Același sondaj mai arată că actualul partid pro-european și de guvernământ PAS ar câștiga alegerile parlamentare cu 35% din voturile cetățenilor deciși. Iar președinta pro-occidentală, Maia Sandu, este liderul politic cu cea mai mare încredere în rândul populației (25,6%). Aceasta este urmată, însă, de politicieni ca Ion Ceban (6.7%), Igor Dodon (6.5%), Ilan Șor (4.5%) și Dorin Recean (3.5%).

Dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, PAS ar obține 35% din voturile cetățenilor deciși. Acesta ar fi urmat de PSRM (16%) și Blocul „Victorie” (15%).

Sondajul a fost efectuat pe un eșantion reprezentativ de 1007 respondenți la nivel național, cu o marjă de eroare maximă de ±3%.

Reacția Maiei Sandu vine după adoptarea unei rezoluții de către Parlamentul European, care solicitat începerea negocierilor de aderare la UE până la sfârșitul anului 2023, menționând importanța Moldovei „pentru o Europă unită și puternică”.

Maia Sandu a reiterat că locul Moldovei este în UE și că acest lucru este cerut de cetățenii moldoveni, pentru acest obiectiv muncesc instituțiile țării și există tot sprijinul statelor europene pentru a deveni membru cu drepturi depline al UE.

Președinta a menționat că „Moldova europeană este calea aleasă de către cetățenii noștri. Vom spune acest lucru răspicat, cu o singură voce, pe 21 mai, la Adunarea cetățenilor”.

„Calea spre aderare este, în esență nu o cursă contra cronometru, nu vorbim de un sprint, ci vorbim despre un maraton. Este vorba de a avea energia necesară pentru ca pe timpul maratonului respectiv să vă dozați corespunzător eforturile, iar procesul de aderare să fie un proces de calitate, nu de rapiditate”, a declarat la postul public de televiziune Daniel Ioniță.

Diplomatul român, care e la final de mandat, a spus, între altele, că ziua de 3 martie, când R. Moldova a semnat cererea de aderare, a fost cea mai fericită din mandatul său de diplomat la Chișinău.

MAEIE a explicat, într-un infografic, care sunt pașii pe care trebuie să-i facă Moldova pe calea de integrare europeană.

• Moldova a transmis cererea de aderare la Consiliul UE în data de 3 martie 2022;
• Moldova a primit Chestionarul cu privire la cererea de aderare la 11 aprilie 2022;
• Răspunsurile la Chestionar urmează a fi transmise Comisiei Europene în decurs de o lună;
• În baza acestor răspunsuri, Comisia va elabora Opinie și o va transmite Consiliului pentru decizie;
• Toate cele 27 de state membre urmează să decidă unanim de a oferi statutul de țară candidat;
• Negocierile de aderare sunt deschise după acordul tuturor celor 27 de membri;
• În timpul negocierilor, țara va implementa legislația și standardele în toate cele 35 de capitole de negociere;
• După ce negocierile cu toate cele 27 de guverne ale sunt încheiate, Comisia emite o Opinie privind gradul de pregătire să devenim membri;
• În baza Opiniei, statele membre decid unanim să încheie negocierile Parlamentul European oferă acordul său;
• Toate statele membre și țara candidat semnează și ratifică Tratatul de Aderare.

„Stați cu ochii pe instituțiile europene în perioada următoare, pentru că va veni sprijin și cred că vor veni vești bune în ceea ce privește statutul de țară candidat. Și cred că în viitorul apropiat Republica Moldova va deveni oficial țară cu statut de candidat pentru aderarea la UE”, a declarat Mureșan în interviul citat.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a mai spus că va lucra în Parlamentul European pentru ca și Moldovei să-i fie oferită aceeași perspectivă ca și Ucrainei prin adoptarea unei rezoluții în acest sens.

Conform unui anunţ pe Twitter al preşedinţiei franceze a Consiliului UE, cele 27 de state membre au cerut luni Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, R. Moldova şi Georgiei.

Ucraina a cerut săptămâna trecută formal aderarea la UE, urmată de R. Moldova şi Georgia, aderare care însă implică un proces laborios şi îndelungat, scrie agerpres.ro.

După ce R. Moldova a decis să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană, separatiştii din Transnistria au cerut, din nou, recunoaşterea independenţei acestei regiuni.