Lansarea chatbot-ului Sophia în Moldova s-a datorat parteneriatului dintre Asociația Spring ACT din Elveția și Fundația Est-Europeană, cu sprijinul financiar al Suediei și Agențiaei Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare.

Sophia poate ajuta persoanele să adune dovezi, să își evalueze drepturile și să afle despre opțiunile de suport disponibile. Chatbot-ul vorbește 23 de limbi, inclusiv româna, rusa și ucraineana și poate fi accesat pe platforma sophia.chat.

Chatbot-ul Sophia este dezvoltat pentru a funcționa în mod anonim, securizat și fără „urme digitale”, potrivit agenției IPN. Poate oferi acces rapid la informații esențiale, resurse locale și poate pune la dispoziție un spațiu digital sigur pentru păstrarea probelor.

„Acest chatbot poate păstra probe acumulate de victimele violenței într-un safeu digitalizat, care pot fi folosite ulterior, fie atunci când vă adresați la poliție sau în instanța de judecată. Este un instrument pe care îl puteți folosi 24 de ore, 7 din 7 zile”, a explicat Sorin Mereacre, președintele Fundației Est Europene.

Sophia a fost recunoscută la nivel internațional, fiind câștigătoare în cadrul concursului „Women in Tech Europe Awards” și nominalizată la „Women in AI Awards 2024”.

Statisticile din Republica Moldova, deși incomplete, sunt totuși grăitoare: 1.645 de victime, 466 copii cu suflete rănite, 124 de părinți marcați de cruzime, 4 bunici purtând povara neputinței, 230 de soți și soții schingiuiți, 438 de rude prinse în capcana violenței. Numere care ascund tragedii individuale, povești sfâșietoare de abuz și suferință.

Dar violența domestică nu e doar o statistică. Este o realitate dureroasă, o boală a societății care se hrănește cu tăcerea noastră. Este o deviere psihologică, un abuz de putere mascat de stereotipuri misogine, o „normalitate” impusă prin forță. Nu, violența nu are nicio justificare!

Este o formă de abuz, un act de cruzime menit să controleze și să domine. O traumă care lasă cicatrici adânci, nu doar pe trup, ci și pe suflet. O rană ce se transmite generațiilor viitoare, furând copiilor șansa la o viață normală, la stabilitate emoțională și la un comportament echilibrat.

Tăcerea noastră este complicitate. Este permisivitate. Este un pact cu diavolul care hrănește violența și o face să prospere. Trebuie să rupem acest pact, să vorbim, să acționăm, să fim alături de victime.

Nu mai putem ignora strigătele de ajutor. Nu mai putem privi pasivi la nedreptate. Trebuie să fim vocea celor fără voce, să luptăm pentru o lume fără violență, o lume în care toți copiii au șansa la o viață fericită și lipsită de traume.

Luminița Băbuță,
jurnalistă comunitară

Centrul regional de la Ungheni are o capacitate de șase camere/18 paturi și oferă cazare de până la jumătate de an, iar în cazuri excepționale, până la un an.

Găzduirea este doar un element al serviciilor multidimensionale prestate, împreună cu asistența juridică și socială, consilierea psihologică și vocațională, educația financiară, digitală și pentru însușirea deprinderilor de viață independentă.

Estimativ, de serviciile centrului regional vor beneficia anual peste 150 de persoane, dintre care 35 vor fi și cazate.

Bugetul alocat, în valoare de aproximativ 60.000 de dolari, a permis transformarea clădirii unui centru comunitar într-un adăpost. Echipa Centrului a fost instruită, pentru a oferi servicii calitative supraviețuitoarelor violenței în bază de gen și altor beneficiare.

Edificiul în care se află adăpostul a fost renovată și dotată în cadrul unui proiect finanțat de Guvernul Japoniei prin Fondul ONU pentru Securitate Umană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în parteneriat cu Organizația Internațională pentru Migrațiune.

Violența de gen continuă să fie răspândită în Moldova. Peste o treime dintre femeile cu vârsta de peste 15 ani au trăit experiența violenței fizice și/sau sexuale din partea partenerului.

Centrul va reprezenta o subdiviziune a Inspectoratului General al Poliției, cu regim de activitate continuu (24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână), unde instituțiile publice și cele private vor delega specialiști pentru a oferi asistență complexă victimelor violenței în familie și violenței sexuale.

În cadrul Centrului vor fi întreprinse primele acțiuni procesuale din partea ofițerilor de poliție și, la necesitate, a procurorilor sau judecătorilor.

Guvernul urmează să aprobe Regulamentul cadru al Centrului de Justiţie Familială, elaborat de MAI.

Lucrările de construcție al viitorului Centru au început recent și urmează să finalizeze la începutul semestrului doi. Tot atunci se așteaptă ca acesta să devină pe deplin operaţional.

Deschiderea Centrului de Justiție Familială va fi posibilă  prin cooperarea şi suportul oferit de Guvernul SUA și a partenerilor de implementare – OIM şi Fundaţia Te Doy.

Campania se desfășoară în acest an cu genericul „Uniți prin activism pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor”.

Este de menționat că această campanie este organizată anual, la nivel internațional, în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie, când sunt marcate Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și Ziua Internațională a drepturilor omului.

Evenimentele desfășurate în cadrul campaniei își propune să sensibilizeze publicul cu privire la fenomenul violenței față de femei ca fiind cea mai răspândită încălcare a drepturilor omului la nivel mondial.

În Moldova, campania lansată de Organizația Națiunilor Unite are loc pentru al 21-lea an consecutiv.

Sloganul din acest an al campaniei este „Sparge cercul violentei! Fă un pas spre schimbare!”.

Pentru prima dată în cele 14 ediții, deschiderea campaniei a avut loc, la sfârșitul acestei săptămâni, în afara capitalei – în satul Boșcana, raionul Criuleni. În premieră, la eveniment au participat femeile supraviețuitoare ale violenței domestice, care au vorbit în public despre experiența lor.

Evenimentul de lansare a fost organizat de Asociația „Casa Mărioarei”, în colaborare cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și UN Women Moldova.

Pe durata campaniei, în toată țara vor avea loc peste 80 de evenimente: discuții în școli și comunitățile rurale, lucrul cu poliția, expoziții de pictură, iluminarea clădirilor în portocaliu etc.

Datele se conțin în studiul „Evaluarea răspunsului sistemului de justiție penală la cazurile de violență în familie”, realizat în patru regiuni ale țării: Criuleni, Soroca, Cimișlia și Comrat, de Centrul de Drept al Femeilor, în cadrul proiectului „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul financiar al Suediei.

Autorii studiului menționează că, în ciuda tendinței de creștere a numărului de adresări privind violenţa în familie, numărul cauzelor penale intentate agresorilor este în scădere. În anul 2020, procurorii au condus urmărirea penală în 866 de cauze penale, cu peste o sută mai puține decât în anul 2019, când s-au pornit 969 de cauze penale.

Studiul a scos în evidență și faptul că, cel mai frecvent, victime ale violenței în familie sunt femeile. În urma violenței domestice, în anul 2020, la nivel național, au suferit 517 persoane, 64,4% dintre victime fiind femei.

Organizatorul și formator al instruirii a fost Vadim Țărnă, preşedintele Asociației Naționale a Experților și Asistenților Sociali.

Instruirea s-a focusat pe înțelegerea fenomenului, promovarea egalității de gen, consolidarea abilităților de lucru în echipă și utilizarea instrumentelor de lucru cu victimele și agresorii.

Activitatea a fost parte a proiectului „Împuternicirea actorilor comunitari în scopul prevenirii și combaterii violenței în bază de gen în Moldova”, finanțat în cadrul Programul de granturi – Impuls, implementat de Centrul de Drept al Femeilor cu susţinerea Suediei.

Campania a fost parte a proiectului „Abordarea violenței domestice în R. Moldova”, finanțat de Fundația OAK prin intermediul Fundației Est-Europene de la Chișinău.

Potrivit implementatorilor proiectului, campania a reuşit, în mare măsură, să spargă stereotipurile și să schimbe atitudinea socială faţă de implicarea bărbatului în viaţa de familie, prin partajarea responsabilităţilor casnice, dar şi prin eliminarea percepției că singura misiune a bărbatului e de „a aduce acasă bani.”

La realizarea proiectului au participat 19 organizaţii din diferite regiuni ale țării. Acestea au beneficiat de suport financiar şi de mentorat din partea Fundaţiei Est Europe, cu scopul de a promova implicarea bărbaţilor în viaţa de familie.

„Am implementat acest proiect cu suportul şi participarea mai multor organizaţii de nivel naţional, local şi regional. Am avut organizaţii beneficiare de grant şi din Găgăuzia, de la sud, de la nord, ne-am străduit să avem acoperire geografică naţională”, a spus Diana Bacal, coordonator de programe la Fundația Est-Europeană.

Grație proiectului și campaniei „Un tată bun”, pe rețelele sociale au fost create mai multe cluburi de comunicare pentru tătici, organizate concursuri de „tată și familie model”, au fost editate postere informative și ghiduri de bune practici, organizate concursuri muzicale pentru familii, culinare și sportive. De asemenea, a fost realizat un documentar cu participarea a 12 tați, longreaduri, interviuri despre rolul taților în familie, expoziții foto, emisiuni tematice și o serie de interviuri cu psihologi ș.a.