Manifestarea a avut loc la data de 23 martie 2026, în Sala cu Coloane a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, reunind într-un cadru festiv poeți, interpreți, oameni de cultură și numeroși iubitori ai literaturii.

Programul artistic a inclus recitaluri de poezie susținute de poeții Victoria Fonari, Claudia Partole și Gheorghe Balici, precum și momente muzicale oferite de interpreții Andrei Ștefăneț și Violeta Botezatu, care au completat atmosfera culturală a serii.

La eveniment au participat scriitori, bibliotecari, reprezentanți ai tineretului studios și public larg, fapt ce demonstrează interesul constant al comunității din Chișinău pentru promovarea și valorificarea poeziei contemporane.

Rodica Galenco, secretar al Preturii sectorului Buiucani, a subliniat importanța susținerii inițiativelor culturale și a colaborării instituționale: „Susținem cultura și interesul față de literatură și apreciem în mod deosebit implicarea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, cu care avem o colaborare frumoasă de mulți ani. Mulțumim tuturor celor care au contribuit la desfășurarea acestui eveniment și la promovarea creației literare.”

La rândul său, Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, a evidențiat rolul poeziei în viața comunității: „Ziua Mondială a Poeziei reprezintă un prilej de a reafirma că poezia este nu doar o formă de expresie artistică, ci și un mod de a fi și de a comunica. Pentru noi, acest eveniment organizat în parteneriat cu Pretura sectorului Buiucani confirmă că poezia poate fi trăită dincolo de paginile cărților, în spațiul viu al bibliotecii.”

Evenimentul din 23 martie a confirmat că poezia rămâne un punct de întâlnire între generații și sensibilități diferite. Sala cu Coloane a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” a devenit în cadrul acestui eveniment un spațiu viu de dialog între autori și public, în care versul a fost ascultat, trăit și împărtășit direct.

Gala a fost deschisă de Sorin Mereacre, președintele Fundației Est-Europene, și de E.S. Petra Lärke, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, care au subliniat importanța presei locale în consolidarea democrației, promovarea transparenței și stimularea participării cetățenilor la viața publică. Evenimentul a fost moderat de Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente (API), care a evidențiat necesitatea cooperării între redacțiile locale și a formării continue a jurnaliștilor.

În cadrul sesiunilor de prezentări, invitații au discutat despre jurnalismul comunitar ca formă autentică de dialog social. Igor Guzun, editor al publicației URMA ta, a vorbit despre curajul de a rămâne aproape de oameni și despre valoarea mentoratului în dezvoltarea profesională a jurnaliștilor locali. Vitalie Cazacu, jurnalist și formator, a accentuat importanța inovației, a coeziunii redacționale și a poveștilor care pot inspira implicarea civică.

Momentul central al evenimentului a fost ceremonia de premiere, care a adus în prim-plan jurnaliști comunitari și echipe redacționale care au demonstrat că presa locală poate schimba realități și genera soluții concrete. Printre laureații ediției 2025 se numără Adriana Munteanu, pentru reflecția asupra soluțiilor de transport destinate elevilor; Andrei Bordian, pentru jurnalism cu impact real și implicare civică; Vlad Cătănoi, pentru promovarea diversității și incluziunii; Valeria Balan, pentru inovație și curaj în abordarea subiectelor locale; și Diana Donica, pentru forța echipei și dedicarea în acțiuni de bine comunitar.

Diplome de încurajare au fost acordate lui Cătălin Mocanu și echipei sale, pentru conținut adaptat persoanelor hipoacuzice, cu impact incluziv, precum și lui Stanislav Cebotari și echipei CDDIC Drochia, pentru dezvoltarea unui ziar comunitar care contribuie la informarea coerentă și la coeziunea locală.

Discursurile laureaților au fost pline de emoție și recunoștință. Toți au vorbit despre aceeași misiune comună: de a asculta oamenii, de a spune adevărul și de a construi încredere în comunitate.

Prin organizarea acestei gale, Fundația Est-Europeană își reafirmă angajamentul față de susținerea jurnalismului local ca pilon al unei societăți deschise și participative. Gala Jurnalismului Comunitar 2025 devine nu doar o scenă de recunoaștere profesională, ci și un spațiu al inspirației – acolo unde poveștile locale devin modele de solidaritate, iar jurnalismul se întâlnește cu speranța și soluțiile reale din comunitățile Moldovei.

Participanții vor realiza scurtmetraje de maximum un minut și jumătate, inspirate din volumele aflate în colecțiile bibliotecii. Concursul este structurat pe trei categorii de vârstă – 13–16 ani, 17–20 ani și 21+ ani – și două secțiuni tematice: literară și nonliterară.

Înscrierile sunt deschise până la 30 septembrie 2025, prin formular online sau pe e-mail la adresa bmactivitati@gmail.com

Lucrările vor fi evaluate între 1 și 15 octombrie de un juriu de specialiști, iar premierea va avea loc între 16 și 20 octombrie, în cadrul Zilelor Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.

Cele mai bune creații vor fi recompensate cu premii și mențiuni, iar booktrailerele câștigătoare vor fi promovate pe site-ul oficial www.hasdeu.md și pe rețelele sociale ale instituției.

Concursul urmărește să stimuleze creativitatea și competențele digitale ale tinerilor și adulților, transformând lectura într-o experiență multimedia.

La scrierea dictării au participat elevi, studenți, profesori, scriitori și alți iubitori ai limbii române. În deschiderea evenimentului, au participat președinta Maia Sandu și omologul român Nicușor Dan.

Participanții au scris un fragment din opera scriitorului Vladimir Beșleagă. Pentru a asigura condiții egale de participare, textul dictării a fost anunțat în dimineața concursului.

Textele scrise de participanți vor fi verificate de o comisie specială, formată de Ministerul Educației și Cercetării.

Cei care se vor remarca prin rezultate excelente vor fi invitați la evenimentul festiv pentru a fi premiați de sponsorii evenimentului.

„În timp ce mă întorc în patria mea, Letonia, o parte din mine va rămâne mereu în Republica Moldova”, a scris Mazeiks.

Potrivit lui, în cei patru ani, Moldova a reușit să devină „mai puternică, mai încrezătoare, mai rezistentă și mai europeană” și că este recunoscător pentru că a putut să-și aducă contribuția la aceste transformări.

„R. Moldova nu mai este doar un partener; o vedem ca pe un viitor stat membru al Uniunii Europene. Iar pe 28 septembrie, va fi în mâinile cetățenilor să confirme acest drum și să transforme speranța în realitate”, a notat diplomatul.

Diplomata poloneză Iwona Piórko, ambasadoare la Singapore, va conduce Delegația UE în R. Moldova. Ea urmează să preia mandatul în luna septembrie. Iwona Piórko este un oficial european, care are o experiență de peste două decenii de activitate în instituțiile UE. În afară de limba maternă – polonă – ea vorbește fluent engleza, franceza și spaniola și înțelege germana și rusa.

Pe durata lunii septembrie, în bibliotecile din toată țara vor fi organizate întâlniri cu scriitori, lecturi publice și activități dedicate tuturor categoriilor de vârstă.

Campania urmărește nu doar cultivarea interesului pentru lectură, ci și apropierea publicului de patrimoniul literar național și de valorile culturale europene.

La fel, va fi organizate concursuri naționale, coordonate de Biblioteca Națională. Acestea vor oferi șansa bibliotecilor și cititorilor de a se afirma. Astfel, vor fi desemnat „Cel mai original proiect de promovare a cărții și lecturii”; „Cel mai activ cititor” – pentru trei categorii de vârstă (7–14 ani, 15–18 ani, 19+); „Cel mai original program de promovare a operei eminesciene”; „Cel mai bun declamator al operei eminesciene” – pe patru categorii de vârstă și „Cel mai original program de promovare a valorilor europene”.

Data-limită pentru depunerea dosarelor este 15 octombrie a.c.

1.961 de secții vor fi organizate în circumscripțiile electorale din țară; 12 secții vor fi destinate alegătorilor din localitățile situate în stânga Nistrului și 301 secții vor fi organizate pentru cetățenii cu drept de vot care, în ziua alegerilor, se vor afla în afara țării.

În circumscripția electorală Chișinău, inclusiv în suburbii, alegătorii își vor putea exercita dreptul la vot în cadrul a 313 secții de votare.

Lista secțiilor de votare și adresele acestora sunt disponibilă aici.

Astăzi, 29 august a fost dat startul campaniei electorale.

Centrul funcționează ca un punct de legătură între părinți, îngrijitori și autorități, facilitând procesul de înregistrare, organizare și respectare a standardelor. Resursa poate fi accesată online la serviciialternative.gov.md.

Centrul de Suport poate fi solicitat prin intermediul liniei verzi +373 61 112 240 (de luni până vineri, între orele 9:00 și 18:00) sau prin email.

Prin intermediul Help Desk, cei interesați pot afla ce documente sunt necesare pentru înregistrarea unei creșe de tip familial; care sunt cerințele legale și standardele minime și informații despre toate formele de îngrijire alternativă: individualizată, de tip familial și organizată de angajator.

În R. Moldova există deja 22 de creșe de tip familial, unde până la cinci copii cu vârste între 0 și 3 ani beneficiază de un mediu sigur și prietenos, care sprijină dezvoltarea lor socială.

Centrul de Suport a fost creat prin proiectul „Creșterea rezilienței și excelenței femeilor prin oportunități de angajare incluzive și prietenoase familiei”, finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) și implementat de UN Women și UNFPA, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Zona polivalentă include un stadion multifuncțional cu terenuri pentru fotbal și volei, pistă de alergare, spații pentru ciclism și antrenament stradal, dar și locuri de joacă pentru copii.

„Acest proiect este rezultatul cooperării dintre Primăria Ciorescu și Primăria Chișinău. Doar prin obiective comune putem face viața oamenilor mai bună, pentru că sportul înseamnă sănătate și viață”, a sous viceprimarul Ilie Ceban.

În ultimii ani, municipalitatea a investit peste 40 de milioane lei în infrastructura sportivă din suburbii, construind și modernizând terenuri, stadioane și zone de agrement.

Potrivit ministrului Culturii, Sergiu Prodan, includerea lor alături de evenimente consacrate precum Mărțișor, Festivalul „Maria Bieșu” sau Bienala Teatrului „Eugene Ionesco” confirmă rolul lor în promovarea culturii și consolidarea imaginii țării pe plan internațional.

Pentru organizarea ediției din 2026 a Festivalului CRONOGRAF, Guvernul va aloca 2 milioane de lei, iar DescOperă va fi susținut financiar în continuare din bugetul Ministerului Culturii.

Festivalul de film documentar CRONOGRAF, lansat în 2001, a devenit un reper cultural prin tematicile sale variate, de la drepturile omului la identitate și migrație. Festivalul DescOperă, desfășurat din 2017 la Orheiul Vechi, aduce anual spectacole de operă și concerte simfonice în aer liber, într-un cadru natural spectaculos.