<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Uncategorized @ro &#8211; Jurnalist.MD &#8211;  Reporter în localitatea ta</title>
	<atom:link href="https://jurnalist.md/category/uncategorized-ro/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://jurnalist.md</link>
	<description>in Republica Moldova</description>
	<lastBuildDate>Thu, 13 Nov 2025 08:59:02 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.9.4</generator>
	<item>
		<title>În raionul Florești au început lucrările de curățare a râului Răut</title>
		<link>https://jurnalist.md/2025/08/14/in-raionul-floresti-au-inceput-lucrarile-de-curatare-a-raului-raut/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Jurnalist.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 14 Aug 2025 16:22:35 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Uncategorized @ro]]></category>
		<category><![CDATA[râul Răut]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://jurnalist.md/?p=33688</guid>

					<description><![CDATA[Pe segmentul satului Băhrinești, raionul Florești, au început lucrările de curățare a râului Răut. Râul va fi curățat pe o lungime de aproximativ 10 kilometri și are ca obiectiv restabilirea cursului natural și prevenirea revărsărilor în gospodăriile din preajmă. Această intervenție nu doar protejează casele și terenurile oamenilor, ci va îndepărta nămolul și vegetația excesivă, [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Pe segmentul satului Băhrinești, raionul Florești, au început lucrările de curățare a râului Răut. Râul va fi curățat pe o lungime de aproximativ 10 kilometri și are ca obiectiv restabilirea cursului natural și prevenirea revărsărilor în gospodăriile din preajmă.</strong></p>
<p>Această intervenție nu doar protejează casele și terenurile oamenilor, ci va îndepărta nămolul și vegetația excesivă, va facilita scurgerea apei și va reduce riscul acumulării de deșeuri pe cursul râului, potrivit Ministerului Mediului.</p>
<figure id="attachment_33689" aria-describedby="caption-attachment-33689" style="width: 2048px" class="wp-caption aligncenter"><img fetchpriority="high" decoding="async" class="size-full wp-image-33689" src="https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/08/raut1.jpg" alt="" width="2048" height="1152" srcset="https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/08/raut1.jpg 2048w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/08/raut1-300x169.jpg 300w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/08/raut1-1024x576.jpg 1024w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/08/raut1-768x432.jpg 768w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/08/raut1-1536x864.jpg 1536w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/08/raut1-747x420.jpg 747w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/08/raut1-696x392.jpg 696w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/08/raut1-1068x601.jpg 1068w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/08/raut1-1920x1080.jpg 1920w" sizes="(max-width: 2048px) 100vw, 2048px" /><figcaption id="caption-attachment-33689" class="wp-caption-text">Foto: Ministerul Mediului</figcaption></figure>
<p>Acțiunea respectivă a fost așteptată de mai mulți ani de locuitorii din Băhrinești, Mărculești, Lunga și Prajila, unde exista risc de inundații după ploile puternice.</p>
<p>În paralel, proiectele de mediu continuă să fie implementate și în alte localități ale raionului Florești. La Gura Camencii, din Fondul Național pentru Mediu, vor fi achiziționate tomberoane și o autospecială pentru colectarea deșeurilor, iar la Vărvăreuca, peste 1030 de gospodării vor primi tomberoane pentru colectarea selectivă a deșeurilor.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Sportive din Moldova au obținut medalii de bronz la Festivalul Olimpic al Tineretului European din Skopje</title>
		<link>https://jurnalist.md/2025/07/25/sportive-din-moldova-au-obtinut-medalii-de-bronz-la-festivalul-olimpic-al-tineretului-european-din-skopje/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Jurnalist.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 25 Jul 2025 08:15:39 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Uncategorized @ro]]></category>
		<category><![CDATA[Alexandra Chiron]]></category>
		<category><![CDATA[Festivalul Olimpic al Tineretului European]]></category>
		<category><![CDATA[Gabriela Herța]]></category>
		<category><![CDATA[Skopje]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://jurnalist.md/?p=33475</guid>

					<description><![CDATA[R. Moldova a mai adăugat în pușculița sa alte două medalii pe care le-a obținut la Festivalul Olimpic al Tineretului European, care se desfășoară la Skopje, în Macedonia de Nord. La proba de judo feminin, Gabriela Herța a învins-o în finala mică, categoria 48 kg, pe Martina Tucaj (Croația), iar Alexandra Chiron a dispus de [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>R. Moldova a mai adăugat în pușculița sa alte două medalii pe care le-a obținut la Festivalul Olimpic al Tineretului European, care se desfășoară la Skopje, în Macedonia de Nord. </strong></p>
<p>La proba de judo feminin, Gabriela Herța a învins-o în finala mică, categoria 48 kg, pe Martina Tucaj (Croația), iar Alexandra Chiron a dispus de Mira Vas (Ungaria) în categoria 52 kg. Ambele sportive au obținut medalii de bronz.</p>
<p>Anterior, țintașul moldovean Climentii Ursu a obținut două medalii de aur la tir sportiv.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>50 de tineri participă la tabăra de vară pentru viitorii jurnaliști de mediu</title>
		<link>https://jurnalist.md/2025/07/22/50-de-tineri-participa-la-tabara-de-vara-pentru-viitorii-jurnalisti-de-mediu/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Jurnalist.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 22 Jul 2025 07:00:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Uncategorized @ro]]></category>
		<category><![CDATA[jurnaliști de mediu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://jurnalist.md/?p=33422</guid>

					<description><![CDATA[50 de studenți din R. Moldova de la jurnalism, pedagogie și ecologie participă în perioada 20-27 iulie la o școală de vară pentru viitorii jurnaliști de mediu. Aici ei învață să scrie despre schimbările climatice, economia circulară și dezvoltarea durabilă. Timp de opt zile, participanții selectați printr-un apel deschis iau parte la un program multidisciplinar. [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>50 de studenți din R. Moldova de la jurnalism, pedagogie și ecologie participă în perioada 20-27 iulie la o școală de vară pentru viitorii jurnaliști de mediu. Aici ei învață să scrie despre schimbările climatice, economia circulară și dezvoltarea durabilă.</strong></p>
<p>Timp de opt zile, participanții selectați printr-un apel deschis iau parte la un program multidisciplinar.</p>
<p>Ei participă la sesiuni teoretice, ateliere practice, discuții cu experți, și vor vizita Grădina Botanică și un parc eolian din Criuleni.</p>
<p>Pe parcursul școlii de vară, studenții vor explora teme-cheie precum managementul deșeurilor, economia circulară, gestionarea apelor, schimbările climatice, eficiența energetică și biodiversitatea. Îndrumați de jurnaliștii de la <em>Ecopresa</em>, tinerii își vor pune în valoare vocea și curiozitatea, învățând să abordeze teme complexe de mediu și să scrie articole cu impact.</p>
<p>Școală de varǎ pentru viitorii jurnaliști de mediu este finanțat de UE și implementat de PNUD Moldova.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Unul din cei doi candidați la primăria Boldurești a fost exclus din cursă</title>
		<link>https://jurnalist.md/2025/07/18/unul-din-cei-doi-candidati-la-primaria-bolduresti-a-fost-exclus-din-cursa/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Jurnalist.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 18 Jul 2025 18:47:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Uncategorized @ro]]></category>
		<category><![CDATA[Boldurești]]></category>
		<category><![CDATA[Nicanor Ciochină]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://jurnalist.md/?p=33352</guid>

					<description><![CDATA[În ședința de azi, Comisia Electorală Centrală (CEC) a anulat înregistrarea concurentului electoral, Nicanor Ciochină (foto), candidat independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni. Duminică, 20 iulie, urmează să aibă loc alegeri repetate ale primarului. Decizia a fost luată de CEC urmare a examinării unei contestații depuse de Sergiu Bulicanu, candidat independent [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>În ședința de azi, Comisia Electorală Centrală (CEC) a anulat înregistrarea concurentului electoral, Nicanor Ciochină (foto), candidat independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni.</strong></p>
<p>Duminică, 20 iulie, urmează să aibă loc alegeri repetate ale primarului.</p>
<p>Decizia a fost luată de CEC urmare a examinării unei contestații depuse de Sergiu Bulicanu, candidat independent și el la funcția de primar al aceleeași comune. Acesta a contestat nesuspendarea din funcție a lui Nicanor Ciochină și utilizarea de către acesta a resurselor administrative în scop electoral.</p>
<p>CEC a constatat că folosirea resurselor administrative în scopul promovării propriilor interese în perioada electorală.</p>
<p>Nicanor Ciochină a fost împuternicit să exercite interimatul funcției de primar al comunei Boldurești până la numirea în funcție a primarului ales. Acesta nu s-ar fi suspendat din funcție, contrar prevederilor Codului electoral, continuând să exercite atribuțiile de serviciu.</p>
<p>CEC va remite hotărârea către MAI pentru a examina dacă sunt întrunite elementele de utilizare a resurselor administrative.</p>
<p>Autoritatea electorală a dispus că birourile electorale ale secțiilor de votare din Boldurești să aplice, cel târziu până la ora 18:00 a zilei de 19 iulie, ștampila cu mențiunea<strong> „Retras”</strong> în toate buletinele de vot, în dreptul respectivului concurent electoral.</p>
<p>Într-o declarație pentru Ziarul de Gardă, Ciochină a spus că este hărțuit de autoritățile centrale, iar CEC a îndeplinit comanda acestora. El a calificat excluderea sa din curs ca fiind abuzivă și ilegală. Ciochină a menționat că va ataca decizia CEC în instanță.</p>
<p>Amintim că Nicanor Ciochină este acuzat de accidentarea mortală a unui minor, dar Ciochină se declară nevinovat.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Fundația Est-Europeană a făcut bilanțurile proiectului „Cetățeni Activi, Comunități Prospere”</title>
		<link>https://jurnalist.md/2025/05/28/fundatia-est-europeana-a-facut-bilanturile-proiectului-cetateni-activi-comunitati-prospere/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Jurnalist.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 28 May 2025 06:45:09 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Uncategorized @ro]]></category>
		<category><![CDATA[Cetățeni Activi]]></category>
		<category><![CDATA[Comunități Prospere]]></category>
		<category><![CDATA[Fundația Est-Europeană]]></category>
		<category><![CDATA[Guido Beltrani]]></category>
		<category><![CDATA[Natalia Covrig]]></category>
		<category><![CDATA[Sorin Mereacre]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://jurnalist.md/?p=32648</guid>

					<description><![CDATA[Proiectul „Cetățeni Activi, Comunități Prospere” a susținut 249 de organizații ale societății civile, organizate în rețele și consilii civice, să se implice în procesul de elaborare a deciziilor locale și politicilor naționale pentru susținerea celor mai dezavantajate grupuri sociale. Rezultatele au fost prezentate în cadrul evenimentului de totalizare a proiectului care a reunit autorități publice [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Proiectul „Cetățeni Activi, Comunități Prospere” a susținut 249 de organizații ale societății civile, organizate în rețele și consilii civice, să se implice în procesul de elaborare a deciziilor locale și politicilor naționale pentru susținerea celor mai dezavantajate grupuri sociale.</strong></p>
<p>Rezultatele au fost prezentate în cadrul evenimentului de totalizare a proiectului care a reunit autorități publice centrale și locale, reprezentanți ai societății civile, parteneri de dezvoltare, precum și reprezentanți ai corpului diplomatic, pentru a aborda inegalitățile și provocările cu care se confruntă grupurile vulnerabile din Republica Moldova.</p>
<p>„Autoritățile locale trebuie să fie alături de cetățeni, să asculte cu atenție oamenii. Acest dialog este o tradiție în Elveția. Este un secret al implicării care duce spre dezvoltare și progres”, a spus <strong>Guido Beltrani</strong>, director al Biroului de Cooperare al Elveției în Moldova.</p>
<figure id="attachment_32650" aria-describedby="caption-attachment-32650" style="width: 1365px" class="wp-caption aligncenter"><img decoding="async" class="size-full wp-image-32650" src="https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/guido-beltrani.jpg" alt="" width="1365" height="768" srcset="https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/guido-beltrani.jpg 1365w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/guido-beltrani-300x169.jpg 300w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/guido-beltrani-1024x576.jpg 1024w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/guido-beltrani-768x432.jpg 768w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/guido-beltrani-696x392.jpg 696w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/guido-beltrani-1068x601.jpg 1068w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/guido-beltrani-746x420.jpg 746w" sizes="(max-width: 1365px) 100vw, 1365px" /><figcaption id="caption-attachment-32650" class="wp-caption-text">Guido Beltrani (foto: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare)</figcaption></figure>
<p>„Prin intermediul acestui proiect am influențat peste 30% din politicile publice naționale și locale ce afectează direct viața celor mai vulnerabili. Împreună am demonstrat că societatea civilă nu este doar un supraveghetor – ci contribuie plenar la construirea și menținerea unei democrații veritabile, spre beneficiul comunităților noastre”, a conchis <strong>Sorin Mereacre</strong>, președinte al Fundației Est-Europene.</p>
<figure id="attachment_32652" aria-describedby="caption-attachment-32652" style="width: 1365px" class="wp-caption aligncenter"><img decoding="async" class="size-full wp-image-32652" src="https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/sorin-mereacre.jpg" alt="" width="1365" height="768" srcset="https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/sorin-mereacre.jpg 1365w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/sorin-mereacre-300x169.jpg 300w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/sorin-mereacre-1024x576.jpg 1024w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/sorin-mereacre-768x432.jpg 768w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/sorin-mereacre-696x392.jpg 696w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/sorin-mereacre-1068x601.jpg 1068w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/sorin-mereacre-746x420.jpg 746w" sizes="(max-width: 1365px) 100vw, 1365px" /><figcaption id="caption-attachment-32652" class="wp-caption-text">Sorin Mereacre (foto: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare)</figcaption></figure>
<p>„Analiza „Moldova Inegală” a permis identificarea principalelor inegalități cu care se confruntă grupurile vulnerabile din Republica Moldova, precum și modul cum acestea au evoluat în timp. O constatare din analiză este că 42% dintre cetățeni conștientizează dreptul lor de a solicita informații de la autorități. Totuși, majoritatea populației nu are informații suficiente despre activitățile administrației publice locale, deși tendința este pozitivă”, a menționat <strong>Natalia Covrig</strong>, directoare executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.</p>
<figure id="attachment_32651" aria-describedby="caption-attachment-32651" style="width: 1990px" class="wp-caption aligncenter"><img loading="lazy" decoding="async" class="wp-image-32651 size-full" src="https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/natalia-covrig.jpg" alt="" width="1990" height="1119" srcset="https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/natalia-covrig.jpg 1990w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/natalia-covrig-300x169.jpg 300w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/natalia-covrig-1024x576.jpg 1024w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/natalia-covrig-768x432.jpg 768w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/natalia-covrig-1536x864.jpg 1536w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/natalia-covrig-696x391.jpg 696w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/natalia-covrig-1068x601.jpg 1068w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/natalia-covrig-747x420.jpg 747w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/05/natalia-covrig-1920x1080.jpg 1920w" sizes="auto, (max-width: 1990px) 100vw, 1990px" /><figcaption id="caption-attachment-32651" class="wp-caption-text">Natalia Covrig, la microfon (foto: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare)</figcaption></figure>
<p>Lansat în 2015 cu sprijinul financiar al Elveției, cofinanțat de Suedia și implementat de Fundația Est-Europeană în colaborare cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Asociația Presei Independente și Centrul pentru Jurnalism Independent, programul „Cetățeni Activi, Comunități Prospere” a înregistrat progrese semnificative în consolidarea participării civice în procesele decizionale, contribuind activ la reducerea inegalităților şi promovarea coeziunii sociale.</p>
<p>Proiectele susținute în cadrul programului au contribuit la mobilizarea comunităților, inclusiv a celor mai vulnerabile grupuri, pentru identificarea participativă a problemelor şi soluționarea acestora prin dialog cu autoritățile publice şi prin activism civic.</p>
<p>În cadrul evenimentului au fost prezentate ultimele date din raportul „Moldova Inegală: Realități ale vulnerabilității și calea de urmat”, care a oferit o analiză complexă privind grupurile vulnerabile – tinerii, persoanele în etate, persoanele cu dizabilități, persoanele de etnie romă.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Eveniment comunitar la Verona: Filmul moldav „Alive in Mo.” a ales orașul italian Veronca ca prima sa destinație europeană</title>
		<link>https://jurnalist.md/2025/05/18/eveniment-comunitar-la-verona-filmul-moldav-alive-in-mo-a-ales-orasul-italian-veronca-ca-prima-sa-destinatie-europeana/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stiri Pozitive]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 18 May 2025 07:56:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Uncategorized @ro]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://jurnalist.md/?p=33920</guid>

					<description><![CDATA[UN REGIZOR VERONEZ SPERA CA ACEST FILM SĂ FIE PROIECTAT ÎN ITALIA ȘI IATĂ CĂ ACEST VIS S-A ÎMPLINIT Filmul moldav „Alive in Mo.”, laureat al Premiului Publicului la Festivalul Filmului European, a ales Italia ca primă destinație europeană pentru proiecție, iar orașul Verona a găzduit, la Cinema Teatro Stimate, această premieră, la 18 mai [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>UN REGIZOR VERONEZ SPERA CA ACEST FILM SĂ FIE PROIECTAT ÎN ITALIA ȘI IATĂ CĂ ACEST VIS S-A ÎMPLINIT</strong></p>
<p><strong>Filmul moldav „Alive in Mo.”, laureat al Premiului Publicului la Festivalul Filmului European, a ales Italia ca primă destinație europeană pentru proiecție, iar orașul Verona a găzduit, la Cinema Teatro Stimate, această premieră, la 18 mai 2025, scrie <a href="https://giornalepantheon.it/2025/05/03/leggi-notizia/argomenti/rubriche/langolo-del-cinema/articolo/il-film-alive-in-mo-sceglie-verona-come-prima-meta-europea.html" target="_blank" rel="noopener" data-type="link" data-id="https://giornalepantheon.it/2025/05/03/leggi-notizia/argomenti/rubriche/langolo-del-cinema/articolo/il-film-alive-in-mo-sceglie-verona-come-prima-meta-europea.html">ziarul italian „PANTHEON”</a>.</strong></p>
<p>Ceea ce spera regizorul veronez Federico Spiazzi despre filmul cineastului din Republica Moldova Grigore Bechet „Alive in Mo.” – „să poată fi proiectat în Italia” – s-a împlinit.</p>
<p>Filmul „Alive in Mo.”, cu tânărul și popularul comediant din Moldova Cătălin Lungu și cu celebrul artist moldovean și sovietic Boris Bechet, aflat la ultima sa apariție cinematografică, în rolurile principale, a fost prezentat la Verona, duminică, pe 18 mai 2025, la Teatro Cinema Stimate.</p>
<p>Cineastul italian Federico Spiazzi mărturisește că a privit cu plăcere filmul lui Grigore Bechet și a fost „extrem de impresionat” de abilitatea regizorului și întregii echipe de film „de a combina diferite genuri și diferite tonalități”, menționând că filmul îmbină într-un mod ingenios comedia și drama.</p>
<p>„Filmul m-a făcut să râd, m-a emoționat, m-a pus pe gânduri”, spune regizorul veronez Federico Spiazzi, care spera anul trecut ca într-o zi filmul „Alive in Mo.” să poată fi proiectat și în Italia.</p>
<p>Filmul „Alive in Mo.”, cu o durată de 100 de minute, este un film bazat pe fapte reale și prezintă povestea lui Damian, un tânăr dintr-un sat mic din Moldova, care pornește cu visuri mari spre Moscova, dar… Spectatorii care au vizionat deja filmul descifrează în mai multe feluri abrevierea „Mo.” din titlul filmului: Mo. este de la Moldova, Moscova, morga.</p>
<p>Lungmetrajul „Alive in Mo.”, produs de scriitorul Igor Guzun, a obținut, în 2024, Premiul Simpatia Publicului în cadrul Festivalului Filmului European (FFE) de la București și a fost nominalizat ca Cel mai Bun Film la Festivalul Internațional de Film de la Moscova (MIFF).</p>
<p>Regizorul Grigore Bechet, cu studii la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Film „I.L. Caragiale” din Bucureşti și la Columbia University din New York, spune că „filmul este despre noi”, despre muncă, dragoste, vocație și prietenie, iar filmul său reunește 178 de actori și figurație în 120 de scene filmate.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Elevi din Chișinău, Hîncești și Basarabeasca și-au expus picturile pascale în Parlament</title>
		<link>https://jurnalist.md/2025/04/18/elevi-din-chisinau-hincesti-si-basarabeasca-si-au-expus-picturile-pascale-in-parlament/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Jurnalist.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 18 Apr 2025 12:59:34 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Uncategorized @ro]]></category>
		<category><![CDATA[expoziție de pictură]]></category>
		<category><![CDATA[Paști]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://jurnalist.md/?p=32235</guid>

					<description><![CDATA[Legislativul de la Chișinău găzduiește o expoziție cu lucrări ale elevilor de la Școala de Arte „Alexei Stârcea” din capitală și ale elevilor de la Centrul de Creație Tehnică din sectorul Buiucani, de la Centrul de Creație din Hîncești și de la Școala de Arte din Basarabeasca.  Picturile au fost realizate în cadrul proiectului transfrontalier [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Legislativul de la Chișinău găzduiește o expoziție cu lucrări ale elevilor de la Școala de Arte „Alexei Stârcea” din capitală și ale elevilor de la Centrul de Creație Tehnică din sectorul Buiucani, de la Centrul de Creație din Hîncești și de la Școala de Arte din Basarabeasca.  </strong></p>
<p>Picturile au fost realizate în cadrul proiectului transfrontalier „Culorile și muzica plaiului”, inițiat de Școala de Arte „Alexei Stârcea”. La inaugurarea expoziției au participat autorii lucrărilor, însoțiți de profesorii, părinții și colegii lor, transmite Parlamentul.</p>
<figure id="attachment_32237" aria-describedby="caption-attachment-32237" style="width: 2048px" class="wp-caption aligncenter"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-32237" src="https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/04/expozitie-pascala1.jpg" alt="" width="2048" height="1152" srcset="https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/04/expozitie-pascala1.jpg 2048w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/04/expozitie-pascala1-300x169.jpg 300w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/04/expozitie-pascala1-1024x576.jpg 1024w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/04/expozitie-pascala1-768x432.jpg 768w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/04/expozitie-pascala1-1536x864.jpg 1536w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/04/expozitie-pascala1-696x392.jpg 696w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/04/expozitie-pascala1-1068x601.jpg 1068w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/04/expozitie-pascala1-747x420.jpg 747w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/04/expozitie-pascala1-1920x1080.jpg 1920w" sizes="auto, (max-width: 2048px) 100vw, 2048px" /><figcaption id="caption-attachment-32237" class="wp-caption-text">foto: parlament.md</figcaption></figure>
<p>Lucrările pot fi admirate de toți vizitatorii Parlamentului, până la sfârșitul lunii aprilie. Doritorii trebuie să programeze o vizită <strong><a href="http://www.vizite.parlament.md/">aici</a></strong>.</p>
<p>Expoziția este alcătuită din două compartimente – „Compoziție de Paște” și „Flori pentru mama”. Picturile cu tematică pascală – cozonaci, pasca și ouăle roșii, biserica – dau o nuanță aparte expoziției. Printre cele 29 de exponate se mai regăsesc creații inspirate din natură, aranjamente florale, dar și lucrări ce prezintă portul nostru național.</p>
<p>Expoziția este dedicată aniversării a 60 de ani de activitate a Școlii de Arte „Alexei Stârcea”.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Provocări în gestionarea deșeurilor reciclabile în municipiul Bălți: Educația ecologică poate fi o soluție &#124; Ce pot face TINE-rii?</title>
		<link>https://jurnalist.md/2025/04/14/provocari-in-gestionarea-deseurilor-reciclabile-in-municipiul-balti-educatia-ecologica-poate-fi-o-solutie-ce-pot-face-tine-rii/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stiri Pozitive]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 14 Apr 2025 18:15:21 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Uncategorized @ro]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://jurnalist.md/?p=32208</guid>

					<description><![CDATA[Beatrice Țapu și Alexandra Marciuc, jurnaliste comunitare YouthAntiMediaHUB, Bălți Continuăm să scriem și să cercetăm domeniul ecologiei și atitudinii grijulii a oamenilor față de mediul în care trăim, în special al #tinerilor din Bălți. Reciclarea maculaturii joacă un rol esențial în protejarea mediului și în promovarea educației ecologice în rândul comunității, iar acest fapt l-am [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Beatrice Țapu și Alexandra Marciuc, jurnaliste comunitare YouthAntiMediaHUB, Bălți</strong></p>
<p>Continuăm să scriem și să cercetăm domeniul ecologiei și atitudinii grijulii a oamenilor față de mediul în care trăim, în special al #tinerilor din Bălți.</p>
<p>Reciclarea maculaturii joacă un rol esențial în protejarea mediului și în promovarea educației ecologice în rândul comunității, iar acest fapt l-am demonstrat în <a href="https://jurnalist.md/2025/03/21/o-padure-anual-salvata-de-elevii-municipiului-balti-daca-am-invata-sa-reciclam-hartia-utilizata-la-ore/">ARTICOLUL precedent</a>.</p>
<p>Cu toate acestea, depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor continuă să genereze probleme semnificative, afectând atât sănătatea populației, cât și echilibrul ecologic. În acest context, Ministerul Mediului în primăvara anului 2025 a propus o nouă regulă privind separarea deșeurilor, susținută de cetățenii care aspiră la un mediu mai curat. Totuși, apare o dilemă: deși deșeurile sunt sortate în tomberoane specifice (plastic, hârtie etc.), ele ajung să fie depozitate împreună în aceeași groapă de gunoi.</p>
<p>Aceste depozite, adesea neîngrădite corespunzător, pot provoca daune mediului. Un exemplu concret este cazul din Ialoveni, unde, în urma ploilor abundente și a vânturilor puternice, deșeurile au fost spălate în râul Botna, cauzând poluarea acestuia. Totodată, Ministerul Mediului a inițiat implementarea unui sistem de depozit destinat reducerii deșeurilor și încurajării unui comportament responsabil față de mediu. Acest sistem presupune adăugarea unei taxe suplimentare la prețul băuturilor ambalate, sumă care va fi rambursată consumatorilor la returnarea ambalajului. Punctele de colectare vor fi organizate în rețelele de magazine sau în vecinătatea acestora, iar sistemul va fi obligatoriu la nivel național.</p>
<p>Deși cetățenii susțin această inițiativă, există îngrijorări legate de gestionarea ambalajelor colectate, având în vedere numărul redus de fabrici de prelucrare și reciclare a materialelor precum plasticul, sticla, hârtia și aluminiul în țară. Conform datelor disponibile, în Bălți există aproximativ trei astfel de fabrici, una dintre care a avut de suferit la sfârșit de luna martie 2025 pe urma flăcărilor. <a href="https://nordnews.md/stiri-locale/balti/incendiu-matinal-la-un-depozit-din-balti-cred-ca-am-ramas-fara-lucru/">A se vedea articolul AICI</a>.</p>
<p>Mai mult, acest incident a evidențiat vulnerabilitățile sistemului: un depozit de colectare și reciclare a plasticului și maculaturii a fost distrus de un incendiu, provocând și mai mult poluarea mediului înconjurător din cauza fumului dens și punând sub pericol personalul. Statisticile arată că, în 2019, în Republica Moldova s-au generat aproape un milion de tone de deșeuri municipale, echivalentul a 329,6 kilograme per persoană. Dintre acestea, doar 3% din deșeurile din plastic au fost reciclate în 2021, restul ajungând în gropi de gunoi neautorizate, contribuind la poluarea mediului.</p>
<p>Pe de altă parte, există inițiative locale care demonstrează că reciclarea poate avea succes. De exemplu, Anastasia Rotari, directoarea IET nr. 37 din municipiul Bălți, a lansat proiectul „Stația Eco” dedicat reciclării maculaturii și promovării unui mediu mai curat pentru comunitate. Este evident că, pentru a asigura succesul acestor inițiative și pentru a îmbunătăți #gestionarea #deșeurilor în Republica Moldova, este necesară dezvoltarea infrastructurii de reciclare și implementarea unor măsuri stricte de monitorizare și #protecție a #mediului dar și a #personalului.</p>
<p>Doar printr-o abordare responsabilă și prin colaborarea activă a autorităților, țara poate face pași concreți către un viitor mai verde și mai sustenabil.</p>
<p>Stimate autorități!</p>
<p>Noi, tinerii din municipiul Bălți, dorim să facem o schimbare, care nu doar ca contribui la îmbunătățirea mediului și atractivitatea orașului, dar și la dezvoltarea instituțiilor de învățământ!</p>
<p>Hai să colectăm pentru RECICLARE – MACULATURA în fiecare școală și grădiniță!</p>
<p>* * *</p>
<p>Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA, cu suportul <a href="https://eef.md/ro/">Fundației Est-Europene</a>, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Patru localități din raionul Leova au inițiat procesul de amalgamare voluntară</title>
		<link>https://jurnalist.md/2025/03/21/patru-localitati-din-raionul-leova-au-initiat-procesul-de-amalgamare-voluntara/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Jurnalist.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 21 Mar 2025 09:00:31 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Uncategorized @ro]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://jurnalist.md/?p=31939</guid>

					<description><![CDATA[În raionul Leova, patru localități  învecinate – orașul Leova și satele Tochile-Răducani, Sîrma și Sărata-Răzeși – au decis să își unească forțele și să inițieze procesul de amalgamare voluntară. Inițiativa vine ca răspuns la provocările administrațiilor locale și la nevoia de servicii publice mai eficiente, într-un context în care resursele sunt limitate, iar accesul la [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>În raionul Leova, patru localități  învecinate – orașul Leova și satele Tochile-Răducani, Sîrma și Sărata-Răzeși – au decis să își unească forțele și să inițieze procesul de amalgamare voluntară. </strong></p>
<p>Inițiativa vine ca răspuns la provocările administrațiilor locale și la nevoia de servicii publice mai eficiente, într-un context în care resursele sunt limitate, iar accesul la finanțare devine tot mai dificil pentru comunitățile mici.</p>
<p>Din decembrie 2024, aleși locali, funcționari, membri activi ai comunităților din cele patru localități au co-creat o viziune comună pentru noua unitate administrativă.</p>
<p>Cu sprijinul Suediei, Norvegiei și PNUD, au fost organizate cinci sesiuni de lucru, oferind participanților oportunitatea de a analiza impactul amalgamării voluntare asupra fiecărei dimensiuni-cheie a organizării funcționale ale autorităților publice locale.</p>
<figure id="attachment_31941" aria-describedby="caption-attachment-31941" style="width: 1024px" class="wp-caption aligncenter"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-31941" src="https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/03/amalgamare_leova_2.png" alt="" width="1024" height="576" srcset="https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/03/amalgamare_leova_2.png 1024w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/03/amalgamare_leova_2-300x169.png 300w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/03/amalgamare_leova_2-768x432.png 768w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/03/amalgamare_leova_2-696x392.png 696w, https://jurnalist.md/wp-content/uploads/2025/03/amalgamare_leova_2-747x420.png 747w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption id="caption-attachment-31941" class="wp-caption-text">Foto: PNUD Moldova</figcaption></figure>
<p>Pe parcursul celor cinci ateliere, primarii, viceprimarii, secretarii consiliilor locale, contabilii și specialiști din cadrul primăriilor au analizat aspecte esențiale pentru buna funcționare a noii unități administrativ-teritoriale.</p>
<p>PNUD, Suedia și Norvegia sprijină autoritățile R. Moldova în implementarea reformei administrației publice locale.</p>
<p><strong>Ce beneficii financiare vor avea localitățile amalgamate </strong></p>
<p>Guvernul oferă suport financiar, tehnic și metodologic în procesul de amalgamare voluntară, facilitând o tranziție mai eficientă și coerentă pentru administrațiile locale. În cazul amalgamării orașului Leova cu satele Sîrma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, noua unitate administrativ-teritorială va beneficia de 400.000 lei pentru pregătirea procesului de amalgamare, aproximativ 12 milioane lei pentru dezvoltarea infrastructurii și câte 2 milioane lei anual până în 2030 pentru susținerea bugetului local.</p>
<p>În perioada următoare, autoritățile locale ale celor patru localități vor continua procesul de informare și consultare a comunităților, asigurând transparența și implicarea activă a cetățenilor în acest demers. Acestea vor elabora proiectul deciziei de amalgamare, care urmează să fie supus votului în consiliile locale respective, reprezentând o etapă esențială în cadrul procesului de amalgamare voluntară.</p>
<p>Dincolo de aspectele administrative și economice, amalgamarea voluntară este, în esență, despre construirea unor comunități mai puternice și mai unite. Pentru locuitorii din Leova, Tochile-Răducani, Sîrma și Sărata-Răzeși, acest proces reprezintă o oportunitate de a-și uni eforturile pentru un viitor mai sigur și mai prosper.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Trei țări scandinave contribuie cu peste 24 mil. USD la Fondul de reducere a vulnerabilității energetice din R. Moldova</title>
		<link>https://jurnalist.md/2025/03/18/trei-tari-scandinave-contribuie-cu-peste-24-mil-usd-la-fondul-de-reducere-a-vulnerabilitatii-energetice-din-r-moldova/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Jurnalist.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 18 Mar 2025 07:00:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Uncategorized @ro]]></category>
		<category><![CDATA[Fondul de reducere a vulnerabilității energetice]]></category>
		<category><![CDATA[PNUD]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://jurnalist.md/?p=31900</guid>

					<description><![CDATA[Danemarca, Norvegia și Suedia contribuie cu peste 24 de milioane USD la Fondul de reducere a vulnerabilității energetice din R. Moldova, prin intermediul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Danemarca oferă 5,59 milioane USD, Norvegia &#8211; 8,86 milioane USD, iar Suedia &#8211; 9,9 milioane USD. Aceste fonduri vor permite Guvernului R. Moldova să asigure acordarea [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Danemarca, Norvegia și Suedia contribuie cu peste 24 de milioane USD la Fondul de reducere a vulnerabilității energetice din R. Moldova, prin intermediul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). </strong></p>
<p>Danemarca oferă 5,59 milioane USD, Norvegia &#8211; 8,86 milioane USD, iar Suedia &#8211; 9,9 milioane USD. Aceste fonduri vor permite Guvernului R. Moldova să asigure acordarea compensațiilor la energie gospodăriilor vulnerabile energetic în perioada sezonului rece curent.</p>
<p>Fondul de reducere a vulnerabilității energetice a fost creat în anul 2022 de autoritățile executive din Moldova cu sprijinul Uniunii Europene, Slovaciei și al PNUD. Fondul a oferit compensații pentru peste 895.000 de gospodării (circa 75% din totalul de gospodării din Moldova).</p>
<p><strong>Cine și câți bani a mai donat</strong></p>
<p>PNUD a sprijinit Guvernul de la Chișinău în mobilizarea resurselor pentru Fond. În sezonul 2022-2023, PNUD a facilitat o contribuție de 10 milioane USD la Fond din partea Suediei și de 6,67 milioane USD din partea Elveției. În sezonul 2023-2024, Suedia a contribuit cu 9,63 milioane USD, iar Italia a contribuit cu 5 milioane de euro la Fond prin intermediul PNUD.</p>
<p>PNUD, Italia și alți parteneri de dezvoltare continuă să ofere sprijin și în sezonul rece 2024-2025 pentru a asigura funcționarea Fondului de reducere a vulnerabilității energetice, modernizarea sistemului IT și activitatea centrului de apel dedicat.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
