Rezoluția adoptată cere consfințirea în Constituție a statutului special al Găgăuziei și „alinierea legilor R. Moldova în corespundere cu statutul Găgăuziei”.

Comratul revendică reprezentarea Găgăuziei în Parlamentul R. Moldova și restabilirea, în termen de trei luni, a serviciilor fiscal, vamal și alte instituii lichidate din autonomia găgăuză. În document se mai cere interzicerea partidelor care urmăresc lichidarea statalității R. Moldova.

Autoritățile de la Chișinău nu au comentat, deocamdată, rezoluția de la Comrat.

Rezolția a fost transmisă, de asemenea, mai multor instituții internaționale, șefi de stat, printre care președinților Rusiei, SUA și Turciei.

Potrivit declarației, procesul de acordare a statutului de țară candidată la aderarea la UE a fost unul netransparent, inclusiv și din considerentul că în acest proces nu au fost angajați reprezentanți ai Găgăuziei.

Semnatarii declarației mai afirmă că autoritățile de Chișinău nu au ținut cont de faptul că, în 2014, locuitorii Găgăuziei s-au pronunțat într-un referendum local (considerat de Chișinău în afara legii) pentru dreptul autonomiei la autodeterminare în cazul în care Moldova își va pierde suveranitatea.

Comratul mai acuză că guvernul și parlamentul Moldovei neglijează ostentativ interesele Găgăuziei.

R. Moldova a depus cerere de aderare la UE în data de 3 martie, iar la 23 iunie a obținut, alături de Ucraina, statut de țară candidată la aderarea la UE.

În total, de la debutul pandemiei s-au îmbolnăvit 9.930 de persoane, dintre care 5.724 în acest an. În anul 2021, în instituțiile medicale din Găgăuzia au fost tratați de noul coronavirus 2166 de pacienți.

Datele au fost făcute publice în cadrul unei întrevederi extinse a guvernatoarei Irina Vlah cu șefii instituțiilor medicale din autonomia găgăuză.

Într-o emisiune la Publika TV, Irina Vlah a spus că a informat partenerii externi despre abordarea actualului Guvern în relaţiile cu Găgăuzia.

„Vocea mea nu este auzită. Totuşi, sper că situaţia se va schimba. Sper că Guvernul mă va auzi, poate, astăzi. Va auzi părerea partenerilor noştri, pentru că am rugat partenerii noştri ca să comunice cu conducerea ţării”, a spus Vlah.

Guvernatoarea a mai spus că ar aștepta de zece luni o întrevedere cu preşedintele Maia Sandu pentru a discuta problemele autonomiei, însă aceasta tot nu mai are loc.

„Doamna preşedinte a venit în Găgăuzia, iar conducerea autonomiei nici nu a fost informată. Am aflat despre vizita preşedintelui de la primarii noştri, care au primit invitaţii de la administraţia prezidenţială”, a declarat Vlah.

Guvernatoarea a mai spus că o astfel de atitudine faţă de autonomie este îngrijorătoare.

Nici Guvernul, nici Președinția nu au comentat declarațiile Irinei Vlah.

Ar fi vorba despre o participare organizată la vot în circumscripția uninominală Bugeac. Presa din Găgăuzia sugerează că mai multe persoane cu viză de reședință pe o singură adresă au venit să voteze organizat.

Tot în această circumscripție ar fi fost raportat și un caz de fotografiere a buletinului de vot, lucru interzis de legislație.

Potrivit datelor publicate pe pagina web a CEC de la Comrat, în jurul orei 09:00 votaseră puțin peste 4000 de alegători (3,4%). În listele electorale figurează 113 mii 849 de alegători. Cei mai activi votanți sunt în circumscripțiile nr.1 și 4 din Comrat, cele din Ceadâr Lunga, Bugeac și  Vulcănești.

Locuitorii autonomiei găgăuze își aleg 35 de deputați pe 35 de circumscripții uninominale. La cele 35 de mandate aspiră 123 de candidați. Alegerile sunt monitorizate de circa 80 de observatori naționali și aproximativ 50 de observatori internaționali.

Pentru validarea alegerilor, în fiecare dintre circumscripții este necesară participarea a cel puțin 1/3 din alegători. Dacă nici un candidat dintr-o circumscripție nu acumulează cel puțin jumătate din voturile participanților la alegeri, se organizează al doilea tur de scrutin. Acesta are loc peste două săptămâni pentru doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi în primul tur de scrutin.