Pâinea care costa 6,8 de lei, acum costă 7,35 -7,5 lei, cea de 4,5 lei costă acum între 4,75 și 5 lei, iar cea care costa 7 lei costă 7,4 lei.

Nu ar exista motive de îngrijorare pentru creșterea prețurilor la pâinea socială. Autoritățile orașului Căușeni, citați de Studio L, afirmă că acordul cu furnizorul de pâine a fost încheiat la începutul anului, așa că prețul acestui tip de pâine va rămânea stabil până la sfârșitul acestui an pentru deținătorii de tichete la pâine socială.

Amintim că, acum o săptămână, prețurile la unele tipuri de pâine au crescut în regiunea de nord, la Bălți, cu 5,5%

Faptul că majoritatea populației orașului Căușeni nu are acces la sistem de canalizare afectează în mare măsură mediul ambiant.

„Poluarea mediului este foarte mare pe motiv că toate sistemele de canalizare improvizate de cetățeni se scurg în râpi, în afluentul Lunguța, care se scurge în râul Botna, iar acesta, respectiv, în râul Nistru”, spune primarul de Căușeni, Anatolie Donțu.

Potrivit lui, construcția unui sistem de canalizare centralizat este blocată, în prezent, pe motiv că țara nu are acum un guvern cu mandat deplin, iar noul Parlament nu și-a început încă activitatea. Proiectul prevede construcția a peste 60 de kilometri de rețea de canalizare, cu o investiție totală de circa 100 de mil. de lei.

„Consiliul Raional și Primăria Căușeni sunt primii plasați pe lista de beneficiari ai proiectului. Primăria Căușeni a depus 50 mil. de lei și 50 mil. de lei a alocat Consiliul Raional. Când s-a clarificat situația cu învingătorii proiectului, a dispărut guvernul și parlamentul, așa cum deseori se întâmplă la noi”, a menționat primarul sugerând că, adesea, instabilitatea politică din țară le joacă festa administrațiilor locale.

Orașul Căușeni are circa 16 mii de locuitori.

Studiile naționale arată că, în prezent, 45% din populația R. Moldova nu are acces la sistem de aprovizionare cu apă, iar 76% – la rețelele de canalizare.

Valeriu Musteață este primar de Săiți, raionul Căușeni, în al șaselea mandat. În special pe domeniul ecologic, potrivit lui, primarii sunt puși în rolul veveriței care aleargă pe loc într-o roată. În apropiere de Săiți este amplasată gunoiștea orașului Căușeni, despre care primarul sugerează că este prost gestionată.

„Oamenii nici nu își dau seama, dar formând aceste gunoiști, creează niște bombe ecologice cu efect întârziat în localitățile noastre, care cândva vor răbufni. Oamenii aruncă în ele necontrolat tot felul de deșeuri”, susține primarul.

Valeriu Mustață spune că strategia anterioară de mediu pentru țară nu a „mișcat nici o piatră din loc”, iar una din gravele probleme este gradul scăzut de educație ecologică și lipsa unor servicii profitabile de salubrizare.

Iar la Feștelița, raionul Ștefan Vodă, pe locul unei vechi gunoiști a fost construit un parc fotovoltaic în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Primarul localității, Nicolae Tudoreanu, spune că problema ce ține de protejarea mediului ține de calcularea în bugetul de stat a unor fonduri modeste.

„Atenția statutului în contextul problemelor de mediu este minimă sub aspect financiar”, spune primarul.

În luna august, la Feștilița, va începe implementarea unui proiect de management al deșeurilor, în valoare de 65.000 de franci, susținut financiar de Elveția și cu o contribuție locală de 20%. În acest sat va fi instituționalizat un serviciu de salubrizare.

„În cadrul proiectului vor fi elaborate mai multe documente necesare pentru funcționarea serviciului de salubrizare. Va fi procurat un tractor echipat cu utilaje speciale, inclusiv cu lamă pentru curățarea zăpezii și mătură pentru spațiul public, alte utilaje necesare întreprinderii pentru prestarea serviciilor. La fel, vor fi procurate 700 de pubele pentru gospodăriile din sat  și construite lângă instituțiile publice patru platforme de colectare a deșeurilor”, spune Nicolae Tudoreanu, primar de Feștelița.

Aspectul de culturalizare generală a populației în domeniul protejării mediului lasă de dorit. Această educație, spune primarul Nicolae Tudoreanu, trebuie să fie implantată oamenilor din copilărie, din grădinițe și școli.

Proiectul „Scriem cu responsabilitate, acționăm pentru comunitate” a fost lansat, recent, la Căușeni, de către Asociația pentru Dezvoltare Durabilă Integrată în parteneriat cu Asociația Obștească „Baștina”.

În cadrul proiectului, tinerii vor fi instruiți cum să scrie și să abordeze problemele din comunități, care sunt tehnicile de scriere a unei știri și cum trebuie raportate cu impact în presă problemele comunităților. Proiectul își propune, de asemenea, să contribuie la educația mediatică în rândul tinerilor.

Tinerii spun că prin jurnalism comunitar au puterea de a participa la rezolvarea problemelor.

„Tinerii se vor implica în identificarea problemelor din comunități atât la nivel raional, cât și local”, spune Iuliana Draglea, președinta Consiliului raional al tinerilor din Căușeni.

Materialele elaborate de tineri în cadrul proiectului vor fi publicate pe rețele sociale și în mijloace mass media, inclusiv pe platforma Jurnalist.md.

Proiectul „Scriem cu responsabilitate, acționăm pentru comunitate” este implementat în cadrul Programului de granturi 2021 pentru organizațiile de tineret al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.