Unul dintre avantajele competitive ale site-ului Euro.md constă în preluarea automată, în timp real, a datelor oficiale publicate de instituțiile bancare. Astfel, utilizatorii beneficiază de acuratețe și promptitudine, având o imagine clară asupra evoluției pieței valutare. Informațiile sunt oferite cu titlu informativ, reflectând cursurile valabile în sediile centrale ale băncilor, acestea putând varia în cadrul altor sucursale sau unități teritoriale.

Găsește rapid cea mai bună ofertă pentru valuta dorită

Un element care diferențiază Euro.md de alte platforme similare este interfața intuitivă, care permite utilizatorilor să identifice cu ușurință banca ce oferă cel mai avantajos curs valutar pentru o anumită monedă. Cu doar câteva click-uri, vizitatorii site-ului pot compara simultan ofertele tuturor băncilor din țară și pot lua decizia optimă privind locul unde să cumpere sau să vândă valută.

Convertor valutar și instrumente utile

Pe lângă afișarea cursurilor de schimb, Euro.md pune la dispoziție un convertor valutar interactiv, care permite calcularea automată a valorii sumelor în diverse valute, în funcție de cursurile curente. Această funcționalitate este extrem de utilă pentru cei care doresc să-și planifice bugetele sau să simuleze costurile unor tranzacții internaționale.

O resursă digitală indispensabilă

Într-o eră în care transparența, rapiditatea și accesul facil la informație sunt priorități esențiale, Euro.md devine un aliat de nădejde pentru oricine dorește să fie bine informat cu privire la fluctuațiile valutare din Republica Moldova. Indiferent dacă planificați o călătorie, faceți schimburi valutare regulate sau sunteți un antreprenor care are nevoie de date sigure pentru tranzacții, Euro.md vă oferă instrumentele necesare pentru a acționa eficient și în siguranță.

Pentru a explora toate funcționalitățile platformei, accesați: www.euro.md
Fiți la curent cu piața valutară. Informați-vă inteligent. Alegeți cel mai bun curs.

Aceste descoperiri arheologice aduc plus valoare despre patrimoniul cultural al Moldovei, inclusiv subliniază importanța conservării și restaurării acestor monumente pentru generațiile viitoare.

Săpăturile arheologice preventive au dezvăluit detalii neașteptate despre acest edificiu medieval, oferind arhitecților noi perspective pentru proiectul de restaurare. Săpăturile au fost realizate de specialiștii Agenției Naționale Arheologice.

Turnul clopotniței din Vadul Rașcov, care datează din secolul XVII a fost ridicat de meșteri anonimi în stilul arhitecturii medievale moldovenești, iar săpăturile arheologice ar putea scoate la iveală descoperiri interesante.

Turnul clopotniței va fi unul din cele patru obiective din patrimoniul cultural-istoric care va fi restaurat parțial prin intermediul unui program al Uniunii Europene de promovare a încrederii, implementat de PNUD.

Proiectul va contribui la creșterea siguranței pietonilor și va facilita accesul la instituțiile publice cheie din sat, îmbunătățind, în același timp, aspectul estetic al localității.

Cu o valoare estimativă de $150.000, proiectul va fi realizat grație sprijinului financiar oferit de USAID Moldova în valoare de $89.000.

Satul Cobîlea este vestit prin faptul că aici crește stejarul multisecular – Stejarul lui Ștefan cel Mare.

USAID, prin intermediul Programului Comunitatea Mea, acordă sprijin primăriilor partenere pentru implementarea proiectelor care au obiectivul de a spori calitatea serviciilor prestate cetățenilor, cât și nivelul de trai al comunităților.

În rezultatul implementării proiectului vor fi create condiții adecvate pentru desfășurarea competițiilor sportive locale și regionale.

Proiectul va fi implementat pe durata unui an.

„Eram director de liceu și credeam că voi putea combina cu succes ambele activități. Mi-a fost greu, dar a trebuit să las pedagogia și liceul, pentru a-mi realiza visul. Am început a construi restaurantul în 2017, iar în 2019 am început activitatea”, își amintește femeia de afaceri.

Cu timpul, familia Comendant a deschis și o pensiune agro-turistică, apoi a mai procurat câteva case vechi, alături de restaurant și pensiune. Acum antreprenoarea planifică să reconstruiască căsuțele, păstrându-le totodată autenticitatea.

„Am început afacerea din pasiunea mea pentru gătit, dar și din nevoie. Am vrut să investim banii în așa fel, încât să ne asigure existența. Pe lângă restaurant și pensiune am sădit livezi și continuăm să investim”, spune Angela.

Cea mai îndrăgită încăpere din restaurant este atelierul de pâine și patiserie. Aici antreprenoarea poate petrece ore întregi. Având fructe din propriile livezi, produce atât pâine cu fructe, cât și produse de patiserie.

„Cea mai mare problemă a noastră este sistemul de încălzire. Zona unde este situat restaurantul și pensiunea nu este conectată la rețeaua de gaze naturale și sistemul de încălzire este conectat la energie electrică. Încălzim spațiile din octombrie până în luna martie, iar facturile în ultimii doi ani au fost enorme”, spune femeia de afaceri.

Antreprenoarea a aflat despre proiectul PNUD „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice, climatice și energetice”, a participat la concursul anunțat și a obținut din partea Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA) suport pentru procurarea unui cazan pe biomasă cu capacitatea de 33 kW, a unui tocător de crengi și a unui peletizator. Astfel, ea va reduce la zero povara facturilor la electricitate.

„Avem livezi și în fiecare primăvară după ce curățeam pomii, ramurile ajungeau la gunoi. Datorită acestor noi utilaje, vom putea folosi deșeurile din livadă la încălzirea restaurantului. Astfel, ne vom încălzi eco, fără facturi enorme”, spune producătoarea.

Pe lângă ajutorul financiar nerambursabil, antreprenoarea a beneficiat de mentorat și instruire.

„Ne-au ghidat cum să alegem cazanul potrivit, care să încălzească suprafața totală a restaurantului. Ne-au consultat adevărați specialiști și ne-a fost de mare ajutor această informație”, relatează Angela Comendant.

PNUD și partenerii săi abilitează femeile antreprenoare producătoare agricole să implementeze soluții de tranziție la energie regenerabilă și să aplice tehnologii eficiente din punct de vedere energetic.

Un articol al PNUD Moldova

„Școala se reorganizase, profesorii au fost transferați la școala din satul vecin. Acolo aveam puține ore și un salariu mic. Soțul nu avea un lucru stabil, era greu. Am încercat să cultivăm legume, dar după primul an de muncă n-am avut unde ne vinde produsele și toate s-au stricat pe câmp. Apoi soțul a început să facă butoaie din lemn, însă acest lucrul era mai mult sezonier și tot nu ne ajungeau bani pentru tot anul”, își amintește apicultoarea.

Apicultura, o îndeletnicire a buneilor

Bunelul soțului Valentinei a fost apicultor. El l-a învățat tehnicile albinăritului, de aceea s-au decis să încerce să facă apicultură. Pentru a începe afacerea cu albine ei aveau nevoie de investiții mari, de care familia nu dispunea.

„Ne-au ajutat niște prieteni, care făceau apicultură de aproape 20 de ani. Ei ne-au dat aripi. Ne-au dăruit niște familii de albine și câțiva stupi mai vechi. Apoi soțul a meșterit în doar un an peste 50 de stupi, iar în al doilea – 70. Astăzi avem peste 180 de stupi cu albine”, spune Valentina.

An de an, având venit constant, familia a reinvestit banii câștigați, însă vânzările au început să se reducă în perioada pandemiei și apoi odată cu criza energetică, agravată de războiul din Ucraina.

Spirjin austriac

Cu ajutorul Agenției Austriece pentru Dezvoltare și PNUD Moldova, ea a reușit să instaleze panouri solare la întreprindere și să reducă semnificativ cheltuielile la energia electrică. Sistemul fotovoltaic cu capacitatea 6 kW, pentru care a obținut suport, îi va acoperi consumul de curent la atelierul în care produce stupi bio din lemn, magazii pentru stupi și rame.

„Am obținut acest suport într-un moment foarte greu pentru afacerea noastră. Suntem fericiți că aceste panouri vor reduce cheltuielile la energia electrică”, afirmă Valentina.

Anul trecut apicultorii au obținut o recoltă bogată – peste șase tone de miere polifloră, de salcâm, de rapiță, de mai și floarea soarelui. Cea mai mare cantitate a fost vândută angro, iar o tonă a fost vândută cu ajutorul rețelelor de socializare.

 Un material al PNUD Moldova 

Dacă în 2018, în localitate erau peste 2400 locuri de muncă, în 2023 acestea au scăzut până la circa o mie. O analiză a administrației locale arată că în comună ar putea rămâne nici 200 de locuri de muncă până în anul 2030.

Primarul comunei, Nicolae Dorogan, spune că mulți dintre angajatorii locali fie au redus locurile de muncă, fie și-au închis afacerile, iar în această situație „oamenii decid să plece peste hotare.”

„Aici, salariile sunt foarte mici și mulți oameni pleacă la muncă peste hotare, aceasta fiind o soluție pentru a întreținerea familiilor”, afirmă localnica Anastasia Popșoi.

L-am întrebat pe primarul localității ce soluții are administrația locală pentru a soluționa, fie și parțial, problema locurilor de muncă.

„Pentru a rezolva problema locurilor de muncă, elaborăm proiecte de infrastructură. Sperăm că acest lucru va stimula deschiderea de noi locuri de muncă și va impulsiona dezvoltarea economică a localității. În plus, avem un parteneriat cu Agenția Ocupării Forței de Munca Șoldănești cu care vom identifica noi locuri de muncă. Acest lucru ar permite ameliorarea situației din comună”, a precizat primarul Nicolae Dorogan.

Comuna Cotiujenii Mari din raionul Șoldănești are peste 3100 de locuitori.

Denis Mykhaylovskyy, corespondent comunitar

• Material realizat în cadrul Academiei de Jurnalism Comunitar, implementat de Asociația Internațională a Tinerilor în cadrul programului Youth Activation Program 3.0 cu suportul Fundației Est-Europene din resursele acordate de Suedia în cadrul Programului „Cetățeni activi, comunități prospere”

În cadrul Casei de cultură din localitate activează trei ansambluri folclorice, cercul teatral, centrul de creație pentru copii și adolescenți, în cadrul căreia s-a format și grupul de dansatori.

Deficit de straie naționale

Nadejda Bureti este responsabilă de desfășurarea evenimentelor în cadrul Casei de cultură. Ea spune că majoritatea copiilor vor să participe la concertele și festivaluri naționale, dar și internaționale.

„Una din problemele cu care ne confruntăm este lipsa vestimentației. Avem doar câteva costume naționale, dar nu sunt îndeajuns pentru toți doritorii”, a recunoscut Nadejda Bureti.

O altă problemă cu care se confruntă tinerele talente din localitate este lipsa specialiștilor în anumite domenii ale artei.

„Eu particip la multe activități școlare și extrașcolare, frecventez cercul de dans, cânt de multe ori la evenimente. Vreau să fac ore de canto, să mă dezvolt în domeniul muzicii, însă din cauza lipsei unui specialist nu am această posibilitate. Mi-aș dori mult ca la noi în sat să fie specialiști tineri care să contribuie la dezvoltarea localității și să promoveze arta și frumosul”, a spus Iana Popescu, elevă în clasa a XII-a la liceul din Cotiujenii Mari.

Criză la Școala de muzică „Gheorghe Urschi”

O altă instituție de artă din localitate este Școala de muzică „Gheorghe Urschi”, în cadrul căreia activează taraful de muzică. Copii învață să cânte la diverse instrumente muzicale, precum țambalul, acordeonul, pianul și vioara.

Directoarea școlii de muzică „Gheorghe Urschi” susține că satul este dezvoltat în ceea ce privește domeniul cultural, însă se confruntă cu o serie de provocări.

„Școala de muzică are nevoie de specialiști tineri, ei nu vin în localitățile rurale cu părere de rău. Salariul mic este un motiv ce îi determină pe tineri să nu se angajeze ca profesori. Mulți pleacă peste hotare pentru o viață mai frumoasă. De asemenea, nu avem instrumente muzicale suficiente, sunt învechite și necesită reparație, iar pentru asta sunt necesare mijloace bănești”, a afirmat Larisa Rîbac, directoarea Școlii de muzică „Gheorghe Urschi”.

Centrul de creație umblă cu „cerșitul”

La Cotiujenii Mari activează și un Centru de creație pentru copii și adolescenți.

„Instituția noastră are un buget foarte mic, de aceea noi suntem nevoiți să apelăm la liderii din comunitate, la alți localnici, să ne susțină financiar cât de puțin posibil ca noi să putem confecționa costumele, pentru a participa la concursuri naționale și internaționale. O altă problemă a centrului este că oamenii migrează din localitate și pe an ce trece avem tot mai puțini copii”, susține Ina Scurtu, administratoarea centrului de creație.

Directoarea susține că, împreună cu administrația locală și Asociația „Răzeșii”, vor aplica la un proiect, care ar putea să le ofere resurse financiare pentru schimbarea acoperișului clădirii Centrului de creație și Școlii de muzică, ambele fiind amplasate în aceeași clădire.

Maxim Borș, corespondent comunitar

• Material realizat în cadrul Academiei de Jurnalism Comunitar, implementat de Asociația Internațională a Tinerilor în cadrul programului Youth Activation Program 3.0 cu suportul Fundației Est-Europene din resursele acordate de Suedia în cadrul Programului „Cetățeni activi, comunități prospere”

Valoarea totală a lucrărilor de eficientizare energetică a liceului e de cca 3 milioane de euro, din care 2,88 milioane de euro au fost oferiți de UE cu titlu nerambursabil. Circa 63 de mii de euro a constituit contribuția locală.

Evenimentul de inaugurare a liceului renovat energetic a avut loc la 27 februarie.

Lucrările de construcții au inclus renovarea acoperișului și izolarea pereților exteriori ai clădirilor blocurilor liceului, schimbarea geamurilor, reabilitarea sistemului interior de încălzire, lucrări de ventilare și electricitate. Au fost instalate 15 panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice, asigurarea cu apă caldă menajeră, renovarea blocurilor sanitare interioare ale instituției, dotarea cu tehnică performantă a bucătăriei instituției, precum și construirea căii de acces pentru persoanele cu nevoi speciale, lucrări de amenajare a teritoriului prin montarea pavajului și executarea scărilor exterioare.

La liceul din Șoldănești învață 574 elevi, inclusiv din 10 sate ale raionului Șoldănești și două localități din raionul Rezina.

După mai bine de un secol, monumentul a fost restaurat, datorită susținerii oferite de programul UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD. Ambasadorul european, Jānis Mažeiks, a inspectat obiectivul restaurat.

Turnul de apă din Șoldănești nu este doar un simplu monument istoric, el și-a păstrat funcționalitatea până în zilele noastre. Rezervorul cu o capacitate de 50 de tone aprovizionează cu apă potabilă tot centrul istoric al orașului Șoldănești – aproximativ 400 de beneficiari de la unitățile comerciale și până la cele 100 de locuințe.

Restaurarea turnului de apă din Șoldănești a fost una complexă, pentru că a fost asigurată funcționalitatea acestuia și totodată au fost păstrate toate elementele de valoare istorică și arhitecturală. Lucrările de conservare/restaurare s-au concentrat pe consolidarea turnului, repararea acoperișului, tâmplăriei, precum și înlocuirea completă a rezervorului de apă și a conductelor din interior.

Turnul de apă este repartizat în trei nivele: la nivelul superior se găsește o cisternă de apă cu o capacitate de 50 de tone, la nivelul doi – departamentul tehnic, iar la parter este sistemul de cazangerie, pentru a asigura în timpul rece a anului buna funcționare a sistemului de apă. După restaurarea completă a turnului de apă, urmează ca parterul turnului, dar și teritoriul din preajma monumentului, să fie transformate într-un muzeu industrial.

Turnul de apă din Șoldănești face parte din cele 10 obiective cultural-istorice de pe ambele maluri ale Nistrului, care au beneficiat de lucrări de restaurare în perioada anilor 2020-2022. Programul „Măsuri de Promovare a Încrederii”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru, prin implicarea lor în proiecte comune de dezvoltare.