Vizitatorii vor putea descoperi universul magic al seriei Harry Potter printr-o selecție de volume, inclusiv ediții traduse în mai multe limbi. Expoziția prezintă atât personajele și poveștile care au cucerit generații întregi, cât și sursele de inspirație ale autoarei – mituri, legende și basme ce au contribuit la construirea acestei lumi literare unice.

Evenimentul pune în evidență impactul cultural al operei lui Rowling, locul său în literatura fantasy și în creația pentru copii, adresându-se deopotrivă fanilor consacrați și noilor cititori.

Expoziția poate fi vizitată până la 15 septembrie 2025, în spațiul expozițional al Bibliotecii Naționale, blocul central, etajul 2 (str. 31 August 1989, nr. 78A).

Premiile GALEX se acordă, totodată, celor mai buni bibliotecari din bibliotecile naţionale şi cele publice.

În acest an, Premiile Naționale GALEX au fost decernate la următoarele nominalizări:

• Cel mai bun om politic susţinător al bibliotecilor, Angela Munteanu-Pojoga,jurnalistă, traducătoare și politiciană.
• Cel mai bun fondator de biblioteci, Constantin Cojocari, primarul municipiului Edineț.
• Cel mai bun scriitor promotor al cărţii şi lecturii,Nicolae Dandiș, primarul municipiului Cahul.
• Cel mai generos mecena al bibliotecilor, Constantin-Valentin Răducanu, director general cu atribuții de secretar de stat al Departamentului pentru Relația cu R. Moldova.
• Cel mai bun promotor şi susţinător al bibliotecilor, cărţii şi lecturii în mass-media, Roman Știrbu, director general Știri.md                                                     
• Cel mai bun susținător al politicilor de protejare a patrimoniului cultural național mobil, Veronica Cosovan, șef secție Carte  veche și rară, BNRM.
• Cel mai bun partener, Institutul European de Studii Politice.
• Cel mai bun bibliotecar al anului 2024 din Biblioteca Naţională a R. Moldova, Rodica Baleanu, șef secție Arte și Hărți, BNRM.
• Cel mai bun bibliotecar al anului 2024 din centrele biblioteconomice departamentale,  Tatiana Ambroci, bibliotecar principal în cadrul Centrului de Excelență în Construcții din Chișinău.
• Cea mai bună lucrare (publicație) în biblioteconomie, „Alexe Rău – un vizionar al biblioteconomiei basarabene”.

Nominalizări noi:

• Premiul pentru promovarea valorilor europene  și a parcursului european al Republicii Moldova, Natalia Gulco, șef secție Centrul Pro-European de servicii și comunicare, BNRM.
• Premiul pentru Promovarea Diversității Culturale și Literare, Elina Bolgarina, șef secție Literaturile lumii, BNRM.
• Premiul ALEXE RĂU i-a fost oferit Lilianei Dolgan, profesor universitar, USM, Facultatea Litere.

Gala Laureaților Premiilor Naționale GALEX a fost organizată de Ministerul Culturii, Biblioteca Națională, în colaborare cu Liga Bibliotecarilor din R. Moldova „Alexe Rău”, în contextul Zilei Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor, precum şi de Ziua Bibliotecarului.

Premiul GALEX a fost instituit în 2010, denumirea acestuia fiind compusă din primele litere ale numelor lui Gavriil Bilevici și Alexe Rău, doi foști distinși directori ai Bibliotecii Naționale.

Expoziția a fost deschisă în contextul declarării Unirii Basarabiei cu România și revenirii Basarabiei în spațiul de cultură și civilizație românească  în anul 1918, dar și a primei vizite a regelui Ferdinand I Întregitorul și a Reginei Maria la Chișinău în mai 1920.

Expoziția va fi disponibilă publicului până la 31 mai, în spațiul expozițional, parter, blocul central (str. 31 August 1989, nr. 78 „a”).

Expoziția cuprinde circa 200 cărți, reviste, ziare, fotografii, cărți poștale din colecțiile Bibliotecii Naționale cât și ale Agenției Naționale a Arhivelor și este structurată în 12 compartimente. Acestea scot în evidență activitățile edilitare din perioada respectivă, pun în valoare opera poeților și publiciștilor, învățământul orășenesc, realizările mass-mediei, evenimentele culturale, activitățile economice etc.

Un compartiment aparte a expoziției este dedicat vizitelor Familiei Regale la Chișinău, eveniment ce a fost reflectat de cotidianele timpului, obiectivele fotografiilor și memoriile personalităților notorii, inclusiv a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria.

Expoziția este amplasată în spațiul expozițional de la parterul instituției, blocul central (str. 31 August 1989, nr. 78 „A”) și poate fi vizitată până în data de 15 ianuarie 2025, conform programului de activitate al Bibliotecii Naționale.

Nașterea Domnului este prilejul unei sărbători care aduce multă bucurie în sufletele oamenilor, aceștia urmând tradiţii şi obiceiuri adaptate culturii lor, vechi de ani de zile. În diverse țări din Europa este sărbătorită în diverse moduri – cu tradiții în care există asemănări între popoare, dar și cu deosebiri.

Expoziția își propune să reunească variatele semnificații, simboluri și expresii ale Crăciunului, să insufle publicului emoțiile specifice acestei sărbători.

Printre documentele expuse se regăsesc: „În seara de Crăciun” de Ion Pas (1922), „Crăciunul vine la toți = Christmas Is Coming to All of Us” de Gabriela-Gutiera MOLDOVAN, „Cele mai frumoase povești de Crăciun” de Stefania Leonardi Hartley, „Marea carte a Crăciunului”, „Enciclopedia Crăciunului” de Gerry Bowler și alte documente din colecțiile Bibliotecii Naționale.

Expoziția reunește circa 200 de cărți dedicate magiei Crăciunului, din care doritorii vor afla istoria apariției și răspândirii acestei sărbători, curiozități și superstiții  din diferite țări, colinde, poezii și cântece, rețete culinare interesante pentru masa de Crăciun, decorațiuni neobișnuite pentru brad, ilustrate și cărți poștale.

Documentele sunt sistematizate în 10 compartimente:

• Originea și istoria Crăciunului
• Magia Crăciunului în simboluri
• Colinde pentru suflete, imnuri pentru inimi bune
• O, brad frumos, o, brad frumos…
• Obiceiuri și tradiții de Crăciun în Europa
• Tradiții culinare pentru masa de Crăciun
• Felicitări și cărți poștale de Crăciun
• Crăciunul în artele plastice
• Personajele Crăciunului
• În lumea poveștilor de Crăciun

În R. Moldova, Crăciunul este sărbătorit pe stil nou, la 25 decembrie, și pe stil vechi, la 7 ianuarie.

Expoziția poate fi vizitată până la 30 decembrie 2024 la Biblioteca Națională, spațiul expozițional, parter, blocul central (str. 31 August 1989, nr. 78 „a”).

În expoziție se regăsesc circa 300 de documente din colecțiile Bibliotecii Naționale sistematizate în zece compartimente: cartea de patrimoniu; patrimoniul arheologic al R. Moldova (siturile arheologice, rezervații naturale, Rezervaţia Cultural-Naturală Orheiul Vechi etc.); patrimoniul arhitectural al R. Moldova (monumente, muzee, biserici etc.); portul popular – expresie a istoriei și culturii neamului; patrimoniul artistic național (ansambluri populare, arta muzicală, etc.).

La fel, expoziția conține compartimentele: patrimoniul cultural imaterial (obiceiuri, tradiții); patrimoniul cultural imaterial (meșteșuguri: covorul moldovenesc, cioplitul în lemn; bucatele tradiționale moldovenești, vinuri etc.); sărbătorile tradiționale moldovenești (Crăciunul, Paștele, Sânzienele, Dragobetele, etc.); patrimoniu cultural imaterial al R. Moldova în Patrimoniul UNESCO (mărțișorul, colinda de ceată bărbătească, ia cu altiță, covorul basarabean); patrimoniul cultural al R. Moldova în context european.

Expoziția înserează circa 135 de documente din colecțiile Bibliotecii Naționale și transmite un mesaj universal că orice popor, în orice limbă ar vorbi, își dorește PACE și identifică valorile, principiile și aspirațiile comune ale tuturor popoarelor pentru menținerea păcii.

Expoziția elogiază viața pașnică, condamnă ororile războaielor și face apel omenirii de a lupta pentru pace în întreaga lume, este structurată în cinci compartimente: cooperare internațională pentru pace și securitate; războiul și pacea în epoca contemporană; tema păcii și a războiului în opere literare; odă păcii și cultivarea unei culturi a păcii.

Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la adoptarea de către Adunarea Generală a ONU a Declarației și Programului de acțiune privind o cultură a păcii.

Expoziția va fi deschisă până la 14 octombrie 2024, spațiul expozițional, blocul central, etajul II.

Autorii monografiei – Aliona Tostogan, Margareta Cebotari, Prascovia Caleva – și-au propus să dezvăluie, cât mai mult posibil, dimensiunile personalității lui Alexe Rău, poet, eseist, filosof al culturii, director al Bibliotecii Naționale, din diverse perspective: biografică, spirituală, intelectuală, științifică, profesională etc.

Partea introductivă a volumului se deschide cu un Studiu biografic cu cele mai însemnate evenimente din viața profesională a lui Alexe Rău, urmat de compartimentul Evocări în care sunt reflectate evenimentele după trecerea în neființă a protagonistului. Partea I este întitulată Articole și studii semnate de Alexe Rău, partea a II-a înserează 840 de descrieri bibliografice ale lucrărilor semnate de Alexe Rău editate în perioada 1977 – 2015 în limbile română, rusă, franceză, engleză. Capitolul Referințe și aprecieri cuprinde 271 de descrieri bibliografice ale volumelor și articolelor cu aprecierea profesionalismului protagonistului.

Lucrarea se încheie cu compartimentul Anii prin obiectivul foto, depozitar al amintirilor despre evenimente din viața protagonistului.

Decedat în primăvara anului 2015, Alexei Rău a activat la Biblioteca Națională din 1976. A condus respectiva instituție din 1992 și până în 2015.

Prezența monografie biobibliografică este destinată tuturor persoanelor interesate de viața și activitatea lui Alexe Rău și de domeniul biblioteconomic. Evenimentul va fi moderat de Elena Pintilei, director general al Bibliotecii Naționale. Lansarea monografiei la ave aloc azi, 28 august, ora 14:00, în Sala de conferințe „Alexe Rău”, blocul central, etaj 1 (str. 31 August 1989, nr. 78 „A”).

Vizitatorii au posibilitatea să admire exemplare cu aspect poligrafic deosebit, la realizarea cărora au fost folosite diverse tehnici și material: lemn, piele, metal, percal, țesătură sau hârtie.

Pentru expoziție au fost selectate 120 de exemplare, fiecare reprezentând un obiect de artă unic, creat cu pasiune, ce trezesc admirație pentru toate aspectele lor – structură, coperte spectaculoase, tranșe aurite, cotoare decorate în timbru sec sau aurit, ilustrații, hârtie și text.

Expoziția este deschisă pentru vizitatori până la 30 septembrie în spațiul expozițional Carte veche și rară, blocul II, etaj 1 (str. 31 august 1989, 78).

1 de 4

Premiile au fost decernate în următoarele nominalizări:

• Cel mai bun om politic susţinător al bibliotecilor, ES Tadas Valoionis;
• Cel mai bun fondator de biblioteci, Cristina Țurcanu, șefa Direcție Cultură, Turism, Tineret și Sport a Consiliului Raional Drochia;
• Cel mai bun scriitor promotor al cărţii şi lecturii, Nina Corcinschi, critic literar, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar, director al Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Ministerului Educației și Cercetării, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și din România;
• Cel mai bun editor susţinător al bibliotecilor, Eduard Potîncă, fondator, director al Editurii „Lexon-Plus”;
• Cel mai bun promotor şi susţinător al bibliotecilor, cărţii şi lecturii în mass-media, Anatol Fornea, caricaturist, jurnalist și prezentator TV;
• Cel mai generos mecena al bibliotecilor, Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAid), România;
• Cel mai bun prieten – filantrop al Bibliotecii Naţionale, Natalia Cernîșeva, curator, Galeria de Stat „Tretiakov” din Moscova;
• Cel mai bun susținător al politicilor și programelor de valorificare a moștenirii culturale, Maria Șleahtițchi, critic literar, poetă, eseistă, dramaturg, dr. habilitat în filologie, cercetător ştiinţific director al Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău;
• Cel mai bun manager al anului 2023 din Biblioteca Națională R. Moldova, Elena Pintilei, director general al Bibliotecii Naționale;
• Cel mai bun bibliotecar al anului 2023 din Biblioteca Naţională, Natalia Ghimpu, specialist principal, Secția Dezvoltare în biblioteconomie și știința informării;
• Cel mai bun bibliotecar al anului 2023 din Sistemul Național de Biblioteci, Elena Negoiță,  directorul Bibliotecii Publice Raionale „Mihai Eminescu”, Fălești;
• Cel mai bun proiect biblioteconomic: Proiectul „Îmbunătățirea capacității instituționale a Bibliotecii Naționale, inclusiv a serviciilor oferite publicului”, coordonator de proiect Veronica Borș,  director adjunct, Direcţia Comunicare și Tehnologia Informaţiei.

Cea mai bună bibliotecă – promotor al tehnologiilor informaționale:

• Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, director general Eugenia Bejan;
• Biblioteca Publică Raională „Mihai Eminescu”, Rezina , director Galina Davîdic.

Premiile GALEX 2024

1 de 4

Gala Laureaților Premiilor Naționale GALEX este unul din cele mai importante evenimente din lumea bibliotecară din R. Moldova, având drept obiectiv promovarea și stimularea activității bibliotecarilor și a persoanelor fizice și juridice, care, prin acțiunile lor, susțin dezvoltarea bibliotecii. În acest an, evenimentul a fost organizat cu suportul Ministerului Culturii, Bibliotecii Naționale, în colaborare cu Liga Bibliotecarilor din Republica Moldova „Alexe Rău”.

Premiul GALEX a fost instituit în 2010, denumirea acestuia fiind compusă din primele litere ale numelor lui Gavriil Bilevici și Alexe Rău, doi foști distinși directori ai Bibliotecii Naționale.

Campania urmărește conștientizarea necesității incluziunii sociale, culturale, literare a persoanelor defavorizate, cu nevoi speciale, persoane cu necesități senzoriale, persoane de vârsta a treia, copii din casele de copii etc., dar și incluziunea socială pentru persoanele private de libertate. În acest sens, vor fi organizate activități destinate utilizatorilor din cadrul caselor de bătrâni, centre de plasament temporar „Teritoriul adolescenței”, Centrul de reabilitare pentru copii cu dizabilități „Casa speranței”, Liceul cu profil tehnologic pentru nevăzători.

De asemenea, inițiativa „Lectura ne unește”, în  colaborare cu instituțiile penitenciare, își va continua activitățile educaționale și culturale cu implicarea scriitorilor și experților.

Prin desfășurarea acestei campanii, organizatorii își propun să ofere acces la lectură și informație persoanelor care se confruntă cu dificultăți fizice sau sociale prin:

• Promovarea egalității de acces la educație și cultură;
• Combaterea izolării și excluziunii sociale;
• Promovarea incluziunii și diversității;
• Stimularea interesului pentru lectură și învățare continuă;
• Sensibilizarea publicului cu privire la nevoile și drepturile persoanelor dezavantajate.

Membrii comunității,  persoanele private, instituțiile bugetare, antreprenorii, oamenii de afaceri, editurile, bibliotecile din cadrul Sistemului Național de Biblioteci etc. din R. Moldova, sunt invitate să adere la Campanie prin donații, care vor fi repartizate către persoane fizice sau instituții precum aziluri de bătrâni, case de copii, persoane fizice din comunități etc.

Biblioteca Națională recomandă donarea de cărți noi sau într-o stare bună, cărți pentru copii, cărți de colorat, jocuri de societate. Bibliotecile colectează donațiile pentru a fi redirecționate persoanelor din comunitate.