Vadim Pogorlețchi, cetățean al R. Moldova, este acuzat de structurile de facto din stânga Nistrului de „trădare de patrie” și „negarea rolului pozitiv al forțelor ruse de menținere a păcii”, în pofida faptului că nu deține cetățenia nerecunoscutei „rmn”. Condițiile în care este ținut sunt descrise ca inumane: lipsă de asistență medicală, corespondență interzisă, detenție solitară și acces restricționat la documentele procesuale.

Pogorlețchi este cunoscut pentru pozițiile critice față de regimul de la Tiraspol și pentru activitatea sa în sprijinul drepturilor omului. Aceasta nu este prima sa detenție: între 2010 și 2015 a fost încarcerat ilegal, iar în 2019 CtEDO i-a dat câștig de cauză.

Deși a fost inclus pe lista persoanelor ce urmau să fie eliberate în schimbul menținerii tranzitului de gaze către regiunea transnistreană, Pogorlețchi continuă să fie deținut în închisoarea nr. 3 din Tiraspol, în condiții degradante, fără acces la apă curentă sau alimente adecvate.

Promo-LEX solicită autorităților de la Chișinău să utilizeze toate pârghiile disponibile pentru a obține eliberarea lui Vadim Pogorlețchi și să asigure accesul unui medic independent care să îi evalueze starea de sănătate. Asociația încurajează sprijinul public pentru a atrage atenția asupra cazului și pentru a pune presiune pe autoritățile de facto din regiune.

Este vorba de 17 observatori din partea Asociației „Promo-LEX”, precizează CEC.

Termenul limită de depunere a cererilor privind acreditarea în calitate de observator este de 7 zile până la ziua alegerilor, adică 21 septembrie.

Inițiativele în acest sens aparțin deputaților locali Galina Antiufeeva și Oleg Petric.

Acestea prevăd că serviciile de comunicații (telefonie, internet) pot fi întrerupte pentru persoane fizice sau juridice pe o perioadă de până la 48 de ore, fără o „hotărâre judecătorească”, doar în baza solicitării structurilor de securitate transnistrene. Perioada de 48 de ore va putea fi prelungită în baza unei „hotărâri” emise de „instanțele” de la Tiraspol.

Inițiativele mai propun extinderea listei structurilor de securitate abilitate să solicite operatorilor de telecomunicații cooperarea pentru blocarea accesului la serviciile de comunicații.

„În regiunea transnistreană nu există mecanisme legale, transparente și independente prin care cetățenii să poată contesta cenzura sau deconectările abuzive de la serviciile de comunicații”, menționează Promo-LEX.

Asociația mai spune că mediul online a rămas singurul spațiu în care locuitorii regiunii își mai pot exprima opiniile și pot avea acces la surse alternative de informare. Eventuala deconectare a locuitorilor regiunii de la serviciile de comunicații încalcă dreptul la liberă exprimare și accesul la informație.

Promo-LEX amintește că, în aprilie 2025, „sovietul suprem” a înregistrat alte două „inițiative legislative” de inspirație rusească, care extind cenzura online. Sub paravanul „protecției copiilor de informații dăunătoare”, s-a propus blocarea accesului la mai multe resurse informaționale.

Asociația Prom-LEX recomandă autorităților de la Chișinău să condamne aceste acțiuni ilegale și să adopte o viziune clară și coerentă privind asistența acordată locuitorilor regiunii transnistrene în cazurile de încălcare a drepturilor omului.

Alegerile prezidențiale din 20 octombrie au fost marcate de o competiție acerbă, în care 11 candidați au luptat pentru a obține un scor mai bun și pentru a accede în turul doi al alegerilor prezidențiale, programat pentru data de 3 noiembrie. În campania electorală, fiecare candidat a folosit toate „armele” de care dispune pentru a câștiga încrederea cetățenilor și, în final, voturile acestora. Pe lângă alte instrumente de convingere, candidații au investit și bani, destinați diferitor materiale promoționale sau evenimente pentru a ajunge cât mai mult la publicul țintă –  alegătorul.

Îndemnul este făcut în contextul reexaminării proiectului de lege, inclus pe agenda ședinței plenare de joi, 18 ianuarie.

Asociația recomandă ca articolul ce prevedea că referendumul republican să nu poată avea loc în ziua alegerilor parlamentare, prezidențiale și a celor locale generale să nu fie modificat, deoarece este conform cu recomandările europene.

Amintim că președinta Maia Sandu a cerut Parlamentului să organizeze în toamnă un referendum pe tema integrării europene. Tot în toamnă ar urma să fie organizat și scrutinul prezidențial.

Totuși, dacă se va decide asupra inițierii în toamnă a unui referendum concomitent cu alegerile prezidențiale, Promo LEX consideră că acesta ar trebui să fie unul constituțional, care să producă efecte juridice.

Cei mai mulți asemenea deputați sunt din Partidul Șor care boicotează lucrările ședințelor legislativului.

Astfel, potrivit listei, deputații Partidului Șor Reghina Apostolova, Vadim Fotescu, Petru Jardan, Marina Tauber, Denis Ulanov – au rămas fără salarii în lunile martie și aprilie, și în proporție de 75% din noiembrie 2022 până în februarie 2023.

Parlamentarii neafiliați Alexandr Nesterovschi (-75% în lunile aprilie martie), Irina Lozovan (-75% în luna aprilie, Alexandr Suhodolschi (fără jumătate de salariu în luna aprilie) și Gaik Vartanean (fără 50% în martie)

Deputatul BCS Constantin Starîș a pierdut 50% din salariu în noiembrie 2022, iar deputatul PAS Dumitru Alaiva, actualul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării – jumătate din salariu în decembrie 2022.

Promo-LEX consideră că motivele absențelor deputaților privind îndeplinirea unei însărcinări, dar și neparticiparea la ședințe în semn de protest trebuie reflectate în mod separat de celelalte motive întemeiate.

În cadrul monitorizării activității parlamentului, Asociația Promo-LEX a atras atenția, încă în sesiunea de toamnă 2022, în contextul boicotării ședințelor plenare de către unii deputați, asupra normei care prevede că absenţa fără motiv întemeiat a deputatului pe parcursul unei luni la trei şedinţe ale Parlamentului sau ale comisiei permanente din care face parte se sancţionează cu pierderea a 50% din salariu şi din alte indemnizaţii pentru luna următoare. Iar absenţa fără motiv întemeiat a deputatului pe parcursul unei luni la patru şi mai multe şedinţe ale Parlamentului sau ale comisiei permanente din care face parte se sancţionează cu pierderea a 75% din salariu şi din alte indemnizații pentru luna următoare.

Mai exact, acestea se vor desfășura în satul Sălcuța, Căușeni, în comuna Ialpujeni, Cimișlia, și în comuna Braniște, raionul Rîșcani. vor fi organizate alegeri locale noi pentru funcția de primar.

Acestea sunt ultimele alegeri care pot fi organizate, conform legislației, până la alegerile locale generale din anul 2023.

Promo-LEX menționează că MO va fi realizată de către echipa centrală, trei observatori pe termen lung și câte un observator pe termen scurt în fiecare secție de votare.

Necesitatea organizării alegerilor pentru funcția de primar al satului Sălcuța și al comunei Ialpujeni a survenit în urma decesului foștilor primari, iar pentru cel al comunei Braniște mandatul a încetat înainte de termen din cauza imposibilității de a-și exercita atribuțiile pe o perioadă mai mare de patru luni consecutive.

Misiunea de Observare a alegerilor locale noi este desfășurată cu suportul financiar al USAID prin Programul „Democrație, Transparență și Responsabilitate”.

Între altele, autorii monitorizării susțin că în cadrul ședinței plenare din 21 iulie, publicarea ordinii de zi bisăptămânale a avut loc în seara zilei de 20 iulie curent, iar suplimentul (trei proiecte) în ziua organizării ședinței. Asta în timp ce Regulamentul Parlamentului stipulează că Biroul permanent întocmește proiectul ordinii de zi în prima jumătate a săptămânii premergătoare perioadei pentru care se aprobă. La fel, ordinea de zi a ședințelor trebuie supusă spre aprobare Parlamentului în ultima zi din săptămâna de lucru ce precede perioada pentru care a fost întocmită, trebuie plasată pe pagina web oficială a instituției și înmânată deputaților la începutul săptămânii de lucru.

Ordinea de zi a ședinței plenare din 21 iulie, trebuia să fie publicată luni, 18 iulie, observă Promo-LEX.

La ultima ședință, Parlamentul a examinat și votat 20 de proiecte din cele 49 incluse pe ordinea de zi. Cel puțin trei proiecte au fost examinate în regim prioritar, iar în cazul a 11 proiecte nu a fost respectată transparența decizională, ceea ce constituie 55% din numărul total de proiecte, mai arată autorii monitorizării.

Asociația Promo-LEX derulează campania „#101. Parlamentul lucrează pentru tine?!” prin care realizează un șir de activități de monitorizare și informare despre activitatea Legislativului.

Alexandru Postică a acumulat 8,59 de puncte la proba interviului. La această probă au mai participat și alți patru candidați.

Mandatul membrului Colegiului disciplinare este de șase ani.

Alexandru Postica are experiență de litigare în fața instanțelor naționale și internaționale, reprezentare a reclamanților în fața CtEDO, planificare, coordonare, monitorizare și evaluare a activităților privind drepturile omului, precum și abilități de gestionare a proiectelor.

Concursul pentru selectarea a doi candidați la funcția de membru titular și patru candidați la funcția de membru supleant în Colegiul disciplinar al judecătorilor a fost anunțat în luna octombrie. Ministerul Justiției urmează să mai anunțe desfășurarea unui nou concurs pentru selectarea unui membru în Colegiul disciplinar al judecătorilor din partea societății civile.