Prin semnarea documentului, se pune în aplicare și un plan de acțiuni care va capacita MAI, în special prin intermediul Biroului Migrație și Azil, de a răspunde fluxurilor de refugiați din Moldova, de a asigura protecție și asistență internațională, în timp util și eficient, persoanelor relocate.

Entitățile semnatare se angajează să lucreze în comun la conceperea abordărilor umanitare și bazate pe reziliență atât pentru refugiați, cât și pentru comunitățile gazdă, având ca rezultat, inclusiv, mobilizare de resursele necesare Moldovei.

Urmare a semnării Memorandumului de înțelegere și a Planului comun de acțiuni, va fi instituit Comitetul comun de lucru, care va permite identificarea soluțiilor durabile pentru dezvoltarea capacităților instituționale ale MAI și serviciilor subordonate.

Documentul a fost semnat la Praga de Comisarul European pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson și ministrul Afacerilor Interne al R. Moldova, Ana Revenco.

„Din acest moment, R. Moldova fortifică centura de securitate a Europei și devine stat furnizor de securitate pentru spațiul european”, notează MAI într-un comunicat de presă.

Domeniile prioritare de activitate ale Hub-ului vor fi combaterea traficului de droguri, a armelor și ființelor umane, a migrației ilegale, traficului cu substanțe radioactive, precum și combaterea infracțiunilor cibernetice.

Printre obiectivele principale ale Hub-ului de la Chișinău se numără consolidarea capacităților în aplicarea legii și gestionarea frontierelor, în special schimbul de informații, analize și cooperare operațională internațională.

La Consiliul JAI este invitat și ministrul de interne al Ucrainei.

Este pentru prima dată când miniștri din cele două state nemembre ale UE sunt invitați să participe la întrunirea JAI.

Potrivit MAI, membrii JAI vor discuta despre remodelarea arhitecturii de securitate europeană, prin extinderea spațiului de securitate european, care va cuprinde și R. Moldova.

Toți miniștri de interne ai statelor UE vor dezbate o abordare novatoare, cu aspecte concrete de dezvoltare a ecosistemului de securitate european, prin înființarea unui HUB al JAI, la Chișinău.

R. Moldova a propus acum două luni comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, înființarea HUB-ului de securitate al UE la Chișinău, pentru o mai bună protecție și reziliență a riscurilor și amenințărilor provocate de războiul din Ucraina, propunere acceptată de statele UE.

Odață cu înființarea acestei structuri la Chișinău, Moldova devine, potrivit MAI, generator de securitate pentru spațiul european, formând împreună cu țările membre UE o centură de securitate fortificată la frontiera cu războiul.

Sub umbrela acestui HUB al UE de la Chișinău, se vor reuni reprezentanți ai tuturor agențiilor de aplicare a legii și din domeniul judiciar din Europa, reprezentanți ai statelor UE, din cadrul sistemelor de afaceri interne naționale.

„Moldova nu a mai avut timp de 30 de ani astfel de situaţii. Învăţăm, creăm din mers, evaluăm, ajustăm, corectăm. Şi aşa în fiecare zi. Ne trebuie, avem nevoie de expertiză, de cunoştinţe, de informaţii, de experienţa celor care au gestionat astfel de fenomene şi înţeleg, cunosc care este presiunea pe sistemul afacerilor interne”, a declarat Ana Revenco într-un interviu acordat Agerpres.

Ana Revenco face referire şi la implicarea mare a cetăţenilor moldoveni, despre care spune că „şi-au deschis casele şi braţele” pentru a ajuta refugiaţii ucraineni.

Revenco a menționat că autoritățile aplică o serie de măsuri pentru fluidizarea fluxului de refugiați care se deplasează prin R. Moldova spre direcția vestică. Astfel, s-a ajuns la o înțelegere cu partea română în vederea eficientizării trecerii fluxului de refugiați prin PRF Giurgiulești-Galați, Leușeni-Albița și Cahul-Oancea.

La Palanca a fost făcută o gară provizoriu de unde cetățenii ucraineni sunt transportați spre punctele de trecere a frontierei de la hotarul cu România.

La fel, autoritățile au construit două centre provizorii de plasament pentru refugiați, inclusiv unul lângă PTF Giurgiulești-Galați.

Ana Revenco a amintit despre faptul că CSE va aproba deschierea spațiului aerian pentru zboruri umanitare, inclusiv pentru evacuarea refugiaților, iar în acest sens autoritățile moldovene se află în dialog cu diverse ambasade.

„Eu înțeleg că unii miniștri au venit din organizații nonguvernamentale sau nu au lucrat niciodată în sectorul public, iată de ce au nevoie de timp pentru ajustarea profilului de lucru, de management”, a declarat Natalia Gavrilița.

Întrebată dacă țara are timp să le acorde acestor miniștri vreme să se acomodeze, Gavrilița a răspuns tot cu o întrebare: dar Moldova are altă opțiune?

Totuși, Natalia Gavrilița a recunoscut în interviu citat că este examinată opțiunea schimbării unor persoane care timp de șapte luni nu s-a descurcat, însă „Moldova are un deficit enorm de oameni, în general.”

Ana Revenco a susținut, luni, conferința de presă pe tema evaluării activității MAI și felului în care au fost atinse obiectivele și prioritățile propuse la începutul mandatului.

Potrivit Anei Revenco, au fost sancționați disciplinar peste 70 angajați și conducători, și au fost încetate 85 raporturi de serviciu cu angajați în funcții de conducere din structurile subordonate MAI.

„Angajații din cadrul sistemului afacerilor interne trebuie să fie o mândrie pentru cetățenii țării noastre, iar prioritatea noastră este să asigurăm un salariu mai bun, condiții de muncă mai bune și dotări performante”, a accentuat Ana Revenco.

Ministra a mai spus că au fost inițiate și peste 170 anchete de serviciu.

În cadrul conferinței de presă, ministra Ana Revenco a vorbit pe larg despre activitatea MAI, inclusiv despre combaterea infracționalității, activitatea Poliției de Frontieră și situația în trafic.

„Am toată încrederea în competența dumneaei, o persoană capabilă sa facă echipă bună atât pe intern, cât și pe extern”, a menționat Ana Revenco în mesajul său de prezentare.

„Avem nevoie de o comunicare productivă, mizez pe susținerea și deschiderea dumneavoastră. Astfel vom reuși să generăm proiecte de succes, în favoarea cetățenilor”, s-a adresat echipei Daniela Misail-Nichitin.

Noul șef al Cabinetului Ministrului de Interne a deținut până acum funcția de director executiv al Centrului „La Strada”. Ea succedat-o în această funcție pe Ana Revenco, fiind co-fondatoare a Centrului „La Strada”.

Potrivit MAI, Viscun are peste 20 de ani de experiență în domeniul investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de trafic de persoane, identificarea și audierea victimelor, asistenta și protecția victimelor, investigații financiare și corupția la nivel înalt.

„Nu avem timp de pierdut! Curățenia trebuie să înceapă de la propriul sistem și mă aștept ca Vladimir Viscun să reseteze cu succes ceea ce până acum nu a funcționat corect” a declarat Ana Revenco.

Ministrul le-a cerut angajaților SPIA să ofere tot suportul necesar pentru a asigura nivelul corespunzător de funcționalitate.

Până acum, interimatul șefiei SPIA a fost exercitat de comisarul-șef Ruslan Beschier, potrivit site-ului MAI.

Ana Revenco a menționat că are două priorități.

„Unu – să restabilim încrederea oamenilor și doi – să recâștigăm demnitatea și prestigiul acestei profesii. Ordinea publică este un domeniu fundamental pentru orice țară”, a menționat noul ministru.

Ana Revenco a menționat că își propune să consolideze sistemul și să elimine „factorii toxici.”

„Știu că există foarte mulți specialiști dedicați în sistem și cu acești colegi vreau să fac echipă. Dar înțeleg că în sistem există și factori toxici. Eu nu vin să fac o vendetă de dragul vendetei, eu vreau să consolidez sistemul”, a remarcat ministrul.

Până a fi numită la șefia MAI, Ana Revenco a deținut funcția de consilier prezidențial  în domeniul apărării și securității naționale, dar și de cea de secretar al Consiliului Suprem de Securitate. Anterior, Ana Revenco a activat în cadrul Centrului „La Strada”.