Casele de cultură din Filipeni, Pleșeni (Hănăseni) și Cania se află în proces de reabilitare, prin lucrări de eficientizare energetică sau renovare capitală, în cadrul programului ediției a doua Satul European.

În același timp, la Gotești se lucrează la eficientizarea energetică a grădiniței din localitate, care va fi dotată inclusiv cu panouri fotovoltaice, iar copiii și tinerii beneficiază deja de un teren sportiv multifuncțional amenajat prin Programul „Satul European Expres”.

Iar în satul Filipeni, aproximativ 350 de copii și 30 de cadre didactice au acces îmbunătățit la instrumentar de studiu modern, după ce gimnaziul din localitate a fost dotat cu cal

Unul dintre avantajele competitive ale site-ului Euro.md constă în preluarea automată, în timp real, a datelor oficiale publicate de instituțiile bancare. Astfel, utilizatorii beneficiază de acuratețe și promptitudine, având o imagine clară asupra evoluției pieței valutare. Informațiile sunt oferite cu titlu informativ, reflectând cursurile valabile în sediile centrale ale băncilor, acestea putând varia în cadrul altor sucursale sau unități teritoriale.

Găsește rapid cea mai bună ofertă pentru valuta dorită

Un element care diferențiază Euro.md de alte platforme similare este interfața intuitivă, care permite utilizatorilor să identifice cu ușurință banca ce oferă cel mai avantajos curs valutar pentru o anumită monedă. Cu doar câteva click-uri, vizitatorii site-ului pot compara simultan ofertele tuturor băncilor din țară și pot lua decizia optimă privind locul unde să cumpere sau să vândă valută.

Convertor valutar și instrumente utile

Pe lângă afișarea cursurilor de schimb, Euro.md pune la dispoziție un convertor valutar interactiv, care permite calcularea automată a valorii sumelor în diverse valute, în funcție de cursurile curente. Această funcționalitate este extrem de utilă pentru cei care doresc să-și planifice bugetele sau să simuleze costurile unor tranzacții internaționale.

O resursă digitală indispensabilă

Într-o eră în care transparența, rapiditatea și accesul facil la informație sunt priorități esențiale, Euro.md devine un aliat de nădejde pentru oricine dorește să fie bine informat cu privire la fluctuațiile valutare din Republica Moldova. Indiferent dacă planificați o călătorie, faceți schimburi valutare regulate sau sunteți un antreprenor care are nevoie de date sigure pentru tranzacții, Euro.md vă oferă instrumentele necesare pentru a acționa eficient și în siguranță.

Pentru a explora toate funcționalitățile platformei, accesați: www.euro.md
Fiți la curent cu piața valutară. Informați-vă inteligent. Alegeți cel mai bun curs.

Printre participanții-cheie s-au numărat Pavel Prisăcaru, președintele Federației Crescătorilor de Ovine și Caprine pentru Carne și Lapte, și Dumitru Ungureanu, inspector ANSA pentru zona Hîncești–Leova–Cimișlia–Basarabeasca, alături de Nicolae Prițcan, vicepreședintele raionului Leova, și Victor Veștiman, șeful Direcției Agricultură.

Obiectivul principal al întrunirii a fost găsirea unor soluții durabile pentru provocările din domeniul creșterii ovinelor și caprinelor.

Soluția comun acceptată: crearea unui cluster ovin-caprin – o structură asociativă care va permite un acces mai facil la granturi, fonduri europene și alte surse de finanțare; consolidarea poziției pe piață printr-o voce unitară și putere de negociere sporită; reprezentare eficientă în fața autorităților și a instituțiilor de profil, și promovarea transferului de inovații și formarea continuă a fermierilor.

Clusterul va porni cu 10 membri fondatori din cele trei raioane și va fi coordonat de Cristian Bric, fermier din comuna Cneazevca, raionul Leova, recunoscut pentru implicarea sa activă în promovarea bunelor practici în sector.

Inițiativa marchează un pas important pentru dezvoltarea economică a sudului țării, asigurând un cadru modern și colaborativ pentru profesionalizarea și eficientizarea activităților din zootehnie.

Recent, în cadrul unei întâlniri comunitare moderate de jurnalista Natalia Țaruc, mai mulți tineri din cele două localități și-au exprimat dorința clară de a crea un spațiu sigur, accesibil și viu – un loc în care să se adune, să organizeze activități culturale, educative sau recreative și să contribuie direct la dezvoltarea comunității. Ideea a prins contur printr-un plan concret care urmează să fie înaintat spre finanțare prin mecanismul de bugetare participativă.

„Nu cerem ceva pentru noi, ci construim pentru toți. Vrem un spațiu în care să învățăm, să creștem, să ne implicăm. Vrem să fim parte din soluție”, a spus una dintre participante, exprimând convingerea unei întregi generații.

Proiectul propus are nevoie de o cofinanțare de 10% din partea comunității – o condiție esențială pentru ca inițiativa să devină realitate. Iar aici, tinerii fac apel la solidaritate. Știu că bugetul administrației locale este limitat, dar mizează pe implicarea locuitorilor din satele Leca și Antonești, inclusiv a celor plecați peste hotare.

„Este un proiect al nostru, dar îl putem realiza doar împreună cu întreaga comunitate. Fiecare sprijin contează – fie că e vorba de o donație, de voluntariat sau de susținere morală”, spun tinerii.

Demersurile pentru identificarea și alocarea unui spațiu au fost deja inițiate. Urmează organizarea audierilor publice – un pas important în care tinerii se angajează să participe activ, cu argumente și viziuni clare.

Inițiativa tinerilor din Leca și Antonești este mai mult decât o cerere – este o lecție de civism. Într-o societate în care implicarea tinerilor e adesea invizibilă, acești adolescenți și tineri dau un exemplu de maturitate și responsabilitate. Ei nu cer privilegii, ci oportunități. Nu așteaptă soluții de sus, ci se organizează de jos în sus.

Comunitatea are acum șansa să le răspundă cu încredere și sprijin. Să transforme un vis colectiv într-un spațiu concret pentru generația de azi – și de mâine.

Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară

Scopul principal al „V.O.C.E.” a fost de a crea o rețea de tinere jurnaliste comunitare, capabile să identifice, să documenteze și să adreseze problemele din comunitățile lor.

Proiectul a avut un impact semnificativ în promovarea transparenței și responsabilității autorităților publice locale și în creșterea implicării tinerelor în procesele de decizie la nivel local.

Pe parcursul proiectului, tinerele jurnaliste au fost implicate în sesiuni de formare intensive, unde au învățat tehnici de jurnalism de investigație și au fost ghidate de mentori experimentați. Aceste tinere au avut ocazia să abordeze subiecte esențiale pentru comunitățile lor, de la infrastructura locală și problemele de mediu, până la accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități. Articolele publicate nu doar că au adus în prim-plan aceste provocări, dar au contribuit și la identificarea unor soluții concrete, cum ar fi crearea unei resurse centralizate pentru persoanele cu dizabilități sau organizarea atelierelor de informare privind violența și hărțuirea sexuală.

„Proiectul „V.O.C.E.” a demonstrat că atunci când tinerele sunt susținute și împuternicite, pot deveni voci importante în comunitățile lor. Articolele publicate au avut un impact direct, aducând în atenție problemele reale ale cetățenilor și contribuind la găsirea de soluții. Prin acest proiect, am reușit să creștem nu doar jurnaliste, ci și lidere, care sunt gata să își asume responsabilități. Suntem convinse că aceste tinere vor continua să influențeze pozitiv societatea în care trăiesc”, a declar Irina Bejan, coordonatoarea proiectului.

Proiectul a avut un impact tangibil asupra rezolvării unor probleme comunitare importante. De exemplu, datorită unui articol publicat de o tânără jurnalistă a fost creată o resursă centralizată pentru copii și persoanele cu dizabilități din municipiul Cahul, un demers important care ajută la îmbunătățirea accesului acestora la resurse esențiale.

Un alt obiectiv esențial al proiectului a fost crearea unei rețele de tinere jurnaliste comunitare care să colaboreze cu autoritățile locale și organizațiile societății civile. Prin această rețea, tinerele jurnaliste au demonstrat că sunt capabile să își asume un rol activ în viața comunității și să contribuie la soluționarea problemelor locale. Proiectul a pus astfel bazele unei comunități emergente de tinere care vor continua să colaboreze și să producă schimbări pozitive în regiunile lor.

Acest proiect este realizat de A.O.C.R.D.C. cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

La întâlnirea cu elevii, șefa DGÎ Cantemir, Tatiana Cechir, a recunoscut că, în prezent, instituția nu dispune de fonduri proprii pentru achiziția unui autobuz nou, însă sunt în desfășurare demersuri oficiale către Ministerul Educației și Cercetării. „Am solicitat deja trei autobuze pentru raion, însă din cauza lipsei fondurilor la nivel central, nu s-au putut face achiziții”, a explicat Cechir.

Vehiculul existent, pus în circulație în anul școlar 2010–2011, a fost între timp supus unei reparații capitale din bugetul DGÎ, dar uzura fizică și tehnică rămâne o problemă majoră. Elevii au descris situații în care siguranța le-a fost pusă în pericol, iar autoritățile recunosc că, deși Consiliul Raional este informat, nici acesta nu dispune de rezerve financiare pentru o astfel de investiție, cel puțin nu în perioada actuală.

În cadrul discuției, tinerii au venit și cu propriile propuneri pentru îmbunătățirea situației până la găsirea unei soluții definitive. Au stabilit reguli de comportament în autobuz — fără aruncat gunoaie, fără zgomote excesive și cu menținerea curățeniei — și au convenit desemnarea unui elev-lider responsabil cu verificarea zilnică a stării interiorului și raportarea oricăror nereguli.

Această inițiativă a fost salutat de reprezentanții DGÎ, care au încurajat elevii să continue implicarea activă în problemele care îi privesc direct. „Soluțiile nu vin întotdeauna peste noapte, dar asumarea responsabilității este un pas important spre schimbare”, a subliniat Tatiana Cechir.

Deși achiziția unui autobuz nou depinde în continuare de alocări bugetare la nivel central, întâlnirea dintre elevi și reprezentanții autorităților locale marchează un moment important: recunoașterea unei nevoi reale și implicarea activă a tuturor părților în conturarea unei soluții.

Pentru elevii din Toceni și Leca, transportul sigur spre școală nu este un moft, ci o necesitate. Iar pentru autorități, acest caz devine un exemplu clar că dialogul cu beneficiarii direcți ai serviciilor publice este esențial în definirea priorităților.

Andriana Munteanu,
jurnalistă comunitară A.O. C.R.D.C.

Dar pentru relansarea circulației, urmează reabilitarea infrastructurii feroviare pe teritoriul ambelor state, inclusiv a podului feroviar și a stațiilor de frontieră Prut 2 (R. Moldova) și Fălciu (România).

Relansarea trenurilor pe acest segment va asigura o  creștere a transportului de mărfuri pe calea ferată și consolidarea conectivității R. Moldova cu rețeaua europeană de transport, menționează Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Într-o ședință recentă a consiliului local, autoritățile au anunțat că vor procura un aparat de climatizare, vor construi un grup sanitar exterior și vor repara intrarea. Potrivit discuțiilor cu primarul, reabilitarea căminului cultural este considerată o prioritate, iar proiectul tehnic a fost deja finalizat, la un cost de aproximativ 70.000 de lei. Valoarea totală a investiției este estimată la circa 2 milioane de lei.

Cu toate că oamenii apreciază demersurile anunțate, aceștia așteaptă să vadă primele acțiuni concrete și să fie identificate fondurile pentru demararea lucrărilor. Implicarea diasporei, a ONG-urilor și a potențialilor sponsori poate fi crucială, mai ales dacă autoritățile și cetățenii vor colabora îndeaproape.

Locuitorii din Leca speră ca promisiunile făcute să prindă viață și ca acest spațiu să redevină centru al vieții culturale și sociale din sat. Prin eforturile comune ale tuturor celor implicați, căminul cultural poate fi salvat și redat comunității în forma sa cea mai bună, oferindu-le generațiilor viitoare un loc sigur și primitor unde să-și păstreze și să-și onoreze tradițiile.

Olga Anufriev, jurnalistă comunitară A.O. C.R.D.C.

„Când e frig afară, ne adunăm cum putem, iar când e cald, stăm prin parcul pentru copiii de 3-10 ani. Dar acest loc nu este gândit pentru noi”, spun tinerii. Ei își doresc un spațiu destinat adolescenților, unde să poată socializa, relaxa și desfășura activități într-un mediu sigur și confortabil.

Această problemă nu este una nouă și nu afectează doar Antonești. În multe localități rurale, infrastructura pentru tineri este limitată, iar lipsa unor astfel de spații poate duce la izolarea adolescenților sau la petrecerea timpului liber în moduri mai puțin productive.

Pentru ca această inițiativă să devină realitate, este nevoie de implicarea autorităților locale, a instituțiilor de învățământ și a societății civile. Modele de astfel de spații există deja în alte localități, unde primăriile, alături de organizații nonguvernamentale și parteneri locali, au reușit să amenajeze centre de tineret sau zone recreative pentru adolescenți.

Problema ridicată de tinerii din Antonești este un apel clar către autorități pentru o soluție concretă. O primă etapă ar fi organizarea unor consultări locale pentru a identifica resursele necesare și pentru a găsi soluții viabile.

Rămâne de văzut dacă administrația locală va răspunde solicitării tinerilor și dacă această inițiativă va fi inclusă pe agenda de dezvoltare a satului. Cert este că acești adolescenți au făcut primul pas: și-au exprimat nevoia și și-au unit vocile pentru o schimbare. Acum, mingea este în terenul decidenților locali.

Loredana Rîbacov,
jurnalistă comunitară A.O. C.R.D.C.

După închiderea școlii din sat, Căminul cultural a rămas singura oază de socializare și recreere pentru săteni. Aici se desfășoară concerte, serbări, expoziții și concursuri, reunind atât locuitori din sat, cât și oaspeți din alte zone. Însă, în timp ce pe scenă se cântă și se dansează, sub picioarele artiștilor și spectatorilor pândesc pericole reale. Tavanul crăpat, podeaua putrezită și cablurile electrice improvizate fac ca fiecare repetiție sau spectacol să devină o aventură riscantă. Recent, o bucată de tavan a căzut în timpul unei repetiții, lovind o fată aflată pe scenă. Deși incidentul nu a fost grav, rămâne un avertisment că, în orice moment, s-ar putea produce un accident mai serios.

Un alt exemplu alarmant este podeaua de la intrare, unde s-a format o gaură periculoasă. O tânără a călcat greșit și a ajuns cu piciorul în ghips. Totodată, scena din lemn, uzată de trecerea anilor, este șubredă și instabilă. În pofida acestor dificultăți, Casa de cultură din satul Leca continuă să găzduiască evenimente importante, de la tradițiile de Crăciun, sărbătorile dedicate lui Mihai Eminescu, Ziua Internațională a Femeii, expoziții de Mărțișor, până la Ziua Copilului, Hramul satului, șezători și Revelionul. Cu toate acestea, lipsa condițiilor de bază afectează nu doar desfășurarea activităților, ci și sănătatea și siguranța participanților. Frigul pătrunzător face aproape imposibilă organizarea spectacolelor pe timp de iarnă, vestiarul este impropriu, iar spectatorii sunt nevoiți să stea în picioare, în lipsa unor scaune. În curtea clădirii lipsește un grup sanitar, ceea ce creează un alt disconfort major.

Pentru a salva acest spațiu cultural de la degradare și a asigura continuitatea tradițiilor, sunt necesare lucrări urgente de reparare a podelei de la intrare și a scenei, consolidarea și refacerea tavanului, instalarea unui sistem de încălzire, amenajarea unui vestiar funcțional și crearea unor condiții decente pentru spectatori. Montarea unor urne pentru gunoi și construirea unui grup sanitar în exterior ar îmbunătăți considerabil condițiile din căminul cultural.

Aceste îmbunătățiri sunt esențiale nu doar pentru confort, ci și pentru siguranța celor care își dedică timpul și energia păstrării culturii locale. Autoritățile locale au recunoscut necesitatea renovării și au inclus acest proiect pe agenda lor, însă lipsa fondurilor rămâne principalul obstacol.

În acest context, locuitorii din Leca speră să atragă sprijin din partea diasporei și a unor finanțatori externi, inclusiv prin proiecte de dezvoltare comunitară. Nu își doresc ca această casă de cultură să fie închisă, ci să continue să fie un loc de întâlnire, de educație artistică și de promovare a valorilor tradiționale.

Prin solidaritate și implicare, visul unui Cămin cultural sigur și modern poate deveni realitate. Este nevoie de susținere, de inițiativă și de oameni care să creadă în puterea culturii de a uni și de a inspira. Până atunci, fiecare repetiție și fiecare spectacol rămân o dovadă a pasiunii și determinării unei comunități care refuză să lase tradițiile să piară.

Olga Anufriev,
jurnalistă comunitară A.O. C.R.D.C.