Potrivit declarației, procesul de acordare a statutului de țară candidată la aderarea la UE a fost unul netransparent, inclusiv și din considerentul că în acest proces nu au fost angajați reprezentanți ai Găgăuziei.

Semnatarii declarației mai afirmă că autoritățile de Chișinău nu au ținut cont de faptul că, în 2014, locuitorii Găgăuziei s-au pronunțat într-un referendum local (considerat de Chișinău în afara legii) pentru dreptul autonomiei la autodeterminare în cazul în care Moldova își va pierde suveranitatea.

Comratul mai acuză că guvernul și parlamentul Moldovei neglijează ostentativ interesele Găgăuziei.

R. Moldova a depus cerere de aderare la UE în data de 3 martie, iar la 23 iunie a obținut, alături de Ucraina, statut de țară candidată la aderarea la UE.

Mai mulți deputați au insistat ca jurnalistul să iasă din sală, făcând referire la un regulament și la lipsa acreditării pentru ședințe. Unii au afirmat că locul presei e la ușa sălii, iar alții s-au arătat nemulțumiți de vestimentația jurnalistului.

Un bărbat l-a îmbrâncit și scos cu forța pe Radulov, în timp ce jurnalistul încerca să le explice aleșilor poporului că presa are dreptul să monitorizeze ședințele AP.

După incident, portalul nokta.md a scris că persoana care a aplicat forța în raport cu jurnalistul e Anatoli Kara, care în trecut intrase în vizorul organelor de drept pentru activitate anticonstituțională pe teritoriul autonomiei. Un al doilea bărbat care, care a spus că este polițist, dar nu s-a legitimat, nu a intervenit în dispută, ba dimpotrivă l-a somat pe jurnalist să iasă din sală. Nokta a scris că ar fi vorba de Serghei Dergaci.

Monitor Media

În opinia lui Sergiu Litvinenco, adoptarea unui asemenea act reprezintă un precedent periculos, care ar avea ca efect o „dezincriminare indirectă” a unor fapte sancționate de legislația națională, prin restrângerea aplicabilității normelor contravenționale, penale, precum și a normelor speciale privind contracararea activității extremiste în anumite regiuni ale țării.

Actul adoptat la Comrat urmează a fi supus controlului de legalitate prin intermediul oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, a notat ministrul.

„Întrucât un asemenea act poate avea consecințe grave, din punctul meu de vedere, se poate recurge la sesizarea directă a instanței de contencios administrativ, solicitându-se totodată suspendarea actului contestat, în corespundere cu prevederile legislației naționale”, a scris Litvinenco pe pagina sa de Facebook.

Legea locală „Cu privire la folosirea simbolurilor Victoriei” a fost adoptată unanim în două lecturi.

Unii deputați găgăuzi au propus ca în perioada 1-6 mai să fie organizate în școli lecții dedicate Marelui Război pentru Apărarea Patriei, dar și „acțiuni în masă”, potrivit nokta.md.

Parlamentul de la Chișinău a adoptat, recent, o lege care interzice simbolurile ce propagă războiul și invazia rusă în Ucraina – panglica Sf. Gheorghe, simbolurile „Z” și „V”. Legea stabilește amenzi pentru persoanele fizice de la 4.500 până la 9.000 de lei sau între 30 și 60 de ore de muncă în folosul comunității. Pentru persoane juridice au fost stabilite amenzi de până la 18.000 de lei.

Oficialii au convenit asupra reluării discuțiilor în Grupul de lucru pentru asigurarea, în cadrul normelor constituţionale, a funcţionalităţii unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi a prevederilor legislative ale R. Moldova în raport cu statutul special al UTA Găgăuzia.

„Noi avem nevoie de un dialog deschis, pragmatic, pentru ca împreună să elaborăm proiecte concrete pentru cetățenii noștri”, a conchis Igor Grosu.

Amintim că după o criză prelungită în organul legislativ al autonomiei găgăuze, Dmitri Constantinov a fost ales spicher abia la 4 februarie.

Ieri, din a 15-a încercare, deputații au reușit să aleagă conducerea organului legislativ al autonomiei găgăuze și au format comisiile.

Dmitri Constantinov a fost ales spicher, iar Gheorghe Leiciu, Nicolae Ormanji și Alexandr Tarnavski au fost aleși vicespicheri.

Au fost formate nouă comisii din AP și aprobați șefii acestora.

Pentru Constantinov au votat 18 deputați, numărul minim pentru alegerea președintelui Adunării Populare.

Proaspătul spicher a candidat pe circumscripția Ferapontievca. Are 69 de ani și este zootehnician de profesie.

Dmitri Constantinov a fost deputat în Găgăuzia între anii 1995 și 1999, precum și între 2012-2016. A exercitat un mandat de spicher al Adunării Populare.  Portalul „Moldova curată” a scris că familia lui Konstantinov administrează afaceri în sectorul agrar.

Noul spicher găgăuz a fost vizat în două dosare penale, dintre care unul se referea la coruperea alegătorilor în campania electorală din 2016. Dosarul însă a fost clasat, deoarece faptele nu s-au confirmat.

Marți, Adunarea Populară nu a reușit să-și aleagă conducerea.

Pentru candidatura lui Dmitri Konstantinov a fost susținută de 16 deputați, iar două buletine de vot au fost nevalabile.

Ca să fie ales spicherul, e nevoie de cel puțin 18 voturi.

Actuala componență a Adunării Populare a fost aleasă la începutul lunii octombrie 2021.

„Vă îndemn să depășiți egoismul personal și de grup. Uniți-vă în jurul ideilor și proiectelor de dezvoltare a Găgăuziei. Asta e unica cale corectă pentru echipa Adunării Populare. (…) Uniți-vă nu împotriva cuiva, uniți-vă exclusiv pentru a construi și dezvolta”, a spus Vlah în mesajul adresat deputaților.

Guvernatoarea a mai spus că voința aleșilor poporului din autonomia găgăuză „nu poate fi gestionată de cineva din Chișinău sau din alte capitale” și nu „nu poate fi subordonată unui partid.”

Amintim că Adunarea Populară a eșuat de zece ori în a alege conducerea organului legislativ al autonomiei. Următoare ședință a legislativului de la Comrat este programată pentru 11 ianuarie.

Astfel, potrivit presei locale, au fost aprobate mandatelor deputaților Nicolai Dudglo, Victor Petrov, Alexandr Tarnavski, Ivam Dimitroglo, Nicolai Ivanciuk, Gheorghe Leiciu, Elena Iurcenco, Alexandr Toporaș, Dumitru Topal, Piotr Fazlî, Alexandr Dinjos, Grigorii Kadân, Grigorii Dulgher, Ivan Karaja, Vladimir Kâssa, Leonid Kiosea, Fiodor Yanioglo, Nicolae Raia, Nicolae Andrușoi, Mihail Popov, Dmitri Constantinov, Nicolae Uzun, Valentin Gaidarju, Alexandr Dulgher, Mihail Jelezoglo, Stepan Sarioglo, Svetlana Diuvenji, Stepan Caraseni, Serghei Zaharia, Valerii Manastrârlî, Dimitri Manastrârlî, Nicolai Ormanji, Ilia Uzun, Ruslan Unilovschi, Serghei Cimpoeș.

Mandatul deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei este pentru o perioadă de patru ani.

Organul legislativ al autonomiei găgăuze are 35 de deputați, număr direct proporțional cu numărul de circumscripții.

Amintim că turul doi de scrutin și alegeri repetate au avut loc în 17 circumscripții. Primul tur a avut loc la 19 septembrie.