Valorile densității țării au scăzut de la 92,1 locuitori la km.p., în 2014, la 79,5 locuitori la km.p, în 2024.

Mai multe femei decât bărbați

Față de recensământul din 2014, numărul populației R. Moldova a scăzut cu aproape 14%, iar ponderea populației de la orașe a crescut cu până la 46,4%. Populația de la sate alcătuiește 53,6%.

Sub aspect de gen, în R. Moldova 52,8% sunt femei, iar 47,2% – bărbați.

Cele mai populate zone și localități

Cele mai populate zone sunt municipiul Chișinău, unde locuiește fiecare al treilea cetățean al țării, regiunea de dezvoltare Centru cu 670,1 mii locuitori (27,8%) și Nord – cu 608,7 mii locuitori (25,3%). Cel mai mic număr de populație printre regiunile de dezvoltare îl au regiunea de dezvoltare Sud – cu 306,7 mii locuitori (12,7%) și UTA Găgăuzia, cu 103,7 mii locuitori (4,3%).

Orașul Bălți, al doilea oraș ca pondere social-economică din R. Moldova, este municipiul Bălți care numără o populație de 94,5 mii locuitori. La nivel de raioane cel mai mare număr de populație îl au raioanele Orhei (79,2 mii), Ungheni (75,8 mii), Ialoveni (74,5 mii) și Cahul (72,8 mii). Pe sens opus, cel mai mic număr al populației îl au raioanele Basarabeasca (14,9 mii) și Dubăsari (21,8 mii).

Chișinăul, singura localitate în care a crescut populația

În 28 de raioane, scăderea populației este cu peste 20%. Cea mai mare scădere a populației, între recensămintele 2014 și 2024, au înregistrat raioanele Ocnița (-29,5%), Leova (-29,2%), Briceni (-28,7%) și Cantemir (-28,5%). O descreștere mai puțin accentuată a populației s-a înregistrat în municipiul Bălți (-5,9%), raionul Ialoveni (-12,9%) și UTA Găgăuzia (-14,9%). Doar în municipiul Chișinău s-a înregistrat o creștere a populației, cu 16,8%

Densitatea populației cel mai mult a scăzut la Leova, Cantemir, Briceni, Ocnița, Cimișlia, Șoldănești – cu peste 27%. Singura excepție o reprezintă municipiul Chișinău, unde densitatea a crescut de la 1071 locuitori la km.p., în 2014, la 1260 locuitori la km.p, în 2024, respectiv cu 17,6%.

Cele mai dens populate sunt raioanele Ialoveni (95,1 locuitori/ km.p.), Strășeni (84,2 locuitori/ km.p.), Criuleni (76,9 locuitori/ km.p.) și Ungheni (70 locuitori/ km.p.). La polul opus sunt raioanele Cimișlia (33,5 locuitori/ km.p.), Leova (37,7 locuitori/ km.p.), Cantemir (38,2 locuitori/ km.p.) și Taraclia (39,2 locuitori/ km.p.

Care sunt cele mai mari și populate sate

Cele mai mari ca număr de locuitori sunt comunele din cadrul municipiului Chișinău: Băcioi (11,7 mii locuitori), or. Stăuceni (11,2 mii locuitori), Bubuieci (11,2 mii locuitori) și Trușeni (10,9 mii locuitori).

În zona centrală, cea mai mare localitate este Costești din raionul Ialoveni (8 427 locuitori), regiunii Nord – Pelinia din raionul Drochia (4 913 locuitori), regiunii Sud – Talmaza din raionul Ștefan Vodă (4 460 locuitori), iar din autonomia găgăuză – Congaz (8 269 locuitori). În recensămintele anterioare, Congaz apărea ca cel mai mare sat din R. Moldova.

Cel mai mare grad de iluminare stradală este în autonomia găgăuză și municipiul Chișinău – peste 96% și, respectiv, peste 91,1%.

În plan regional, cel mai mic grad de iluminare îl are regiunea de nord peste 76%; cel mai mare – regiunea de centru cu peste 80 la sută.

În orașele Cricova, Edineț, Glodeni, Frunză, Bucovăț și Iargara gradul de iluminare a străzilor e asigurată în proporție de până la 50%. Cel mai mic nivel de iluminare stradală e înregistrat în orașele Glodeni, aproape 30%, și Frunză – cu 36,4%.

Cea mai mare pondere din totalul de căsătorii, care au fost încheiate în anul 2022, adică 33,3%, revin bărbaților din grupa de vârstă 25-29 de ani, aceeași pondere fiind înregistrată la căsătoriile încheiate de femeile din grupa de vârstă 20-24 de ani.

BNS arată că, anul trecut, s-au înregistrat 18,2 mii de căsătorii, în descreștere cu peste 10% față de 2021. Rata nupțialității a scăzut de la 7,8 căsătorii la 1000 de locuitori în 2021 la 7,2 căsătorii în anul 2022.

Anul trecut s-au înregistrat 9,6 mii de divorțuri, în descreștere cu 3,4% față de 2021.

Vârsta medie a soților la divorț a fost de 41,4 ani pentru bărbați și 38,1 ani pentru femei. Din totalul de divorțuri, ponderea celor survenite după o perioadă de căsnicie mai mică de cinci ani constituiau – 23%, după 5-9 ani – 24,2%, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioadă cuprinsă între 10-14 ani (17,7%), după 15-19 ani (12,2%), și respectiv după 20 ani și peste (22,9%). Durata medie a căsătoriei finalizate prin divorț a fost de 12 ani.

Raportul BNS arată că, în 2022, cetățenii R. Moldova au murit afectați de bolile aparatului circulator și tumorile, atât în cazul femeilor, cât și în a bărbaților. Ponderea deceselor determinate de aceste două cauze a fost de 74,0% din totalul deceselor.

Numărul copiilor decedați cu vârsta sub un an, în 2022, a fost de 243, fiind în scădere cu cinci decese față de 2021. Rata mortalității infantile a înregistrat o ușoară creștere de la 8,5 decedați la 1000 născuți-vii, în 2021, la 9,0 – în 2022.

Cele mai mari rate ale mortalităţii infantile (între 17‰ şi 24 ‰) s-au înregistrat în raioanele: Ialoveni, Rezina, Cantemir, Dubăsari, Telenești și Glodeni. Cele mai scăzute rate ale mortalității infantile s-au înregistrat în: raioanele Nisporeni (2,0‰), Șoldănești (2,9‰), UTA Găgăuzia (4,2‰), raioanele Basarabeasca (5,5‰) și Edineț (5,6‰).

Anul trecut, sporul natural a păstrat valori negative -9,2 mii persoane, față de -16,1 mii persoane în 2021.

Potrivit Biroului Național de Statistică, din numărul total de turiști, 73,1 mii (54,7%) au constituit turiștii nerezidenți și 60,6 mii (45,3%) – turiștii rezidenți.

Comparativ cu ianuarie-iunie trecut, numărul turiștilor nerezidenți cazați în structurile de primire turistică colective în ianuarie-iunie curent a crescut cu 53,5 mii de turiști (de 3,7 ori) ), a celor rezidenți – cu 23,8 mii de turiști (cu 64,6%).

Cei mai mulți turiști s-au cazat, în perioada de referință, în structurile de primire turistică din Chișinău (68,1%), regiunile de dezvoltare Centru (16,7%), Sud (7,1%), Nord (6,8%) și Găgăuzia (1,3%).

Ponderi mai însemnate în numărul total de turişti nerezidenți, care au vizitat Moldova le-au revenit turiştilor din Ucraina (48,1%), România (13,3%), SUA (6,2%), Turcia (3,7%), Rusia (3,4%), Israel și Italia (câte 2,2%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Germania (câte 2,0%), Franța (1,8%).

Raportul BNS arată că anul trecut s-au născut 29,2 mii de copii, cu 5,2% mai puțini comparativ cu anul 2020. Rata natalității a scăzut până la 11,2 născuți-vii la 1.000 de locuitori, față de 11,7 născuți-vii la 1.000 de locuitori în 2020.

Totodată, numărul decedaților, în anul 2021, a fost de 45,4 mii persoane, în creștere cu 11,6% față de anul 2020, iar una din explicații care a provocat creșterea mortalității este pandemia de Covid-19, care a provocat decesul a 6755 de persoane. BNS spune că rata mortalității a crescut semnificativ, constituind 17,4‰, comparativ cu 15,4‰ în anul 2020. Respectiv, și sporul natural a avut valori negative, de -16,2 mii persoane în perioada menționată.

Anul trecut s-au înregistrat 22.544 de căsătorii, mai multe decât în 2020, dar și mai multe divorțuri – 9.905 la număr, în creștere cu circa 13%.

Documentul se referă și la procesul de planificare, colectare, prelucrare, evaluare și diseminare a datelor despre persoane și locuințele acestora, precum și la producerea indicatorilor statistici de recensământ.

Bugetul total estimativ al recensământului populației și locuințelor, propus pentru anul 2024, a fost estimat la 329,2 mil. de lei lei, inclusiv cca 36,8 mil. de lei pentru modulul agricol.

Anterior, organizarea și efectuarea recensămintelor anterioare era reglementată prin adoptarea unor acte normative specifice fiecărei acțiuni în parte.

Ultimul recensământ în R. Moldova a fost organizat în 2014.

Alarmant este că, în ultimii ani, nivelul de îmbătrânire a țării crește constant. Față de anul 2017, bunăoară, acesta s-a majorat de 3,3 p.p. În ultimii cinci ani, a crescut cel mai mult ponderea vârstnicilor din grupul de vârstă de 70-74 de ani – cu 6,0 p.p. (de la 13,0% la începutul anului 2017, până la 19,% la începutul anului 2021).

BNS menționează că, la începutul acestui an, în țară locuiau 584 mii persoane în vârstă de 60 ani şi peste, ceea ce constituie 22,5% din totalul populației. Din numărul total al vârstnicilor, 349,5 mii persoane erau femei (sau 59,9%), fiecare a treia persoană era între 60-64 ani, iar 61,2 mii persoane (sau 10,5%) constituiau persoanele care au depășit vârsta de 80 ani.

Datele statistice oficiale arată că numărul persoanelor vârstnice active din punct de vedere economic în anul 2020 a fost de puțin peste 80 de mii, adică 9,3% din totalul persoanelor active. Fiecare a patra persoană vârstnică ocupată a lucrat în activităţi agricole, iar fiecare a treia persoană a lucrat în sfera serviciilor sociale, prestate în special de stat.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, citate de Jurnalist.md, majorarea producției în primele șapte luni ale anului s-a produs pe fundalul creșterii producției în industria extractivă (+8,9%), în industria prelucrătoare (+12,0%) și la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+22,7%).

BNS mai arată că, în luna iulie, producția industrială, serie brută, s-a majorat față de luna corespunzătoare a anului precedent cu peste 16% față de iulie trecut. Majorarea producției în iulie a fost cauzată de creșteri în industria prelucrătoare (+18,2%) și la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+3,8%). Totodată, s-au înregistrat descreșteri în industria extractivă (circa -4%).

Creșterea numărului de turiști și excursioniști în acest an se datorează majorării numărului de participanţi la turismul emițător de 3,4 ori și turismului intern de 2,5 ori. Numărul participanților la turismul receptor (turiști străini) s-a redus cu 3,6 mii persoane (-53,5%), precizează Biroul Național de Statistică.

Prin intermediul agenţiilor de turism şi turoperatorilor, majoritatea cetăţenilor moldoveni au plecat în străinătate, în majoritatea cazurilor, la odihnă, recreere şi agrement (99,4%). Topul destinațiilor sunt Turcia (41,7%), Egipt (38,4%), Bulgaria (9,7%), Ucraina (3,0%), Insulele Maldive (1,2%), EAU (1,1%), România și Grecia (câte 1,0%).

Numărul participanţilor la turismul intern a fost de circa 29 de mii în primele șase luni ale anului.

Încasările agențiilor de turism și turoperatorilor din activitatea turistică în ianuarie-iunie au însumat 717,7 mil. lei, fiind vorba de o creștere de 4,1 ori față de aceeași perioadă a anului trecut.