Documentul revede dezvoltarea de relații economice, atragerea investițiilor și implementarea de proiecte comune.

„Să știți că avem o bucurie mare, pe lângă faptul că suntem frați după sânge, noi astăzi am semnat un acord de înfrățire care prevede o colaborare pe viitor, în primul rând, pentru a avea o viață calitativă aici, în orașul Sângerei. Toți vorbim de fonduri europene și iată, aceasta tot este o cale atunci, când ne înfrățim cu un oraș sau o comună din România”, a menționat Arcadie Covaliov, primar de Sângerei.

Primarul din comuna românească a accentuat că documentele semnate vor crea premise pentru accesarea de fonduri europene.

„Înfrățirea presupune aducerea de fonduri în localitatea dumneavoastră, aici, în Sângerei, din fondurile europene, din fondurile proprii și nu numai. Înfrățirea înseamnă înfrățire prin cultură, prin tot felul de evenimente pe care le putem face”, a declarat Ioan Pavăl.

Orașul Sîngerei numără circa 12.5 mii de locuitori, iar satul Corlăteni din Rîșcani o populație de circa 5,5 mii. Comuna Dumbrăveni are în jur de 7,5 mii de locuitori.

„Condițiile climaterice la moment nu ne permit să scoatem lemnul și chiar este foarte greu. Procesul de scoatere a lemnului din pădure, de încărcare, de transportare în comună, pe urmă repartizarea populației este unul anevoios pentru orice primar, sunt niște costuri care trebuie asumate de populație pentru că noi nu avem posibilitatea de a le acoperi”, a primarul de Pepeni, Oleg Rotaru.

În comuna Pepeni, raionul Sângerei, sunt peste 450 de familii care au solicitat să procure lemn. 60 de persoane au beneficiat de câte doi metri steri de lemn la prima etapă. La a doua etapă 115 familii au beneficiat de câte trei metri steri.

Și la Sîngerei oamenii așteaptă

Și locuitorii orașului Sângerei așteaptă să primească lemne la un preț mai mic.

Potrivit primarului orașului, Arcadie Covaliov, aproape 260 de oameni au primit deja câte trei metri steri de lemn.

„Mai sunt înregistrați de urgență aproape 150 de oameni, dar în total sunt peste 400 de solicitări”, a menționat primarul, citat de ziarul local „Ecoul nostru”.

Lemne „ieftine”, care tot scumpe sunt

Dacă prețul de piață pentru un metru ster de lemn este de 2.000 de lei, locuitorii din raionul Sângerei pot cumpăra lemne direct de la agenția „Moldsilva” cu 756 lei pentru un metru ster de lemn tare și 378 lei pentru lemn moale. Prețul unui metru ster de lemn, plus serviciile de transport ajunge la 1300 de lei.

Lemne vor veni și din România

la începutul lunii octombrie 2022, Guvernul României a aprobat acordarea unui ajutor R. Moldova de 200.000 de metri steri de lemn.

Premierul Natalia Gavrilița a afirmat că lemnele urmează să ajungă în R. Moldova săptămâna viitoare.

În august trecut, Guvernul a alocat 64,2 mil. de lei în scopul neadmiterii majorării prețului la lemne.

În R. Moldova, 680 de mii se încălzesc iarna cu lemne sau cărbune, altele 285 de mii – cu gaze naturale, iar circa 165 de mii – au încălzire centralizată.

Iana Gorobeț, corespondent comunitar

Și asta din mai multe cauze, potrivit responsabililor.

În primul rând este vorba de structura haotică a sistemului, apeductului nefiind unul integru, ci format din câteva mini-rețele. O parte din segmentele de apeductul orașului sunt uzate și nu ar rezista la presiune, iar o altă parte a acestuia este construit de localnici prin așa zisa muncă de „clacă” și nu corespunde standardelor.

Primarul de Sângerei, Arcadie Covaliov spune că problema apei în oraș nu poate fi rezolvată altfel decât cu investiții masive. Edilul spune că e nevoie de o echipă capabilă să atragă proiecte cu finanțare externă.

Proiectul „Apeduct Bălți–Sîngerei” a fost lansat în 2017 și finalizat în 2020. Acesta are ca obiectiv asigurarea cu acces la apă potabilă de calitate a 17 localități din raionul Sângerei, inclusiv orașul Sângerei. Valoarea totală a proiectului s-a ridicat la peste 39,5 mil. de lei, dintre care circa 117 mii de lei a reprezentat contribuția Consiliului Raional Sângerei.

Iana Gorobeț,
corespondentă comunitară la Sângerei

La un pas de dezastru ecologic

Într-un interviu la acest subiect, primarul de Sângerei, Arcadie Covaliov ne-a spus că problema respectivă persistă de prin 1980.

„Amplasarea construcțiilor private pe malul acestuia, aruncarea neautorizată a deșeurilor, cât și pășunatul în exces – sunt factori ce influențează negativ râulețul Ciuluc”, spune primarul.

Dar cea mai gravă problemă care menține râul Ciuluc într-un hal fără de hal e starea dezastruoasă a Stației de epurare și a Stației de pompare – obiective construite încă în anii ’60-‘80. În 2014, s-a dat start unui proiect pentru edificarea unei noi stații de epurare și a uneia de pompare, dar, din lipsă de finanțe, lucrările de construcție au fost stopate. În consecință, râul Ciuluc este poluat de reziduurile care ajung în apele sale.

Sunt necesare investiții de milioane

Autoritățile locale au estimat că pentru redresarea parțială a situației ar fi necesare în jur de 4 milioane de lei, bani cu care s-ar continua construcția celor două stații.

Primarul de Sângerei spune că un parteneriat în acest sens prinde contur cu parteneri coreeni.

Edilul mai spune că starea râului este, de fapt reflecția, gradului de educație a locuitorilor.

„Problema Ciulucului este direct proporțională cu starea și curățenia orașului”, potrivit lui Arcadie Covaliov.

Se întrezăresc perspective sănătoase

Un grup de elevi de la Liceul Teoretic „Olimp” din or. Sângerei, împreună cu Victoria Tabarcea, profesoară de biologie, a căutat și identificat soluții pentru râulețul Ciuluc. Astfel, cu implicarea administrației locale, a voluntarilor și a locuitorilor, acesta poate deveni un râuleț curat, frumos și bine structurat.

Pentru asta este necesară realizarea următoarelor măsuri:

• Adâncirea albiei;
• Eliminarea barajelor neautorizate;
• Amenajarea unei zone de protecție, însoțită de plantarea în apropiere a unor specii de arbori și arbuști;
• Contracararea defrișării arborilor;
• Monitorizarea de către Inspectoratul Ecologic a deversărilor apelor reziduale în râu;
• Crearea unui fond de acumulare de fonduri pentru salubrizarea continuă a râului Ciuluc.

Tinerii au ajuns și la concluzia că, în paralel, pe malul râului, administrația or. Sângerei trebuie să creeze o zonă de agrement pentru localnici și turiști.

Soluții pentru salvarea de la un dezastru ecologic a râulețului Ciuluc există și au fost identificate, astfel că acesta are toate șansele să renască, să devină frumos și curat. Pentru aceasta e nevoie de fonduri și implicarea fiecărui membru al comunității.

Daniel Creanga,
corespondent voluntar în o. Sîngerei,
voluntar al Centrului de Tineret