Datele indică o creștere a ponderii celor care consideră că femeile „nu au ce căuta în politică” – de la 18,2% în 2021 la 26,2% în 2025. Fenomenul este vizibil în special la bărbați (46%), la persoanele cu educație redusă și la cele din mediul rural. Totodată, stereotipurile se consolidează și în rândul tinerilor: 37,6% dintre cei cu vârste între 18 și 29 de ani împărtășesc astfel de viziuni, comparativ cu 27,6% în 2021.

Pe lângă problematica de gen, cercetarea semnalează și o pasivitate electorală tot mai mare. Peste jumătate dintre cetățeni (51,9%) sunt alegători pasivi, cu un interes redus sau inexistent pentru campania electorală, ceea ce reprezintă o creștere de 12,4% față de scrutinul parlamentar precedent. Cei mai dezinteresați sunt tinerii și persoanele cu un nivel scăzut de educație și venit, în timp ce cea mai mare implicare se regăsește în rândul persoanelor de peste 60 de ani și al celor cu studii superioare.

Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca. Autorii subliniază că depășirea barierelor invizibile necesită acțiuni colective pentru schimbarea stereotipurilor, garantarea unei reprezentări echitabile și stimularea participării civice.

Sunt datele Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) publicate cu ocazia conștientizării, pe durata lunii aprilie, la nivel mondial a fenomenului hărțuirii sexuale a femeilor,

Fenomentul este mult mai grav în Moldova, întrucât circa 60% dintre persoanele angajate abuzate nu au raportat cazurile cu care s-au confruntat și nu au solicitat ajutor.

CPD lansează Campania Națională „Împreună spunem NU hărțuirii sexuale”, care pune accent major pe barierele cu care se confruntă victimele și ineficiența alarmantă a mecanismului de sancționare a fenomenului hărțuirii sexuale.

Campania este desfășurată pe toată durata lunii aprilie, în mediul online, de CPD, Coaliția Națională „Viața fără Violență” și portalul moldova.org cu susținerea financiară a SIDA.

Prezența fenomenului hărțuirii sexuale se explică prin nivelul scăzut de raportare a acestor cazuri. Ba mai mult, atunci când sunt raportate aceste cazuri, foarte puține ajung să fie soluționate în instanță. Lipsa prevederilor de sancționarea graduală, a altor forme de hărțuire sexuală decât cele penale, creează un mediu favorabil pentru amplificarea fenomenului și scutirea de răspundere a agresorilor.

Analiza diferențelor salariale pe sectoare indică o tendință specifică: în sectoarele bine plătite (unde salariul mediu depășește pragul de 20 000 MDL), inegalitatea între salariul femeilor și bărbaților crește. Astfel, o femeie pierde anual din cauza diferențelor salariale o sumă de 254 061 MDL în domeniul editării, 223 022 MDL în domeniul IT, circa 180 000 MDL în domeniul transporturilor aeriene ș.a. 

* Diferența de gen în salarii este definită ca diferența dintre nivelul mediu al salariului bărbaților și cel al femeilor, exprimată ca procent din nivelul mediu al salariului bărbaților. 

Diferența salarială este asemenea unei taxe invizibile, achitate de femeile angajate în economia Moldovei. Pe termen lung, vedem inechități și la etapa de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă. Conform calculelor, în 2024 un bărbat pensionar a ridicat o pensie medie cu 16,8% mai mare decât o femeie pensionară. Deși tendința generală este una pozitivă (o scădere de circa 0,6 puncte procentuale în raport cu anul 2023), diferența respectivă are un impact financiar semnificativ asupra femeilor. În termeni monetari, pentru anul 2024 o femeie pensionară a pierdut în mediu 8403 MDL ca urmare a diferenței în pensii.  

Diferența salarială între femei și bărbați are un impact direct asupra autonomiei financiare a femeilor, deoarece le limitează capacitatea de a-și gestiona independența economică. Într-un context în care femeile câștigă, în medie, mai puțin decât bărbații, veniturile lor sunt insuficiente pentru a asigura un nivel adecvat de autonomie financiară, ceea ce le face mai dependente de prestațiile sociale sau de susținerea altor membri ai familiei. Această inegalitate salarială perpetuează o relație de subordonare financiară, prin care femeile sunt mai puțin capabile să investească în educație, carieră sau dezvoltare personală. Pe termen lung, acest fenomen contribuie la menținerea unui ciclu de vulnerabilitate economică, în care femeile sunt mai expuse riscurilor economice și sociale, precum lipsa de economii, pensii reduse sau acces limitat la resurse economice esențiale pentru dezvoltare personală și profesională.  

De menționat că, din perspectiva legislativă, R. Moldova a înregistrat progrese notabile în asigurarea unei remunerații echitabile. Un prim exemplu îl reprezintă inițierea procesului de transpunere în legislația națională a Directivei (UE) 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006, privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între femei și bărbați în materie de încadrare în muncă.  

Pentru asigurarea unei plăți egale, în anul 2022, autoritățile din R. Moldova au aprobat o lege care vizează ajustarea legislației în sensul creșterii transparenței salariale. Aceasta introduce definiții esențiale (remunerație, nivel de salarizare, diferență de gen în salarizare, muncă egală, muncă de valoare egală) și obligă întreprinderile mari și mijlocii să informeze periodic angajații despre nivelul de salarizare defalcat pe gen. Totodată, o dată pe an, angajatorii vor transmite autorităților informații despre remunerația medie în funcție de gen și funcție, iar salariații pot solicita date privind nivelurile de remunerare, structurându-se clar categoriile de salariați care prestează muncă egală sau muncă de valoare egală.  

O analiză a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare

Organizația spune că această tendință îngrijorătoare este observată în special în domeniile sănătății și activităților de recreere, alături de sectorul serviciilor de suport administrativ, contribuind major la amplificarea acestei discrepanțe.

Mai gravă situația e în sectoarele cu remunerație mai mare, diferența salarială în defavoarea femeilor este și mai accentuată, depășind 30% în domenii precum serviciile de editare, transportul aerian și IT.

Diferențe și la pensii

De asemenea, decalajul de gen în pensii continuă să fie o problemă majoră, cu o diferență medie de 7.518 lei între pensiile femeilor și ale bărbaților, anul trecut. În Chișinău, disparitatea e și mai mare, o femeie pensionară, raportată la un bărbat, pierzând anual peste 20 de mii de lei.

Geneza problemei

Pentru a înțelege mai bine de ce există diferențe în câștigurile dintre femei și bărbați în R. Moldova, experții CPD au făcut o analiză econometrică. Această analiză a încercat să explice de ce apar aceste diferențe, uitându-se din perspectiva factorilor obiectivi (legați de nivelul de educație, vârstă, calificare, sector economic, poziție ierarhică ș.a.) și a celor datorați diferențelor de tratament (discriminării).

Datele de la angajatori arată că diferența de câștig între femei și bărbați a fost de 15,5% în 2022, pe când datele colectate de la angajați arată o diferență de 12%. Chiar dacă aceste procente sunt diferite, ambele indică faptul că diferența a crescut față de anul precedent, evidențiază autorii.

Ce înseamnă aceste procente?

Analiza detaliată arată că o mare parte din această diferență se datorează discriminării la locul de muncă. De exemplu, dacă luăm o diferență de 12%, aceasta se reduce cu 5% datorită faptului că femeile sunt, în medie, mai bine educate sau mai calificate decât bărbații, ceea ce ar trebui să le reducă și diferența de câștig. Totuși, tratamentul discriminatoriu în favoarea bărbaților (14,2%) anulează acest avantaj, făcând ca femeile să câștige mai puțin chiar și când au aceleași calificări, lucrează aceeași cantitate de ore și au aceeași vârstă ca bărbații. Mai mult, 2,8% din diferența de câștig este explicată de interacțiunea dintre nivelul de calificare și discriminare – de exemplu, femeile lucrează mai puține ore decât bărbații, și în același timp – orele lor de muncă sunt mai prost plătite.

Motive de optimism

În ciuda acestei situații, există un sentiment de optimism cu privire la viitor: „Moldova a înregistrat progrese în modificarea cadrului legislativ pentru a promova egalitatea de gen în sfera muncii. Așteptările sunt ca, în următorii ani, să scadă această diferență salarială, deoarece pentru a avea impact, toate politicile adoptate necesită timp,” susține CPD.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare adaugă că este vital ca aceste schimbări legislative să fie însoțite de eforturi susținute pentru implementarea și monitorizarea lor efectivă.