Unul dintre avantajele competitive ale site-ului Euro.md constă în preluarea automată, în timp real, a datelor oficiale publicate de instituțiile bancare. Astfel, utilizatorii beneficiază de acuratețe și promptitudine, având o imagine clară asupra evoluției pieței valutare. Informațiile sunt oferite cu titlu informativ, reflectând cursurile valabile în sediile centrale ale băncilor, acestea putând varia în cadrul altor sucursale sau unități teritoriale.

Găsește rapid cea mai bună ofertă pentru valuta dorită

Un element care diferențiază Euro.md de alte platforme similare este interfața intuitivă, care permite utilizatorilor să identifice cu ușurință banca ce oferă cel mai avantajos curs valutar pentru o anumită monedă. Cu doar câteva click-uri, vizitatorii site-ului pot compara simultan ofertele tuturor băncilor din țară și pot lua decizia optimă privind locul unde să cumpere sau să vândă valută.

Convertor valutar și instrumente utile

Pe lângă afișarea cursurilor de schimb, Euro.md pune la dispoziție un convertor valutar interactiv, care permite calcularea automată a valorii sumelor în diverse valute, în funcție de cursurile curente. Această funcționalitate este extrem de utilă pentru cei care doresc să-și planifice bugetele sau să simuleze costurile unor tranzacții internaționale.

O resursă digitală indispensabilă

Într-o eră în care transparența, rapiditatea și accesul facil la informație sunt priorități esențiale, Euro.md devine un aliat de nădejde pentru oricine dorește să fie bine informat cu privire la fluctuațiile valutare din Republica Moldova. Indiferent dacă planificați o călătorie, faceți schimburi valutare regulate sau sunteți un antreprenor care are nevoie de date sigure pentru tranzacții, Euro.md vă oferă instrumentele necesare pentru a acționa eficient și în siguranță.

Pentru a explora toate funcționalitățile platformei, accesați: www.euro.md
Fiți la curent cu piața valutară. Informați-vă inteligent. Alegeți cel mai bun curs.

Traseul „Farmecul Nistrului” a fost elaborat de Oficiul Național al Turismului sub egida Ministerul Culturii în cadrul proiectului ,,Eko App pentru turismul sustenabil în Moldova” și susținut financiar de Fundația HumanDoc și Polonia.

„Farmecul Nistrului” nu este doar un traseu – este o invitație la explorare, la conectare cu natura și cu oamenii locului, susține Oficiul Turismului.

Din 18 iulie a devenit accesibilă aplicația mobilă Eko App Moldova, care oferă informații despre trasee, obiective turistice, recomandări de activități și cazare, promovând Moldova ca destinație ecoturistică. Traseul „Farmecul Nistrului” deja poate fi accesat în aplicația inspirat din experiența Poloniei.

Tehnologia elimină complet dependența de combustibilii fosili, contribuie astfel la reducerea emisiilor de carbon și la creșterea sustenabilității în agricultură.

Sistemul creat de Greenhouse este complet automatizat, ceea ce permite fermierilor să economisească nu doar energie și bani, ci și timp prețios.

Echipamentul inovativ le oferă agricultorilor posibilitatea de a-și continua activitatea chiar și în sezonul rece, fără a întrerupe ciclul de producție.

„Ideea noastră a pornit de la necesitatea de a compensa pierderile energetice mari din serele folosite în timpul iernii. În loc să utilizăm metodele clasice, bazate pe combustibili fosili, am implementat o soluție hibridă: panouri fotovoltaice care generează energie electrică pe tot parcursul anului”, a explicat Serghei Șvîdcenco, asociat Greenhouse.

Start-up-ul care a dezvoltat inovația a fost premiat de GCIP Moldova la Gala Moldova Eco Energetică 2024. Cu un grant de 10.000 USD, compania va sprijini implementarea și dezvoltarea tehnologiei la scară largă.

În căutarea mai multor informații și perspective, a aflat despre Ludmila Castraveț din Criuleni, antreprenoare cu opt ani de experiență în domeniul producției de pistil. Liudmilei i-a fost greu la început, fiindcă atunci piața nu era pregătită pentru deserturi naturale și neobișnuite. Dorința ei de a produce dulciuri sănătoase a devenit și mai puternică odată cu apariția nepoților săi, când a observat lipsa alternativelor sănătoase pe piața locală, într-o țară altfel abundentă în fructe și pomușoare. A fost nevoie totuși de ceva timp pentru a „fabrica” pistilurile și a le promova prin vânzări directe, considerând nișa redusă de consumatori.

„Visam la produse noi, sănătoase, fără aditivi și zahăr adăugat și am început să produc pistiluri din fructe și pomușoare. Unora le-au plăcut, altora mai puțin. Am realizat că acesta este un produs care nu se vinde ca pâinea caldă, ci are un segment de piață specific. Afacerea mea se dezvolta lent și din cauza prețului relativ înalt al produsului; nu toată lumea își putea permite. Acum, mai mulți oameni le cumpără, pentru că beneficiile depășesc costurile”, spune Ludmila.

Viorica a vizitat de câteva ori unitatea de producție a Ludmilei, observând numărul de angajați implicați, procedurile de depozitare a fructelor, tehnicile de curățare și ambalare a produsului final. Procesul de producție al Liudmilei include tehnologii pentru ambalarea atât a loturilor mici pentru consumatorii individuali, cât și a cantităților mai mari, potrivite pentru export sau restaurante.

„Am fost profund impresionată de minuțiozitatea și de dedicarea față de calitate la fiecare pas al procesului de producție. De la selecția și depozitarea atentă a fructelor până la tehnicile moderne de curățare și ambalare, totul are loc cu o precizie și grijă deosebită. M-a inspirat motivația echipei de a livra produse de cea mai înaltă calitate, potrivite atât pentru piața internă, cât și pentru export”, spune Viorica.

Pistilul din fructe – beneficii atât pentru sănătate, cât și pentru buget

Pistilul din fructe este produs și consumat la nivel global de secole. Prin uscarea piureului de fructe pentru a obține o consistență asemănătoare cu cea a unei fâșii, culturile timpurii au reușit să creeze o gustare portabilă și durabilă care ajută la conservarea excesului de fructe, mai ales în timpul sezonului de recoltare.

În Moldova, producția de pistil este în prezent o industrie în expansiune care valorifică producția unei mari varietăți de fructe, inclusiv mere, prune și pomușoare. În plus, gospodăriile din Moldova au o tradiție veche de uscare a fructelor ca metodă de conservare, adesea producând pistil în condiții casnice.

Procesul modern de producție începe cu selectarea fructelor proaspete și coapte, care sunt apoi spălate, curățate de coajă și de sâmburi. Fructele sunt amestecate până ating consistența unui piure omogen, la care se pot adăuga îndulcitor și suc de lămâie. Piureul este întins uniform pe tăvi acoperite cu hârtie de copt sau pe tăvile unui deshidratator și uscat în cuptor sau în deshidratatorul de alimente, devenind o gustare sănătoasă, fără conservanți și ingrediente artificiale.

Lansarea unei afaceri de la zero

Înarmată cu cunoștințe valoroase și un plan de afaceri bine pus la punct, Viorica a participat la un concurs de idei de afaceri organizat de PNUD și Japonia și a obținut astfel echipament de bază, modern și eficient energetic în valoare de 20.000 USD pentru a înființa o unitate de producție: deshidratator, un cuptor, precum și mese din oțel inoxidabil.

Ludmila a beneficiat și ea de sprijin pentru afaceri din partea Guvernului Japoniei prin PNUD. Ea a primit echipament pentru eliminarea sâmburilor din cireșe, caise și alte fructe, precum și un aparat care separă pulpa de sâmburi, fiind utilizată și pentru a face piure din fructe, cum ar fi mere și prune. Cu ajutorul său, pot fi eliminați și cei mai mici sâmburi, cum ar fi cei de la căpșuni și zmeură. Din fondurile japoneze, Ludmila a achiziționat, de asemenea, o mașină de spălat fructe, un transportor de sortare și o mașină de ambalare pentru fructele uscate.

„Acest sprijin este foarte important pentru afacere. Întreprinderile mici, în special cele dezvoltate de femei în zonele rurale, au nevoie vitală atât de sprijin financiar, cât și informațional pentru a putea prospera. Ne simțim încurajate să ne îmbunătățim productivitatea, competitivitatea și durabilitatea, fie că este vorba de un start-up sau de o afacere cu experiență”, spune antreprenoarea.

„Dacă ne unim forțele și folosim echipamente complementare, putem asigura produselor noastre un loc pe piață”

Acum, Ludmila și Viorica au același parcurs în afaceri.

„Ludmila este foarte activă la târguri și mă întreabă periodic despre progresul procesului nostru de producție și echipare, deoarece există cerere atât pe plan local, cât și internațional. Odată ce intrăm pe piață, trebuie să livrăm calitatea și cantitățile convenite,” explică Viorica.

Ambele femei antreprenoare fac parte din același micro-cluster turistic – „Inima Nistrului” – înființat cu sprijinul PNUD și al Elveției pentru a facilita specializarea inteligentă a economiilor locale. Viorica a fost aleasă ca manageră a clusterului turistic, care include 52 de membri.

„Nu suntem în competiție, obiectivul nostru este să colaborăm și să exportăm volume mari de producție de înaltă calitate. Echipamentele performante necesită investiții semnificative, dar dacă ne unim forțele și folosim echipamente complementare, putem asigura pentru produsele noastre un loc pe piață și continuitatea afacerii. Implicarea într-o astfel de afacere pe cont propriu, mai ales cu ambiții de export, poate fi foarte dificilă”, spune Viorica Verlan.

În prezent, în timp ce Viorica planifică să deschidă un restaurant și o brutărie adiacentă unității sale de producție, Ludmila depune eforturi pentru a stabili parteneriate cu rețele locale de supermarketuri și pentru a certifica producția, astfel încât să poată exporta în Uniunea Europeană. Între timp, micro-clusterul a ajutat-o să identifice un nou partener de afaceri, pentru a testa o nouă linie de pistil din coarne de pădure și pepene verde.

Un articol al PNUD Moldova 

Marina Tabuncic este, de fapt, un exemplu de antreprenoare care știe să transforme provocările în oportunități.

A „reinventat” afacerea

Acum câțiva ani, Marina a fondat o companie specializată în producerea uniformelor și a echipamentelor de protecție. Când a ajuns să se bucure de rezultatele muncii sale a venit criza pandemică, apoi cea energetică, urmată de provocările economice și logistice determinate de războiul din Ucraina. Toate acestea însă n-au descurajat-o pe tânăra antreprenoare, ci dimpotrivă, au determinat-o să-și reinventeze afacerea pentru a merge mai departe.

Sprijin european

În ajutor i-au venit Suedia, Marea Britanie și PNUD, care i-au oferit echipamente și mentorat în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade).

Marina a primit câteva mașini moderne de cusut, un surfilator, o imprimantă pentru textile cu vopsele ecologice și a început să confecționeze, pe lângă uniforme, și îmbrăcăminte pentru copii.

A deschis magazine pe internet și la Chișinău

Tânăra antreprenoare a deschis un magazin online, pentru a putea comercializa marfa oriunde în lume. Toate acestea i-au permis să mai angajeze încă trei femei pe lângă cele 15 care lucrau în atelier de câțiva ani, majoritatea fiind din Ustia sau satele vecine. Acum Marina a mai bifat un punct important de pe lista dorințelor. A deschis un magazin în Chișinău și a diversificat gama de produse confecționate și segmentele de clienți.

Evenimentul are ca scop implicarea tinerilor profesioniști în dezvoltarea soluțiilor digitale pentru promovarea turismului rural, dezvoltarea afacerilor locale și oferirea de experiențe autentice pentru turiști.

Participanții lucrează în echipe pentru a propune platforme digitale care să contribuie la promovarea regiunii ca destinație de sfârșit de săptămână, evidențiind punctele de atracție ale localității și facilitând posibilitățile de cazare pentru minim două nopți. Un alt obiectiv e personalizarea experiențelor de călătorie în regiune, permițând utilizatorilor să selecteze activități, să primească recomandări și să facă rezervări online. Vor fi create platforme pentru informarea comunității locale despre oportunități de finanțare, granturi și locuri de muncă disponibile în Pohrebea și satele vecine, dar și pentru promovarea produselor locale din regiune.

Reprezentanta rezidentă PNUD în R. Moldova, Daniela Gasparikova, spune că Pohrebea, un sat cu mai puțin de 1000 de locuitori, devine una dintre cele mai populare destinații de turism rural din Moldova, cu peste 50.000 de vizitatori anul trecut.

Între 2019-2022, satul Pohrebea, ca parte a comunei Coșnița, a beneficiat de susținerea proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”, finanțat de Elveția.

Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, a alocat aproape 1,7 milioane de lei.

Pentru construcția terenului de minifotbal din satul Doroțcaia s-au alocat circa 1,7 mil. de lei, iar de acest teren vor putea beneficia aproximativ 3.500 de localnici.

Investiția de la Voloave, Soroca, pentru sistemul de iluminat public s-a cifrat la peste 900.000 de lei. Cu aceste fonduri au fost construite peste 17 km de rețele de iluminat public în localitate. Inițiativă implementată va oferi siguranță și vizibilitate celor aproximativ 1000 de locuitori.

În cadrul programului „Satul European” au fost acceptate pentru implementare 496 de proiecte, dintre care137 s-au finalizat cu succes.

Potrivit presei locale, noile indicatoarele, confecționate la standarde internaționale, au fost instalate în cadrul unui program promovare a turismului.

Acum, grație noilor indicatoarelor, turiștii pot ajunge mai simplu la Rezervația „Yagorlîk, la Fabrica „Buket Moldavii”, la „labirinturile turcești” sau la mormântul rabinului Mendel etc.

Anterior, asemenea indicatoare au fost instalate la Tiraspol, Tighina/Bender, Slobozia și Camenca.

În mai multe gospodării din Holercani au fost instalate lăzi de compostare a deșeurilor organice, iar sătenii au fost instruiți de experții proiectului cum să le utilizeze.

Educație ecologică

Elvira Almaz se numără printre localnicii care au dat dovadă de inițiativă și și-au asumat ca de azi înainte să adune deșeurile organice pentru a le transforma în îngrășăminte. Ea spune că, pe lângă grija pentru mediu, a vrut să ofere un exemplu pozitiv celor doi copii ai săi – o fetiță de opt ani și un băiat de trei ani.

„Cu toții trebuie să avem grijă de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Fiecare ar trebui să ne implicăm în protejarea naturii, pentru că astfel ne gândim la viitorul copiilor noștri. La sat, zilnic aruncăm coji de cartofi, ceapă, deci tot felul de deșeuri alimentare. De fapt, cu un minim efort ele se pot composta, iar masa obținută poate fi utilizată în calitate de îngrășăminte. Dacă ne va plăcea procesul, neapărat îl vom recomanda și vecinilor care, între altele, mai trag cu ochiul peste gard și sunt curioși să afle ce facem. Între timp, îi învățăm pe copii să se implice cu noi în compostare. Ei sunt cei care sortează deșeurile. Mă bucur că își dau interesul”, relatează Elvira.

În total, peste 15 familii din Holercani și-au unit cunoștințele și entuziasmul pentru a se implica în proiectul de compostare a deșeurilor organice. Profesoara de limba franceză din sat, Maria Grati, spune că nu a stat nicio clipă pe gânduri când a aflat detaliile inițiativei. Mai ales că, la școală, din propria inițiativă, le vorbește elevilor despre importanța sortării deșeurilor.

„Deseori în timpul orelor discutăm despre ecologie. Chiar dacă în Republica Moldova nu avem condiții de reciclare, așa cum ca peste hotare, eu încerc să le explic elevilor de ce este important să sorteze deșeurile. Le spun că nu e bine să ardă frunzele uscate toamna, acestea pot fi depozitate în grădină și dacă sunt prelucrate special, cu deșeurile organice, pot fi transformate în compost. Ne străduim să-i responsabilizăm, ei sunt viitorul țării. Să știți că eu, acasă, și până la demararea acestui proiect pregăteam compostul. O făceam de mai mulți ani, din propria inițiativă doar că nu cunoaștem toate aspectele. După ce am participat la primul eveniment de informare deja pun în practică cunoștințele acumulate și respect pașii pentru o compostare corectă”, spune Maria Grati.

Soluțiile pentru problemele de mediu deseori sunt la îndemâna oricui, se arată convins primarul localității Holercani, Tudor Tanasev. Schimbările ar trebui să pornească cu pași mici chiar din familie, crede el.

Iată de ce, inspirat de experiența localităților din afara țării pe care le-a vizitat în ultimi ani, a decis să-și încurajeze sătenii să fie responsabili față de natură. „Astfel, prin această inițiativă reducem din deșeurile ce se duc la groapa de gunoi. Din păcate, astăzi resturile se aruncă haotic ceea ce nu e bine. Pe termen lung, vom avea cu toții de suferit de pe urma unui asemenea comportament”, afirmă primarul.

Instruiți cum să producă compost

Cele 15 gospodării care au acceptat să prelucreze deșeurile și să le transforme în compost au participat la mai multe seminare în timpul cărora au fost instruiți cum să facă acest lucru corect, cum să folosească lada de compost.

Aurelia Bahnaru, consultantă PNUD, susține că regula de aur a compostării este „stratificarea și diversificarea”: „E necesar să avem cât mai multe și mai diverse deșeuri. În privința stratificării: un strat neapărat trebuie să fie din deșeuri uscate, cu conținut de carbon: frunze uscate, crenguțe, iar cel de-al doilea strat cu conținut de azot, de exemplu frunzele verzi. Deșeurile trebuie periodic stropite cu apă. Important e ca lada de compost să fie într-un loc retras, ferit de razele directe ale soarelui. La finalul procesului, gospodăria se va alege cu un îngrășământ natural pentru pământ, protejând în același timp și mediul înconjurător”.

„Tare sper ca inițiativa să aibă un efect de domino, iar în scurt timp majoritatea localnicilor să utilizeze această metodă de prelucrare a deșeurilor”, și-a exprimat speranța primarul de Holercani, Tudor Tanasev.

Tot cu sprijinul Suediei și PNUD, oferit în cadrul proiectului „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, primăria din Holercani a reușit să mai procure un tocător de frunze și o cositoare pentru a îngriji spațiul verde din localitate.

Activitățile au fost realizate în cadrul proiectului „Construcția infrastructurii de aprovizionare cu apă şi canalizare, precum şi de eficiență energetică în clădirile publice”.

Valoarea totală a lucrărilor de eficientizare energetică a liceului din satul Holercani este de cca 958.000 euro, din care 930.000 euro au fost oferiți de UE cu titlu nerambursabil și 28.000 de euro – contribuție locală.

Astfel, elevii liceului beneficiază de un mediu mai confortabil de studii, iar profesorii și personalul auxiliar – de condiții mai bune de muncă.

Grație măsurilor de eficiență energetică implementate, consumul anual normat de energie în Liceul Teoretic „Holercani” s-a redus cu 58 MWh și emisiile anuale normate de CO2 s-au redus cu 18 tone.