Este cel mai amplu proces de curățare a râului Botna din ultimele decenii, iar după finalizarea lucrărilor vor fi plantate perdele forestiere de protecție pentru a stabiliza malurile și a crea condiții propice pentru fauna locală. 

Lucrări similare sunt în desfășurare și în raionul Căușeni, între satele Cîrnățeni și Zaim, pe o distanță de 21 km. 

Până la sfârșitul anului, Administrația Națională „Apele Moldovei” va lansa alte două etape ale proiectului: un segment de 12 km între Costești și Răzeni, urmat de cea mai lungă porțiune, de 45 km, de la Răzeni până în satul Zaim. 

În total, potrivit Ministerului Mediului, vor fi curățați 110 km de râu.

Faptul că majoritatea populației orașului Căușeni nu are acces la sistem de canalizare afectează în mare măsură mediul ambiant.

„Poluarea mediului este foarte mare pe motiv că toate sistemele de canalizare improvizate de cetățeni se scurg în râpi, în afluentul Lunguța, care se scurge în râul Botna, iar acesta, respectiv, în râul Nistru”, spune primarul de Căușeni, Anatolie Donțu.

Potrivit lui, construcția unui sistem de canalizare centralizat este blocată, în prezent, pe motiv că țara nu are acum un guvern cu mandat deplin, iar noul Parlament nu și-a început încă activitatea. Proiectul prevede construcția a peste 60 de kilometri de rețea de canalizare, cu o investiție totală de circa 100 de mil. de lei.

„Consiliul Raional și Primăria Căușeni sunt primii plasați pe lista de beneficiari ai proiectului. Primăria Căușeni a depus 50 mil. de lei și 50 mil. de lei a alocat Consiliul Raional. Când s-a clarificat situația cu învingătorii proiectului, a dispărut guvernul și parlamentul, așa cum deseori se întâmplă la noi”, a menționat primarul sugerând că, adesea, instabilitatea politică din țară le joacă festa administrațiilor locale.

Orașul Căușeni are circa 16 mii de locuitori.

Studiile naționale arată că, în prezent, 45% din populația R. Moldova nu are acces la sistem de aprovizionare cu apă, iar 76% – la rețelele de canalizare.