Dosarele au fost transmise în contextul finalizării procesului de desecretizare. Ministerul Afacerilor Interne a organizat, cu această ocazie, un eveniment oficial în semn de omagiu, pentru recunoașterea durerii, aducerea adevărului la lumină și restituirea demnității celor care au fost condamnați fără judecată.

Dosarele, păstrate decenii în șir sub regim de confidențialitate, vor fi acum accesibile cercetătorilor, istoricilor și publicului larg. Acestea conțin informații detaliate despre persoanele deportate, inclusiv date personale, motivele deportării, condițiile de viață și muncă, precum și documente și decizii legate de anchete, confiscări și reabilitare.

„Procesul a început în 2010 și a fost unul lung și anevoios, având în vedere că există peste 100 de mii de nume în aceste dosare. Au fost create condiții optime pentru preluarea și păstrarea acestor documente, inclusiv instalarea unui sistem de microclimă și antiincendiu, conform celor mai moderne tehnologii, pentru a asigura securitatea dosarelor”, a spus Igor Cașu, directorul Agenției Naționale a Arhivelor.

Este de menționat că o altă parte din dosarele din perioada deportărilor staliniste – în jur de 70 de mii – se găsesc și în Serviciul de Informații și Securitate.

În Moldova, au existat trei operațiuni de deportare a băștinașilor făcute de regimul stalinist-sovietic. Prima s-a produs între 12 și 13 iunie 1941, când au fost ridicate în jur de 33.000 de persoane. Ele au fost strămutate în regiunile îndepărtate de nord și est ale URSS. Apoi, între 5 și 9 iulie 1949, a urmat operațiunea „Iug”. Atunci au fost ridicate 35.796 de persoane și duse în gulagurile din Siberia și Kazahstan. A treia operațiune a fost organizată între 31 martie și 1 aprilie 1951, cu doi ani până la moartea liderului sovietic Iosif Stalin. Atunci au fost deportate circa 6.000 de persoane.

O decizie aprobată de Guvern prevede crearea Direcției Digitalizare și E-Arhiva, care va avea atribuții ce țin de digitalizarea inventarelor, documentelor pe suport hârtie, peliculă, audio și video, precum și a celor mai solicitate și importante documente ale Fondului Arhivistic din R. Moldova.

Noua direcție va avea șapte angajați, dintre care două se vor ocupa de gestionarea sistemului E-arhiva la nivel național. Conceptul privind arhiva electronică urmează să fie aprobat de Guvern în timpul cel mai apropiat.

Reorganizarea prevede și comasarea a două subdiviziuni și instituirea încă a unei funcții de director-adjunct al ANA, pe lângă cea existentă, cu păstrarea numărului actual de angajați ai instituției.

Ministrul Justiției a recomandat noului director să înceapă lucrul pe digitalizarea arhivelor și oferirea posibilității de a solicita documentele necesare în format online.

„Digitalizarea ne determină să fim fermi în acțiuni și să începem aceste procese de reformare a Agenției”, a spus Sergiu Litvinenco.

Ministrul Justiției i-a solicitat noului director să atragă atenția și la alte obiective, cum ar fi actualizarea legislației în domeniul arhivisticii și adaptarea ei la normele europene; extinderea accesului la fondurile de arhivă; implementarea sistemelor informaționale electronice în domeniul arhivistic ș.a.

Dr. în istorie Igor Cașu, în vârstă de 48 de ani, este un cunoscut istoric. Autor a mai multor cărți și studii, Igor Cașu a lucrat mulți ani în arhive ca cercetător. A absolvit Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. În 2010 a fondat și condus Centrul pentru Studierea Totalitarismului de la USM.