Moldova are o oportunitate unică de a accelera reformele care vor favoriza o creștere economică mai puternică și crearea mai rapidă a locurilor de muncă, afirmă BM.

„Moldova are o oportunitate unică de a valorifica impulsul candidaturii sale la UE. Sprijinul Băncii Mondiale va susține reforme critice pentru instituirea unei economii de piață funcționale, creșterea competitivității, abilitarea forței de muncă cu competențele necesare și consolidarea securității energetice”, susține Inguna Dobraja, Directoarea de țară pentru Moldova, Grupul Banca Mondială.

Cum vor fi folosiți banii

Sprijinul de 90 mil. de dolari al Băncii Mondiale se concentrează pe trei domenii principale:

• Stimularea competitivității sectorului privat prin crearea unui cadru de concurență loială, îmbunătățirea cadrului de insolvabilitate pentru a permite restructurarea firmelor aflate în dificultate, dar viabile, și îmbunătățirea mediului de afaceri pentru a atrage mai multe investiții;
• Îmbunătățirea capacității de inserție profesională și instruirea tinerilor prin introducerea învățământului dual în universități, combinând instruirea teoretică cu experiența practică în parteneriat cu sectorul privat;
• Consolidarea cadrului normativ pentru persoanele strămutate în Moldova, oferindu-le un statut juridic pe termen lung, condiții de viață stabile și acces continuu la resurse și servicii de sprijin pentru a-și asigura un loc de muncă pe termen lung.

De la momentul aderării R. Moldova la Banca Mondială, în 1992, peste 2,3 mlrd. USD au fost alocați pentru mai mult de 70 de operațiuni în țară.

Decizia a fost luată de Consiliul Directorilor Executivi al Grupului Băncii Mondiale.

„După o recesiune în 2022 și o redresare lentă în 2023, pentru 2024 se anticipează o revigorare economică modestă susținută de redresarea veniturilor gospodăriilor casnice. Operațiunea de politici de dezvoltare își propune drept scop să susțină obiectivele pe termen scurt ale guvernului de a continua acordarea de asistență celor mai vulnerabili, inclusiv prin consolidarea programului de siguranță socială”, se arată într-un comunicat al Băncii Mondiale.

Printre beneficiari se vor număra cei care sprijină participarea refugiaților și a femeilor pe piața muncii, și prin ajutorarea familiilor vulnerabile și a celor care găzduiesc refugiați pentru a acoperi costurile mari la energie.

De la aderarea R. Moldova la Banca Mondială, în 1992, peste 2,1 mlrd USD au fost alocați pentru mai mult de 70 de operațiuni. În prezent, portofoliul Băncii Mondiale include 14 proiecte active, cu un angajament total de 849 mil. USD.

Ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat că reparația capitală și dotarea secției a fost posibilă în cadrul proiectului „Răspuns de urgență la Covid-19ˮ, implementat de Banca Mondială în colaborare cu Ministerul Sănătății. Costul total al investițiilor este de circa 20 de milioane de lei, dintre care 18,2 milioane au fost oferite de Banca Mondială, 1,8 milioane din bugetul de stat, iar restul – din donații ale partenerilor externi.

„Această secție modernă va oferi pacienților din regiune acces la servicii medicale de calitate, în special celor care necesită îngrijire critică”, a menționat Ala Nemerenco.

Directoarea de țară a Băncii Mondiale pentru Moldova, Inguna Dobraja, a subliniat că renovarea și dotarea secțiilor ATI din țară va contribui la îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate și la salvarea vieților omenești.

„Suntem bucuroși să vedem finalizarea primei secții ATI renovate și dotate cu echipamente moderne. Această unitate, alături de celelalte 10 din țară, va îmbunătăți semnificativ modul în care sunt oferite serviciile de urgență și terapie intensivă în Moldova”, a declarat Inguna Dobraja.

Spitalul Raional Soroca este unul dintre cele 11 centre primare AVC din țară. Totodată, spitalul a fost dotat și cu un tomograf computerizat de ultimă generație, care va permite medicilor să stabilească rapid și cu precizie diagnosticul pacienților.

Investiția în renovarea și dotarea secțiilor ATI face parte din proiectul „Răspuns de urgență la Covid-19ˮ, implementat de Banca Mondială în colaborare cu Ministerul Sănătății. Proiectul are un cost total de 37 de milioane de dolari SUA și are ca scop consolidarea capacității sistemului de sănătate din Moldova de a răspunde la pandemia Covid-19 și la alte urgențe de sănătate publică.

O misiune a Băncii Mondiale se află, în aceste zile, la Chișinău unde discută aspecte ale proiectului.

Grupul de experți s-a întâlnit cu o parte din echipele de implementare a subproiectelor investiționale ale instituțiilor beneficiare ale Proiectului „Învățământul Superior din Moldova”: UTM, USM, Universitatea din Bălți, Universitatea „Ion Creangă”, Universitatea de Medicină „Nicolae Testemiţanu”. Respectivele universități sunt în proces de implementare a activităților planificate în proiect care presupun îmbunătățirea infrastructurii, dotarea laboratoarelor și a sălilor de curs, lansarea și modernizarea programelor noi de studii.

Ministerul Educației și Cercetării a lansat, în 2021, programul de investiții în valoare de 24,7 mln. de euro pentru instituțiile de învățământ superior din R. Moldova, finanțat de Banca Mondială. Valoarea totală a proiectului este de 35,7 mln. euro pe o perioadă de cinci ani.

Proiectul va fi implementat în perioada 2023-2027.

În valoare de 50 de milioane de dolari, proiectul are ca obiectiv reducerea poverii cadrului de reglementare și sporirea accesului la finanțare a companiilor moldovenești.

Noul suport al Băncii Mondiale pentru programele Organizației pentru Dezvoltare Antreprenoriatului va contribui la dezvoltarea  afacerilor și la competitivitatea întreprinderilor la export. Agenții economici pot depune aplicațiile on-line pe site-ul oda.md pentru a beneficia de suport pentru internaționalizarea afacerilor.

Moldova beneficiază de consultanță din partea CFI în cadrul Proiectului „Reforma climatului investițional în Republica Moldova, faza II”, cu un buget de 3,8 milioane USD, anunță Guvernul.

Proiectul își propune să contribuie la sporirea exporturilor agricole, prin deschiderea pieței UE pentru produsele de origine animală, cum ar carnea de pasăre, ouăle, laptele și produse lactate, și consolidarea capacităților de export ale sectorului horticol.

Portofoliul Băncii Mondiale în Moldova include 15 proiecte active. Acestea sunt implementate în sectorul sănătății și a serviciilor guvernamentale, sectorul agroalimentar și infrastructura rutieră. Alte proiecte vizează reforma învățământului, securitatea energetică, securitatea aprovizionării cu apă și sanitație, creșterea competitivității întreprinderilor micro, mici și mijlocii.

Acordul prevede implementarea Proiectului de competitivitate a întreprinderilor micro, mici și mijlocii și are o valoare totală de 47,5 mil. de euro, inclusiv 17,7 mil. de euro împrumutul acordat de BIRD și 29,8 mil. de euro împrumutul AID.

Proiectul urmărește reducerea poverii și a costurilor de reglementare pentru mediul de afaceri, facilitarea accesului la finanțare și creșterea competitivității la export a întreprinderilor moldovenești.

În cadrul proiectului urmează să fie digitizate serviciile publice pentru mediul de afaceri și a controalelor de stat, eficientizate actele permisive și îmbunătățirea infrastructurii naționale de calitate. De asemenea, va fi facilitat acces la finanțare pentru întreprinderi, sprijinirea dezvoltării IMM-urilor și sporirea competitivității la export.

Acordul prevede implementarea programului pe o perioadă de cinci ani.

Fondurile sunt destinate pentru implementarea Proiectului „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație în Moldova”. Peste 66 mii de cetățeni din mai multe localități ale țării vor avea acces la servicii mai bune de aprovizionare cu apă și canalizare.

Proiectul urmează a fi implementat până la începutul anului 2027, o parte din bani fiind alocaţi pentru îmbunătățirea condițiilor de igienă în 100 de școli și 25 de instituții de asistență medicală din zonele rurale.

„Noi am înregistrat deja cheltuieli de milioane pentru îndeplinirea contractului, am contractat servicii, bunuri și lucrări. Nu există motive juridice pentru anularea contractului. Astăzi vom solicita clarificări în acest sens de la Banca Mondială și de la Guvern”, se arată în comunicatul „Horus”.

Lucrările de modernizare de la „Termoelectrica” se cifrează la circa 13 mil. de euro.

Conducerea Grupului de companii „Horus” va organiza, miercuri, o conferință de presă pentru această temă.

La tv8, Gavrilița a precizat că licitația pentru lucrările de la Termoelecrica a avut loc până la învestirea Guvernului Gavrilița, după regulile și sub supravegherea Băncii Mondiale. Premierul a numit licitația ca fiind „problematică”.

„Aceste procese sunt de dinaintea războiului. Ecuația de risc s-a schimbat. A început războiul, sunt aplicate sancțiunile (împotriva Rusiei – n.r.) și riscăm inclusiv sancțiuni secundare. De aceea, Guvernul nu susține acest contract, el nu va intra în vigoare”, a declarat Natalia Gavrliță, precizând că licitația va trebui anulată.

Iar vicepremierul Andrei Spânu a declarat la Pro Tv Chișinău că „vedem ce se întâmplă în Bucea și Irpen” și că „suntem gata să punem toate restricțiile necesare ca să nu finanțăm”.

„Și asta este dilema morală pe care o avem și decizia a fost luată să întrerupem aceasta licitație. A fost luată și mâine va fi trimis către Banca Mondială demersul prin care solicităm încheierea acestei licitații și a rezultatelor ei”, a declarat Spânu.

Termoelectrica S.A. a anunțat aseară că s-a autosesizat în legătură cu declarațiile referitoare la desfășurarea procedurilor de licitație și că va reveni ulterior o reacție la subiect.

Consorțiul „Horus Energy” nu a comentat încă decizia Guvernului de la Chișinău. La sfârșitul săptămânii trecute, însă, compania anunța într-un comunicat de presă despre câștigarea licitației pentru modernizările de la Termoelectrica și despre semnarea la 8 aprilie a contractului pentru începerea lucrărilor „în  zilele următoarele”. Compania amintea că oferta sa detaliată a fost prezentată pe 5400 de pagini și că la licitația publică, deși a fost amânată de câteva ori, nu au mai fost înscriși și alți participanți. În comunicat, consorțiul făcea referire și la „falsurile și manipulările lansate în spațiul public”, și că discuțiile trebuie purtate pe necesitatea modernizării profesioniste și eficiente a sectorului energetic, nu pe teme false de geopolitică”.

Instalațiile din blocurile care urmau să fie modernizate la Termoelectrica S.A. au fost montate de „Silovîie mașinî” încă în anii’70 ai secolului trecut.