Potențialele soluții pentru reabilitarea Podului Eiffel și a Parcului Francez au fost discutate, la Ungheni, de ministrul Infrastructurii, Andre Spînu, președintele raionului Dionisie Ternovschi și primarul de Ungheni, Vitalie Vrabie.

Ambele obiective au potențialul de a pune Ungheniul pe harta turistică a țării noastre, susține ministrul Spînu.

Părțile au discutat și despre proiectele implementat sau în derulare.

Astfel, cu suportul UE a fost eficientizat energetic liceul Mihai Eminescu, au fost îmbunătățite serviciile de aprovizionare cu apă și canalizare de care se bucură peste 32 de mii de oameni.

În acest an, au început alte două proiecte de revitalizare urbană: va fi reabilitată o porțiune de drum pe străzile Ștefan cel Mare și Unghiului și reabilitat parțial podul peste calea ferată spre Dănuțeni. Valoarea proiectului este de 16,25 milioane de lei, 86,5%. Al doilea proiect constă în dezvoltarea transportului în oraș: vor fi achiziționate microbuze/autobuze pentru transportul public, în valoare de peste 25 mil. de lei.

Potrivit ministrului, 315 de proiecte, sau 42% din toate proiectele, cu un cost mediu de 7,6 mil. lei au fost depuse pentru construirea sistemelor de alimentare cu apă și servicii de canalizare; 161 de proiecte (21% din toate proiectele) cu un cost mediu de 4,1 mil. lei au ca scop renovarea clădirilor publice, inclusiv măsuri de eficiență energetică; 113 de proiecte (sau 15% din toate proiectele) cu un cost mediu de 3,3 mil. lei au fost depuse pentru modernizarea infrastructurii sportive și de agrement. Au mai fost depuse 66 de proiecte (9% din cele depuse), cu un cost mediu de 2,7 mil. lei vor fi destinate pentru reabilitarea caselor de cultură sau monumentelor istorice; 59 de proiecte cu un cost mediu de 1,7 mil. lei au fost depuse pentru instalarea sistemelor de iluminat public; 34 de proiecte (5% din toate proiectele), cu un cost de 1,8 mil. lei au ca scop instalarea sistemelor de producere a energie din resurse regenerabile.

În plan regional, cele mai multe proiecte au fost depuse din regiunea Centru (298); regiunea Nord – 256 de proiecte; regiunea Sud – 157 de proiecte; regiunea Chișinău – 14 de proiecte și autonomia găgăuză – 23 de proiecte.

După etapa de depunere a dosarelor urmează două etape de evaluare a acestora, și anume evaluarea administrativă care va fi realizată de către Oficiul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală. Finalizarea ambelor etape este preconizată pentru sfârșitul lunii iunie.

Ce s-a construit prin „Satul European”

Până acum, prin Programele „Satul European”, ediția 2022 și „Satul European Expres”, ediția 2023, au fost finalizate peste 730 de proiecte din cele peste 900 selectate.

În doar doi ani au fost construite:

Aproximativ 800 de km de apeduct, de care deja beneficiază peste 130.000 de cetățeni;

Aproximativ 100 de km de rețele de canalizare și 12 stații de epurare de care beneficiază peste 120 000 de cetățeni;

Peste 700 km de iluminat stradal de care se bucură peste 200.000 de cetățeni;

Peste 330 de clădiri cu menire socială au fost reabilitate: grădinițe, școli, terenuri sportive, terenuri de joacă, centre de cultură de care beneficiază peste 560.000 de cetățeni.

Priorități strategice 5+ se referă la drumuri europene în toată țara. Toate drumurile expres, naționale și regionale, adică aproape 6000 km trebuie să fie de o calitatea bună sau foarte bună, a spus ministrul Spînu. Numai pe acest segment, potrivit ministrului, investițiile estimate se cifrează la circa 7 mlrd. de euro.

Ministrul a spus, între altele, că printre drumurile care vor fi construite/reabilitate se numără drumul Bălți-Criva și drumul Chișinău – Leușeni. În 2023, pentru construirea drumurilor regionale s-au alocat în jur de jumătate de miliard de lei.

Alte priorități se referă la dezvoltarea transportului feroviar, naval și rutier. Printre obiective se numără reabilitarea tronsoanelor de cale ferată Vălcineț – Ocnița, Ocnița – Bălți, Bălți – Ungheni, Ungheni – Chișinău, Chișinău – Căinari – pe o lungime totală de circa 450 km și procurarea a 30 de locomotive de manevră. Spînu a mai spus că Prutul și Nistru trebuie să devină din nou navigabil, iar porturile mici, temporare, vor ajuta la dezvoltarea afacerilor și agricultorii.

Alt obiectiv al planului este ridicarea nivelului de trai în localitățile din țară.

„Pentru noi este important ca toți oamenii, școliile, grădinițile să aiba acces la apă și vom face din aceasta o prioritate. Până în 2030 ne propunem să conectăm toate localitățile la rețeaua publică de apă și canalizare”, a spus Spînu în contextul continuării programului „Satul european”.

În altă ordine de idei, Andrei Spînu a spus că printre proiecte se numără construirea unui terminal nou la Aeroportul Internațional Chișinău, revenit în gestiunea statului, care ar necesita investiții de minim 200 mil. de euro. La fel, Spînu a zis că se are în vedere și reconstrucția Portului Giurgiulești pentru care ar fi nevoie de investiții de 40 mil. de euro.

Candidaturile celor doi noi vechi secretari de stat, Ana Mardare și Mircea Păscăluță, au fost aprobate de Guvern.

„Ana, Mircea, bine ați revenit! Prieteni, Ana Mardare va prelua portofoliu de dezvoltare regională iar Mircea Păscăluță va coordona domeniul transporturilor în cadrul ministerului”, a scris Spînu pe pagina sa de Telegram.

Aceștia au depus jurământul în prezența președintei Maia Sandu și a premierului Dorin Recean.

Președinta Maia Sandu a semnat decretele de numire a noilor miniștri.

Premierul Dorin Recean i-a prezentat pe fiecare în parte pe noii miniștri echipelor din ministrele respective.

Andrei Spînu (37 de ani) a mai condus MIDR și anterior. După demisia Guvernului Gavrilița revenise în funcția de secretar general al Președinției, iar Dan Perciun (32 de ani) a fost deputat PAS și unul dintre promotorii politicilor sociale. Ambii sunt vicepreședinți ai Partidului Acțiune și Solidaritate. Colonelul Adrian Efros (40 de ani) este militar de formație. De la finele lunii martie trecut a fost șef al Centrului Unic de Gestionare a Crizei în contextul războiului din Ucraina și gestionării crizei refugiaților.

Decretul a fost emis ieri, 13 februarie. Totodată, Maia Sandu a semnat decretul de eliberare din funcția de secretar general de la Președinție a lui Veaceslav Negruța, numindu-l, printr-un alt decret, în funcția de consilier al șefei statului pe economie.

Andrei Spînu a fost și anterior secretar general la Președinție, între decembrie 2021 și august 2021. Acesta a deținut în ultimul an și jumătate postul de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Guvernul Gavrilița din care a făcut parte Spînu a demisionat la 10 februarie.

„Pe 18 august am fost și la aeroportul din Mărculești și la cel din Bălți. Așa cum sunt ele acum, Mărculești, cu investiții mai mici, într-un timp mult mai redus, poate fi transformat într-un aeroport care să primească rute low-cost de pasageri. Când spun de termen restrâns, realist vorbind, ar fi un an jumătate, dar optimist vorbind ar putea și într-un an maxim noi deja să putem instala echipamentul necesar și acest aeroport să înceapă să primească rute”, a spus Spînu într-o emisiune de la TVR Moldova.

Vicepremierul a precizat că în momentul în care se va face funcțional aeroportul de la Mărculești, cu investiții minime, într-un timp scurt, s-ar putea să existe câteva companii care ar putea să zboare low-cost care vor fi oferite tarife mai reduse  decât cel oferit de aeroportul din Chișinău.

Andrei Spînu a mai spus că este în curs de pregătire o hotărâre de Guvern care să aprobe conceptul  pentru reabilitarea aeroportului din Mărculești.

Aeroportul Internaţional Liber „Mărculeşti” a fost fondat în ianuarie 2004 pe baza unei foste unităţi militare sovietice, având în prezent o destinaţie civilă.