Valorile densității țării au scăzut de la 92,1 locuitori la km.p., în 2014, la 79,5 locuitori la km.p, în 2024.

Mai multe femei decât bărbați

Față de recensământul din 2014, numărul populației R. Moldova a scăzut cu aproape 14%, iar ponderea populației de la orașe a crescut cu până la 46,4%. Populația de la sate alcătuiește 53,6%.

Sub aspect de gen, în R. Moldova 52,8% sunt femei, iar 47,2% – bărbați.

Cele mai populate zone și localități

Cele mai populate zone sunt municipiul Chișinău, unde locuiește fiecare al treilea cetățean al țării, regiunea de dezvoltare Centru cu 670,1 mii locuitori (27,8%) și Nord – cu 608,7 mii locuitori (25,3%). Cel mai mic număr de populație printre regiunile de dezvoltare îl au regiunea de dezvoltare Sud – cu 306,7 mii locuitori (12,7%) și UTA Găgăuzia, cu 103,7 mii locuitori (4,3%).

Orașul Bălți, al doilea oraș ca pondere social-economică din R. Moldova, este municipiul Bălți care numără o populație de 94,5 mii locuitori. La nivel de raioane cel mai mare număr de populație îl au raioanele Orhei (79,2 mii), Ungheni (75,8 mii), Ialoveni (74,5 mii) și Cahul (72,8 mii). Pe sens opus, cel mai mic număr al populației îl au raioanele Basarabeasca (14,9 mii) și Dubăsari (21,8 mii).

Chișinăul, singura localitate în care a crescut populația

În 28 de raioane, scăderea populației este cu peste 20%. Cea mai mare scădere a populației, între recensămintele 2014 și 2024, au înregistrat raioanele Ocnița (-29,5%), Leova (-29,2%), Briceni (-28,7%) și Cantemir (-28,5%). O descreștere mai puțin accentuată a populației s-a înregistrat în municipiul Bălți (-5,9%), raionul Ialoveni (-12,9%) și UTA Găgăuzia (-14,9%). Doar în municipiul Chișinău s-a înregistrat o creștere a populației, cu 16,8%

Densitatea populației cel mai mult a scăzut la Leova, Cantemir, Briceni, Ocnița, Cimișlia, Șoldănești – cu peste 27%. Singura excepție o reprezintă municipiul Chișinău, unde densitatea a crescut de la 1071 locuitori la km.p., în 2014, la 1260 locuitori la km.p, în 2024, respectiv cu 17,6%.

Cele mai dens populate sunt raioanele Ialoveni (95,1 locuitori/ km.p.), Strășeni (84,2 locuitori/ km.p.), Criuleni (76,9 locuitori/ km.p.) și Ungheni (70 locuitori/ km.p.). La polul opus sunt raioanele Cimișlia (33,5 locuitori/ km.p.), Leova (37,7 locuitori/ km.p.), Cantemir (38,2 locuitori/ km.p.) și Taraclia (39,2 locuitori/ km.p.

Care sunt cele mai mari și populate sate

Cele mai mari ca număr de locuitori sunt comunele din cadrul municipiului Chișinău: Băcioi (11,7 mii locuitori), or. Stăuceni (11,2 mii locuitori), Bubuieci (11,2 mii locuitori) și Trușeni (10,9 mii locuitori).

În zona centrală, cea mai mare localitate este Costești din raionul Ialoveni (8 427 locuitori), regiunii Nord – Pelinia din raionul Drochia (4 913 locuitori), regiunii Sud – Talmaza din raionul Ștefan Vodă (4 460 locuitori), iar din autonomia găgăuză – Congaz (8 269 locuitori). În recensămintele anterioare, Congaz apărea ca cel mai mare sat din R. Moldova.

Vârsta medie a mamei la prima naștere a constituit 25,3 ani, iar femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără – 23,9 ani, comparativ cu cele din mediul urban – 27,3 ani. Anul trecut s-au născut mai mulți băieți decât fete (raport 104 la 100).

Nivelul natalității extraconjugale a constituit 18,4%, sau aproape fiecare al cincilea copil s-a născut în afara căsătoriei. La țară, în afara căsătoriei s-au născut 21,4% din născuți-vii comparativ cu 14,1% în mediul urban.

Peste 31 de mii de persoane au beneficiat de indemnizația unică la nașterea copilului. Mărimea medie a indemnizației unice la nașterea copilului a constituit aproape 11 mii de lei.

În R. Moldova la evidență sunt circa 11,6 mii copii aflați în situații de risc, circa 73% dintre aceștia fiind din mediul rural. Fiecare al patrulea copil din această categorie (23,4%) avea vârsta de 3-6 ani, iar 338 de copii erau copii cu dizabilități. Din totalul copiilor aflați în situații de risc, 10,4 mii copii au fost din categoria copiilor neglijați, 547 copii au fost supuși violenței, iar 209 copii aveau părinții/unicul părinte decedat.

Sărăcia copiilor în anul 2023 a atins nivelul de 30,2%, în creștere cu 1,8 p.p. față de anul precedent. Copiii de la țară sunt expuși unui risc de sărăcie mult mai mare decât copiii din orașe. Rata sărăciei absolute în rândul copiilor din mediul rural a constituit 44,6%, în anul 2023, față de 14,4% în cazul copiilor din mediul urban, unde rata sărăciei s-a majorat cu 0,5 p.p. față de anul 2022. La țară această majorare a fost de 4,1 p.p.

Anul trecut, rata mortalității generale a constituit 17,4%, fiind în creștere cu 2%. față de anul 2020. Analiza pe sexe relevă un nivel al mortalității de 18,8% în cazul bărbaților și 16,1% în cel al femeilor.

Totodată, conform datelor Agenției Servicii Publice, numărul de acte de deces înregistrate în primele trei luni ale anului curent, este în descreștere din ianuarie până în martie 2022, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Astfel, în ianuarie-septembrie a.c. față de perioada respectivă a anului 2020, a fost înregistrată majorarea prețurilor producătorului cu 19,6%, inclusiv la ouă alimentare – cu 33,5%, vite și păsări – cu 19,2% și lapte – cu 5%.

În primele nouă luni ale anului, preţurile producătorului la produsele vegetale s-au majorat cu 17,4%. Mai accentuat au crescut preţurile producătorului la soia – cu 57%, rapiță – 41,6%, porumb – cu 37,4%, floarea soarelui – cu 34,9%, la struguri de soiuri tehnice – cu 32,9%. La leguminoase pentru boabe – cu 21,8%, orz – cu 20,3%, grâu – cu 11,5%.

Totodată, s–au micșorat preţurile producătorului la culturi bostănoase alimentare – cu 18,7%, fructe sămânțoase – cu 17,1%, legume – cu 11,0%, cartofi – cu 14,2%, secară – cu 11,9%.