Unul dintre avantajele competitive ale site-ului Euro.md constă în preluarea automată, în timp real, a datelor oficiale publicate de instituțiile bancare. Astfel, utilizatorii beneficiază de acuratețe și promptitudine, având o imagine clară asupra evoluției pieței valutare. Informațiile sunt oferite cu titlu informativ, reflectând cursurile valabile în sediile centrale ale băncilor, acestea putând varia în cadrul altor sucursale sau unități teritoriale.

Găsește rapid cea mai bună ofertă pentru valuta dorită

Un element care diferențiază Euro.md de alte platforme similare este interfața intuitivă, care permite utilizatorilor să identifice cu ușurință banca ce oferă cel mai avantajos curs valutar pentru o anumită monedă. Cu doar câteva click-uri, vizitatorii site-ului pot compara simultan ofertele tuturor băncilor din țară și pot lua decizia optimă privind locul unde să cumpere sau să vândă valută.

Convertor valutar și instrumente utile

Pe lângă afișarea cursurilor de schimb, Euro.md pune la dispoziție un convertor valutar interactiv, care permite calcularea automată a valorii sumelor în diverse valute, în funcție de cursurile curente. Această funcționalitate este extrem de utilă pentru cei care doresc să-și planifice bugetele sau să simuleze costurile unor tranzacții internaționale.

O resursă digitală indispensabilă

Într-o eră în care transparența, rapiditatea și accesul facil la informație sunt priorități esențiale, Euro.md devine un aliat de nădejde pentru oricine dorește să fie bine informat cu privire la fluctuațiile valutare din Republica Moldova. Indiferent dacă planificați o călătorie, faceți schimburi valutare regulate sau sunteți un antreprenor care are nevoie de date sigure pentru tranzacții, Euro.md vă oferă instrumentele necesare pentru a acționa eficient și în siguranță.

Pentru a explora toate funcționalitățile platformei, accesați: www.euro.md
Fiți la curent cu piața valutară. Informați-vă inteligent. Alegeți cel mai bun curs.

Astăzi, fosta groapă de gunoi s-a transformat în destinație turistică – o locație pentru recreere, denumită sugestiv „Porțile Raiului”.

Totul a început în 2018, când a apărut ideea transformării acestei gropi într-un spațiu public de agrement. Primăria, împreună cu grădinița, școala, locuitorii și cu sprijinul partenerilor externi au reușit să transforme o rampă de deşeuri într-o locație de unde nu ai mai vrea să pleci. Deși, la început, localnicii erau sceptici că proiectul va reuși, odată ce au pus mâna pe lopeți și au început curățenia, nu s-au mai oprit până au transformat-o într-un loc de poveste.

„Aici este sufletul satului. Raiul nostru”, spune primarul localității, Valeriu Tabunșcic, citat de DW.

Pe teritoriul fostei gropi se află 20 de izvoare istorice ale satului, menționate încă din anul 1450. Ani de zile, acestea au fost abandonate. Acum, curățate și reamenajate, ele alimentează două bazine mari, unde copiii se bălăcesc toată vara. Iar pentru că apa era prea rece, autoritățile au instalat și tuburi solare care încălzesc apa în mod ecologic, ceea ce permite folosirea bazinelor chiar și în zilele mai răcoroase.

Continuarea articolului Violetei Colesnic pe DW.

1 de 5

Tinerii implicați au organizat și un flashmob, invitând oamenii din sat la lansarea picturii murale, dar și de condamnare a dezinformării.

Pictura, intitulată „Ai auzit?” reprezintă un sat peste care se conturează cuvântul „informare”. Imaginea conține câteva forme de informare corectă: informarea din prima sursă, informarea din ziare și buletine de știri, informarea de la televizor, informarea de pe rețelele de socializare (paginile oficiale ale canalelor de știri).

Prin realizarea picturii murale, tinerii și-au propus să reducă fenomenul dezinformării în s. Tudora.

Proiectul „Ai auzit?” e implementat de Dialog Alternativ, în cadrul Digital Activism Program al Techsoup Global Network, cu sprijinul Funky Citizens. Activitățile proiectului au fost implementate în parteneriat cu Consiliul Local al Tinerilor Tudora.

Lucrările vor fi executate în jumătate de an.

Proiectul își propune să fie revitalizat și valorificat patrimoniul cultural și istoric al orașului, transformând Centrul istoric Kizil într-un centru vibrant pentru locuitori și vizitatori. Aici va fi curățat și pavată albia râului Gealair, vor fi construite patru poduri din piatră de Cosăuți, amenajate spații verzi și restaurate o serie de elemente arhitecturale importante, precum fântâna și clopotnița de origine germană.

Contractul de antrepriză pentru executarea lucrărilor se cifrează la circa 8,8 mil. de lei. 90 la sută din bani sunt alocați din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală, iar 10 % de Primăria Ștefan Vodă.

Proiectul va contribui la crearea condițiilor optime pentru buna desfășurare a procesului educațional, protecția sănătății și securității copiilor, cadrelor didactice și personalului auxiliar a grădiniței.

Beneficiarii proiectului vor fi 125 de copii, 25 de educatori și personal tehnic ai grădiniței.

Proiectul va fi finanțat în cadrul programului de granturi pentru securitate umană „Kusanone”, care a fost lansat în Moldova în 2008.

Până în prezent, Japonia a oferit Moldovei finanțare nerambursabilă în sumă de 7 mil. USD pentru 84 de proiecte în domeniile educației, sănătății și utilităților publice.

Realizarea proiectului a devenit posibilă datorită suportului financiar al USAID acordat prin intermediul Programului Comunitatea Mea.

Proiectul a prevăzut reabilitarea aleilor și a sistemului de iluminat din parc, construirea unui havuz, amenajarea unui teren de joacă pentru copii, precum și amenajarea parcului cu bănci și coșuri de gunoi.

Valoarea totală a proiectului a constituit 85.000 de dolari, cu o contribuție de 46.000 de dolari primită de la USAID.

La evenimentul de inaugurare, șeful Misiunii USAID, Scott Hocklander, a plantat în parc un copac, aducând, astfel, o contribuție personală proiectului, copacul fiind și simbolul creșterii și dezvoltării continue pe care USAID le sprijină mereu prin activitățile sale.

==

Declarația aparține ministrului Energiei, Victor Parlicov, și a fost făcută la lansarea unui hub tehnologic la Ștefan Vodă.

La Olănești sunt instalate în prezent patru stații, la Căplani sunt conectate la rețea altă două stații eoliene, fiind planificate alte cinci instalații pentru următorii doi ani.

Potențialul enorm de energie eoliană din zonă însă nu este valorificat în prezent, inclusiv din cauza faptului că stabilitatea rețelelor nu permite acest lucru.

Din fonduri alocate de SUA, urmează să fie construită o linie de conexiune și o stație de transformare dintre două linii de înaltă tensiune care merg spre Centrala termoelectrică Moldovenească din regiunea transnistreană (MGRES) – de 400 kV Vulcănești – MGRES și 330 kV Vulcănești-Chișinău. După valorificarea acestui proiect va fi posibilă conexiunea viitoarelor parcuri eoliene, iar acest fapt va însemna mai puțină dependență de regiunea transnistreană.

Ministerul  Energiei și-a propus pentru următorii ani să crească capacitățile energiei verzi produse și să faciliteze integrarea ei în rețea, în eforturile de a diminua emisiile de dioxid de carbon, până la neutralitate zero către 2050.

Misiunea diplomatică americană de la Chișinău susține că proiectul demonstrează angajamentul SUA de a sprijini eforturile autorităților moldovene de a spori calitatea asistenței medicale.

Ambasadorul Kent Logsdon a participat la ceremonia de inaugurare a unității medicale, alături de primarul orașului Ștefan Vodă, Vladislav Cociu, vicepreședintele raionului, Vladimir Baligari, și secretarul de stat din cadrul Ministerului Sănătății, Ion Prisacaru.

Spitalul din Ștefan Vodă precizează că volumul de lucrări au fost realizate în cadrul parteneriatului SUA – Republica Moldova, cu eforturile comune întreprinse de Comandamentul Forțelor Armate ale SUA în Europa, Oficiul Cooperare Militară al Ambasadei SUA în Moldova și în colaborare cu administrația raionului Ștefan Vodă.

Lucrările de renovare au început în 2022.

Spitalul Raional Ștefan Vodă are mai bine de zece secții.

Platformă este gestionată de Direcția Generală Asistență Socială și Protecția Familiei și are scopul să faciliteze examinarea regulată, țintită și în timp util a datelor disponibile despre refugiații care tranzitează sau locuiesc în Moldova.

Camera de examinare a datelor va ajuta autoritățile centrale și locale să ia cele mai bune decizii pentru a îmbunătăți viața refugiaților ucraineni, aflați în în R. Moldova, și a comunităților-gazdă.

Camera de examinare a datelor a fost creată în cadrul proiectului Date pentru Impact (D4I), finanțat de USAID și implementat de Palladium, membru al consorțiului condus de Universitatea Carolina de Nord, Chapel Hill.

Peste 100.000 de cetățeni ucraineni refugiați se află în R. Moldova.

„Vom spori interacțiunea dintre societatea civilă și decidenții la nivel de raion, astfel consolidând încrederea dintre guvernare și cei guvernați”, a specificat acesta.

Inițiativa de creare a Consiliului Raional de Participare a fost prezentată marți, 20 decembrie, în cadrul unei întruniri la Ștefan Vodă.

„Sunt destul de satisfăcut că sunt prezenți atâtea persoane care reprezintă multe ONG-uri din raion și sunt prezenți și angajații noștri din consiliu ca să asculte”, a mărturisit președintele raionului Ștefan Vodă, Vasile Maxim.

„Întotdeauna vom fi receptivi și vom accepta aceste propuneri dacă ele vor fi într-adevăr concrete și lucrative”, a dat asigurări alesul local.

Potrivit Irinei Sandu, coordonatoare de proiecte la Fundația Est-Europeană, asemenea mecanisme sunt dezvoltate cu succes în trei raioane ale Republicii Moldova: Soroca, Căușeni și Cahul. În cadrul celei de-a doua etape a proiectului „Cetățeni activi. Comunități prospere – Faza II”, această practică va fi extinsă la Ștefan Vodă, Cimișlia și Florești.

„Din experiența celorlalte CRP-uri care au fost edificate în etapa precedentă la Cahul, Căușeni și Soroca putem spune cu certitudine că gradul de acceptare a propunerilor este direct proporțional cu lărgirea transparenței și participării”, precizează Andrei Brighidin.

„Și da, sunt situații când decidenții nu acceptă propunerile. E un proces firesc și în multe cazuri este justificat, din insuficiență de fonduri, resurse sau alte motive. Dar revenirea la problematică, dacă ea este importantă, tot face parte din funcțiile Consiliului Raional de Participare”, punctează Irina Sandu.

Vitalie Rusanovschi, administrator al A.O. Centrul de Dezvoltare Durabilă „Rural-21” din Ștefan Vodă, consideră că Consiliul Raional de Participare va fi util pentru mai multe categorii și segmente de populație din regiune și poate contribui „la niște decizii mai bune, la politici mai bune și la identificarea direcțiilor de acțiune a Consiliului Raional pentru satisfacerea necesităților oamenilor.”

„Trebuie ca populația să știe că este așa Consiliu de Participare și să participe mai mulți cetățeni”, susține Nicolae Năstase, reprezentant al A.O. „Mișcarea Ecologistă Ștefan Vodă”.

„Echipa e bună la noi. Din ea face parte ONG-uri și cei din sectorul privat, și care trebuie să vină cu propuneri pentru îmbunătățirea vieții oamenilor și stării mediului ambiant”, a adăugat specialistul în ecologie.

Consiliul Raional de Participare urmează să fie creat instituțional ca parte a procesului decizional al Consiliului Raional Ștefan Vodă.

Natalia Lungu,
corespondentă comunitară