrul pentru reabilitarea victimelor violenței în familie a fost deschis acum doi ani pentru a sprijini femeile și copiii care au trecut prin violență.

Acum, administrația centrului a decis să folosească o parte din spațiile disponibile pentru a adăposti oamenii care sunt nevoiți să părăsească Ucraina, prioritate având mamele cu copii mici.

Svetlana Gheorghieva, directoarea centrului, spune că imediat ce s-a aflat că vor găzdui refugiați, oamenii din satele din împrejurimi au venit cu ajutoare. „Oamenii s-au oferit din prima zi să ajute. Nu vorbim despre ajutor financiar. Au donat produse alimentare, de igienă, pentru ca refugiații să aibă un anumit confort, să fie în siguranță și, cel mai important, să simtă sprijinul necesar pentru ei în această perioadă de criză”.

Atât cele trei femei, cât și alți refugiați din Ucraina care ajung la centrul din UTA Găgăuzia, beneficiază nu doar de servicii de cazare, dar și de asistență psihologică și alte servicii de are au nevoie, inclusiv asistență medicală primară sau consultanță juridică.

Cu sprijinul PNUD, 23 de refugiați, inclusiv 13 copii, au fost găzduiți la Centrul regional pentru reabilitarea victimelor violenței în familie din UTA Găgăuzia.

Material realizat de PNUD Moldova

Zilele trecute, tinerii au vândut bilete în sumă totală de circa 500 de lei la un film proiectat în Casa de Cultură Mihăileni, iar cu banii adunați au cumpărat câteva baxuri de apă, cutii cu biscuiți, șervețele umede, uscate și prosoape de bucătărie.

Au mers cu toate aceste cadouri, cumpărate din tot sufletul, la Centrul multifuncțional „Dumitru Mustață” din sat, unde sunt găzduiți cetățeni ucraineni.

„Nu știam că există oameni atât de buni precum sunt în Moldova. În drum spre acest centru, ne-am rătăcit, iar o doamnă ne-a însoțit și chiar ne-a oferit bani”, povestește Elizaveta, o elevă de clasa a VI-a refugiată, împreună cu mama, fratele și bunica, din orașul Dnipro.

Tinerii din Mihăileni au discutat cu semenii lor ucraineni, s-au cunoscut mai bine și au legat prietenii. Ei spun că vor mai reveni cu drag la centru pentru a ajuta oamenii aflați în dificultate.

„M-am încărcat cu energie maximă alături de tinerii refugiați, comunicând activ cu ei, am conștientizat că viața poate lua, la un moment dat, o întorsătură radicală. E atât de important să fim acum alături de ei”, mărturisește Luminița Cojocari, membră a echipei.

Chiar dacă lucrătorii Centrului multifuncțional „Dumitru Mustață” din Mihăleni sunt epuizați și sprasolicitați, ei, totuși, găsesc forțe să facă față situației în fiece zi pentru a ajuta refugiații, iar pentru asta merită tot respectul și susținerea comunității. Până acum, centrul din Mihăileni a găzduit aproximativ 200 de refugiați.

Amintim că membrii Organizației „Tinerii Mihălenari” au lansat inițiativa inedită de a ajuta refugiații ucraineni, organizând prezentarea filmului „Divergent”. A fost și o acțiune de solidaritate cu poporul ucrainean, or în vânzare au fost puse și bilete la preț special pentru cei care au venit la film îmbrăcați în haine care să conțină culorile albastră și galbenă, adică cele ale steagului Ucrainei.

Nicoleta ALBOT,
corespondentă comunitară în s. Mihăileni, Râșcani

1 de 8

În ultimele zile numărul refugiaților a scăzut de la 128.759 de refugiați până la 102.836.

În țară activează 96 de centre de plasament autorizate, două – adăposturi de urgență și centre organizate de Ministerul Afacerilor Interne. În centrele de plasament autorizate mai sunt peste 4.000 de locuri disponibile.

Mai mulți refugiați sunt cazați în pensiuni, hoteluri și casele cetățenilor R. Moldova. Nouă din zece refugiați sunt găzduiți fie de familii de moldoveni, fie sunt pe cont propriu, potrivit lui Marcel Spatari, ministrul Muncii și Protecției Sociale.

În acest sens, Centrul Orășenesc al Tinerilor Naturaliști din Chișinău (instituție de învățământ extrașcolar care are ca scop educarea copiilor în domeniul ecologiei și protecției mediului) anunță deschiderea unei tabere de zi, cu genericul: „Green Gate-Primăvara”.

Tabăra este gratuită pentru copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 12 ani din familiile de refugiați ucraineni.

Programul de activitate al taberei este de luni până vineri și include trei clase de cercuri cu participarea profesorilor Centrului, cu pauze de ceai, jocuri educative și distractive, activități în aer liber, excursii.

Aici sunt organizate lecții de desen, aplicații, design, floristică, grădinărit, acvariumisctică, îngrijirea animalelor de companie, teatru ecologic, arte plastice, lecții de fotografie și de computer.

Programul taberei educaționale și de divertisment „Green Gate-Primăvara”:

• 09:00 – 09:15 – primirea copiilor, termometrie, repartizare pe grupe;
• 09:15 – 09:30 – înviorare de dimineață;
• 09:30 – 10:15 – ore de cerc conform programului;
• 10:15 – 10:30 – pauză, jocuri în aer liber;
• 10:30 – 10:45 – pauză de ceai;
• 10:45 – 11:30 – ore de cerc conform programului;
• 11:30 – 11:45 – pauză, jocuri în aer liber;
• 11:45 – 12:00 – pauză de ceai;
• 12:00 – 12:45 – ore de cerc conform programului;
• 12:45 – 13:00 – totalurile zilei, plecarea copiilor.

Date de contact: mun. Chișinău, bd. Traian nr. 3, tel: 022-564-520.

În instituțiile de învățământ preșcolar din Chișinău sunt disponibile, în total, 21 de instituții, inclusiv în Botanica – 72 de locuri, Buiucani – 35 de locuri, Centru – 70 de locuri, Ciocana – 115 locuri, Râșcani – 135 de locuri.

În instituții de învățământ cu studii în limba minorităților naționale sunt locuri în 32, dintre acestea în Botanica – 312 de locuri, Buiucani – 292 de locuri, Centru – 193 de locuri, Ciocana – 230 de locuri și în Râșcani – 385 de locuri.

Directia educație tineret și sport a pregătit lista pașilor care trebuie parcurși pentru încadrarea acestora în procesul educațional:

• Identificarea instituției de învățământ din districtul școlar pe pagina https://chisinauedu.md/institutii-prescolare/ – pentru învățământ preșcolar/ https://chisinauedu.md/institutii-primare-si-secundare/ – pentru instituții primare și secundare (în cazul imposibilității de a găsi un loc, apelați la numărul 022201609);
• Completarea cererii-tip de solicitant și coordonată de directorul instituției de învățământ, va fi depusă în cancelaria DGETS, în vederea aprobării de către șeful DGETS;
• Anexarea documentelor personale de identitate ale copilului și ale solicitantului (xerox), certificatul medical pentru copil (eliberat de AMT), testul PCR al copilului.