La sfârșitul fiecărui an, executivul primăriei propune Consiliului municipal spre examinare și aprobare bugetul pentru anul viitor.  Acesta reprezintǎ baza sistemului finanțelor publice locale și cuprinde totalitatea veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare destinate pentru realizarea funcţiilor autorităţilor publice centrale. Conform Articolului 27 din Legea privind statutul municipiul Chișinău, bugetul municipiului Chişinău este constituit din bugetul municipal și bugetele locale – bugetele satelor (comunelor) și ale oraşelor din componenţa municipiului Chişinău.

Suntem deja în a patra lună a anului, dar Municipiul Chișinău nu are aprobat bugetul pentru 2024. Pe rețelele de socializare, chișinǎuienii se arǎtǎ îngrijorați și în același timp nemulțumiți de faptul cǎ Primǎria Chișinǎu nu prioritizeazǎ prezentarea bugetul municipal elaborat pentru anul curent, care este principalul document financiar al capitalei.

De ce nu avem buget municipal aprobat?
La începutul anului, primarul Ion Ceban explica că întârzierea în ceea ce privește publicarea, consultarea și adoptarea bugetului municipal pentru 2024 se datorează Ministerului Finanțelor, care a expediat abia pe 29 decembrie 2023 informația cu referire la acțiunile pe care urmează să le întreprindă autoritățile locale în urma adoptării și publicării Legii bugetului de stat pentru anul 2024. Cu toate acestea, au trecut mai mult de trei luni de atunci, iar municipiul încă nu are un buget aprobat. Asta, în pofida faptului că viceprimara Olga Ursu a asigurat locuitorii capitalei, în cadrul podcastului „Chișinău LIVE” din 31 ianaurie 2024, cǎ bugetul municipal va fi elaborat „în cel mai scurt timp”. Mai mult, responsabila a declarat cǎ: „Peste două săptămâni, bugetul municipal pentru anul 2024 va fi deja definitivat spre consultare. Ulterior, urmează 15 zile lucrătoare obligatorii, timp în care acest Proiect va fi consultat, după care va fi înaintat spre aprobare Consiliului Municipiului Chișinău”.

Suplimentar, Ion Ceban a reproșat Guvernului cǎ ar fi alocat mai puține resurse Chișinăului decât s-a comunicat Primăriei prin circulara privind aprobarea bugetelor locale din 28 august 2023. Urmǎtoarea zi, dupǎ lansarea acuzației, Ministerul Finanțelor a venit cu o reacție declarând că parametrii bugetari aprobați 2024 „nu s-au redus, ci s-au majorat… cu circa 39,5 milioane de lei, față de parametrii care se conțineau în prima circulară din luna august 2023”. 

Schimbul de reacții din Primăria municipiului Chișinău și Guvern a devenit o normalitate pentru chișinăuieni. Atunci când municipalitatea a sistat finanțarea activitǎții grupelor cu program prelungit, a tăiat finanțarea pentru asistența personală și a dat indicație direcțiilor să reducă salariile și să disponibilizeze asistenții personali, primăria de asemenea a îndreptat atenția publică spre Guvern, acuzându-i în mod similar de reducerea bugetului municipal.

Executivul primăriei, în frunte cu primarul Ion Ceban, pare a fi dezinteresat în aprobarea bugetului municipal. În toată această perioadă Consiliul s-a reunit de șase ori, însă bugetul nu s-a regăsit pe agenda niciuneia dintre ședințe. Adițional, fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din CMC a convocat de trei ori ședința extraordinară a Consiliului, solicitând, adițional altor subiecte, ca primarul Ion Ceban să prezinte bugetul provizoriu pentru anul 2024. Ședințele au eșuat din lipsă de cvorum, deoarece consilierii municipali din Partidul Socialiștilor și Mișcarea Alternativa Națională (MAN) – partid condus de primarul Ion Ceban – au absentat de la ședință. La rândul său, primarul Ion Ceban, a declarat în ședința primăriei din 8 aprilie că bugetul ar fi gata, dar nu a fost prezentat din motiv că nu nu există voință politică pentru a fi votat. Deși Chișinăul nu are buget și consens politic, primarul reușește însă să fie activ pe rețelele de socializare și în comunitatea internațională, realizând vizite la Iași, Bruxelles, Barcelona, București, Berlin, Strasbourg.

Reieșind din situația prezentatǎ, la o conferință de presă, fracțiunea PAS din Consiliul Municipal Chișinău a anunțat că va iniția discuții publice cu diverse grupuri de interes (business, educație, transport și patrimoniu istoric) pentru a elabora un buget alternativ al municipalității, începând cu 1 aprilie. La încheierea consultărilor, propunerile pentru bugetul anului 2024 vor fi prezentate, iar inițiatorii vor insista ca acesta să fie aprobat în regim de urgență.

Cum se formează totuși bugetul local?
Elaborarea bugetului municipal Chișinău se realizează conform Legii privind finanțele publice locale nr. 181 și metodologia elaborată de Ministerul Finanțelor. Procesul de elaborare a bugetului local începe la nivel național. În fiecare an, Ministerul Finanțelor emite o circulară privind elaborarea bugetelor locale. Aceasta conține principalii indicatori macroeconomici pe termen mediu (ex. rata inflaţiei, rata de schimb a monedei naţionale, etc.), sumarul priorităţilor de politici pentru următorul an bugetar şi pe termen mediu, transferurile cu destinaţie specială de la Bugetul de Stat către bugetele locale, etc. În baza circularei, Primăria municipiului Chișinău elaborează proiectul de buget pentru anul următor. În baza propunerilor de buget a autorităților locale și altor autorități bugetare la nivel de țară, Ministerul Finanțelor ajustează proiectul bugetului de stat, care se propune spre aprobare Guvernului, iar ulterior Parlamentului. Conform legii, Parlamentul trebuie să adopte legea anuală a bugetului de stat până la 1 decembrie. Ulterior, Primăria municipiului Chișinău, de rând cu alte primării, ajustează bugetul local propus inițial, conform legii anuale a bugetului aprobată de Parlament.

Potrivit legislației în vigoare, Primarul general este obligat sǎ asigure elaborarea proiectului bugetului municipal pe următorul an bugetar până la 15 noiembrie și sǎ convoace ședințele consiliului municipal pentru a-l prezenta aleșilor locali, spre aprobare, până la data de 10 decembrie.

Municipiul Chișinău este gestionat în regim „provizoriu”
Până la aprobarea bugetului, Primăria Chișinău a trecut la un buget provizoriu.

Conform opiniei viceprimarei capitalei, Olga Ursu, acesta nu trebuia să fie supus consultărilor publice. Totodată, neavând bine conturate prioritățile și posibilitățile financiare pentru acest an, Primăria Chișinău își asumă cheltuieli majore, precum lucrări costisitoare de deszăpezire (14 milioane de lei pentru luna ianuarie) sau achiziția unui nou lot de 43 troleibuze cu rulaj în valoare de 728 200 euro.

Fracțiunea PAS din CMC consideră însă că bugetul provizoriu, neconsultat cu aleșii locali, este o încălcare a legislației. Aceasta a depus un denunț la Procuratura Generală pe conducerea Primăriei Chișinău prin care a cerut să verifice modul de întocmire și modul de utilizare a banilor publici din bugetul municipal provizoriu. „Mai bine de o lună, Primăria Chișinău operează în baza unui buget provizoriu, buget în care sunt bani pentru mai multe programe importante pentru locuitorii capitalei, dar în același timp am văzut cum au fost închise grupele cu program prelungit din clasele primare, cum a fost reduse salariile asistenților personali care au în îngrijire persoane cu dizabilități severe și cum nu au fost oferite compensații la căldură pentru pensionarii și familiile nevoiașe din Chișinău”.

Între timp, primăria Chișinău cere 50% din taxe
Primăria Chișinău insistă ca jumătate din banii achitați către bugetul de stat din taxe și impozite să rămână în bugetul municipal. Asta ar fi 11,5 miliarde de lei. În acest sens, la sfârșitul lunii ianuarie a început promovarea intensivă a petiției colective „50% pentru Chișinău” care include: distribuție pliante în căsuțele poștale, publicitate în stațiile de așteptare și în troleibuze, inclusiv îndemnul de a semna răsuna în timpul călătoriilor cu troleibuze etc.

Din presă aflăm că, potrivit unor experți, în cazul în care Chișinăul va primi banii solicitați, atunci vor avea de suferit centrele raionale unde urmau să ajungă contribuțiile. Asta pentru că majoritatea companiilor care operează la nivel național sunt înregistrate în Chișinău, unde achită toate impozitele. „Dat fiind faptul că Chișinăul este capitala, aici este concentrată cea mai mare populație a țării, economia țării. Respectiv celelalte raioane vor avea mult de suferit. Foarte multe dintre ele și așa sunt în situația că nu-și pot acoperi cheltuielile, deci nu sunt autosustenabile. Deci campania este folosită mai mult în scop de PR, în scop politic, decât o încercare autentică de a îmbunătăți viața cetățenilor din Chișinău”, a menționat experta în economie politică și relații internaționale, Mihaela Sirițanu, pentru redacția TV8.

În altă ordine de idei, există experți care pun la îndoială motivul din spatele inițiativei lui Ion Ceban, sugerând că resursele financiare solicitate nu ar servi în realitate interesului locuitorilor capitalei: „(..) Ion Ceban pur și simplu dorește să ia în gestiune centralizată mai multe resurse financiare de la bugetul de stat, pentru a le folosi, după mine, pentru scopurile sale politice, ceea ce de obicei este în contrazicere cu dorințele chișinăuienilor. O astfel de schimbare ar putea prezenta provocări în echilibrarea bugetului public național al țării și asigurarea că toate localitățile sunt finanțate adecvat”, a conchis expertul în finanțe publice, Marin Gospodarenco, pentru moldova.org.

De precizat că, Ion Ceban nu a oferit informații exacte despre cheltuielile suportate pentru promovarea inițiativei, cât și sursa mijloacelor financiare. Pe când, viceprimarul Ilie Ceban a comunicat pentru TV8 că suma cheltuielilor pentru pliantele și formularele printate ajunge la 45 mii de lei. Acesta a remarcat că lucrările sunt acoperite din resurse proprii, iar distribuirea lor se face fără costuri.

Astfel, chișinăuienii rămân în așteptarea bugetului pentru 2024, iar Primǎria Chișinǎu activează în continuare în absența bugetului municipal, fără a oferi o transparențǎ clarǎ locuitorilor capitalei în ceea ce privește utilizarea banilor publici. Echipa Primăria Mea solicită prezentarea bugetului spre consultări publice. Primăria Chișinău a demonstrat anii precedenți că dispune de capacitate de a organiza consultări ample, iar bugetul pentru 2024 nu trebuie să constituie o excepție. Votul consilierilor asupra bugetului trebuie să reflecte necesitățile și voința oamenilor.

Un articol preluat de pe platforma Primăria Mea 

Bugetul pentru anul 2022 este unul prosocial în proporție de cca 70%, a spus primarul Ion Ceban. Bugetul a fost majorat în scopul implementării mai multor proiecte de infrastructură și sociale, necesare pentru oraș și pentru cetățeni.

Proiectul de decizie privind aprobarea bugetului Chișinăului în lectura a doua a fost votat cu susținerea a 38 de consilieri: 22 ai fracțiunii PSRM, 14 ai fracțiunii Platforma DA și câte un vot a reprezentanților PCRM și PD. Fracțiunile PAS și PL au votat împotrivă, iar reprezentanții Partidului „Șor” s-au abținut.

Deficitul bugetar este de circa 1,2 mlrd. de lei. Cele mai multe alocații bugetare urmează să fie oferite educației – peste 2,8 mlrd. de lei.

CMC urmează să dezbată bugetul 2022 în a doua lectură săptămâna viitoare.

Proiectul principalului document economic al Chișinăului pentru 2022  pe pagina web a Primăriei, la modulul Transparența decizională/Consultări publice. Cetățenii și persoanele interesate pot veni cu propuneri asupra proiectului de decizie supus consultării până la data de 9 decembrie.

Proiectul de buget pe anul 2022 prevede venituri în sumă de puțin peste 5,1 mlrd. de lei și cheltuieli în sumă de 6,2 mlrd. de lei. Deficitul bugetar este de peste 1,1 mlrd. de lei.

Veniturile Chișinăului vor crește în 2022 cu 8% față de 2021, iar cheltuielile vor descrește cu 0,5%.