„Efectiv nu există hârtie de ziare și reviste sau stocurile sunt foarte mici”, a spus Petru Macovei.

Potrivit directorului executiv al API, editori de presă scris sunt într-o mare dilemă. Acum se discută posibilitatea importării hârtiei din alte țări, cum ar fi Polonia sau Slovacia. Reprezentantul API a spus că vor fi făcute demersuri către Guvern în vederea scutirii de taxe la importul hârtiei.

Până acum, tipografiile din Moldova obișnuia să aducă hârtie preponderent din Rusia.

Monitor Media

Acestea poate fi ascultate pe aplicațiile Google Podcasts, Spotify, Apple Podcasts, dar și pe zdg.md. Autoarea podcastului a menționat că temele se vor axa pe oamenii sunt afectați de informații false, dar și pe felul în care aceștia se pot păzi de falsuri.

„Am ales să merg pe acest drum, întâi de toate, alături de protagoniști, care sunt ca oricare dintre noi, puși în fiecare zi în fața tunurilor de știri, de titluri exagerate, de povești culese de pe rețelele de socializare, ce se contrazic încât devine greu să mai distingi ce e adevărat și ce nu”, a menționat Sorina Obreja.

Monitor Media scrie că, la finele anului trecut, Sorina Obreja s-a numărat printre câștigătorii unui concurs pentru realizarea unor podcasturi, anunțat de Asociația Presei Independente API și DW Akademie.

Hotărârea a fost luată de membrii API la Adunarea Generală care s-a desfășurat la 12 decembrie 2021, în regim on-line.

Adunarea Generală a fost convocată după demisia din funcția de președinte API a lui Eugeniu Râbca. Acesta a fost desemnat în calitate de membru al Consiliului Audiovizualului, la recomandarea API și a Asociației Media-Guard.

Elena Cobăsneanu conduce ziarul „Observatorul de Nord” de mai bine de 23 de ani și a fost președintă a API în perioada 2004-2006.

API informează că a fost confirmată și componența reînnoită a Consiliului de Administrare API, organizație constituită în 1997 pentru a contribui la dezvoltarea presei independente în R. Moldova.

Monitor Media 

„Cartea Neagră…” din acest an include opt investigații jurnalistice despre irosirea și delapidarea banilor publici, inclusiv din fondurile europene. Anchetele au fost semnate de jurnaliștii Victor Moșneag (ZdG), Iurie Sanduța (RISE Moldova), Victoria Borodin (ZdG), Ion Preașcă (RISE Moldova), Tatiana Djamanov (Radio Orhei), Lilia Zaharia (Moldova Curată), Viorica Zaharia (Moldova Curată), Piotr Garciu (Laf.md) și Mariana Colun (Moldova Curată).

Noutatea ediției e că sunt inserate codurile QR prin care cititorii pot obține acces la versiunile video ale unor investigații, dar și la textele complete, publicate pe platformele media pentru care lucrează autorii anchetelor.

„Cartea Neagră a risipei banilor publici în R. Moldova” este un proiect comun al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate din Germania și al API. Cartea se editează anual în limbile română, engleză și rusă, și este transmisă organelor de drept și de control din țară, deputaților în Parlament, reprezentanțelor și ambasadelor străine, bibliotecilor, altor instituții și persoane interesate.

Prima ediție a Cărții Negre a fost lansată în 2019.

La concursul anunțat de API în acest sens au fost depuse 27 de dosare.

La Categoria Presă scrisă și presa online locul întâi i-a revenit jurnalistei Georgeta Carasiucenco de la Moldova.org, pe locul doi s-a clasat Svetlana Cernov de la ziarul Est-Curier, Criuleni. Locul trei a fost împărțit între jurnalistele Natalia Munteanu de la Gazeta de Chișinău și Aliona Ciurcă de la Ziarul de Gardă.

La Categoria Audiovizual pe locul întâi s-a clasat Anatolie Eșanu de la Ziarul de Gardă, pe locul doi s-a clasat Irina Glușco de la compania „MIR-Moldova”, iar locul trei le-a revenit jurnaliștilor Evghenii Gurgurov, Bas TV, Basarabeaca, și Renatei Lupăcescu de la TV Studio-L din Căușeni.

La Categorie Fotografie, locul întâi i-a revenit Nataliei Munteanu, Gazeta de Chișinău, locul 2 i-a revenit Tatianei Beghiu de la Moldova.org și locul trei lui Vadim Șterbate, Observatorul de Nord, Soroca, și Elenei Stepanova, o activistă civică de mediu din Dubăsari.

Două certificate de apreciere au fost oferite de API pentru dedicație și implicare în activități de abilitare jurnalistelor Felicia Crețu de la proiectul media „Cu Sens” și Irina Soltan de la portalul Agora.md.

Concursul a fost organizat în cadrul proiectului „Abilitarea cetățenilor în R. Moldova”, finanțat de UE și implementat GIZ.