Troleibuzele nou-lansate vor fi repartizate pe mai multe rute municipale, inclusiv nr. 1, nr. 4, nr. 10, nr. 12, nr. 21, nr. 22, nr. 23 și nr. 25.

Lotul de unități include 13 troleibuze articulate, cu o capacitate de până la 160 de persoane și 8 troleibuze clasice. Acestea fac parte dintr-un lot total de 38 de unități Solaris Trollino, achiziționate prin licitație internațională, organizată de întreprinderea municipală de transport public din Tallin.

Toate unitățile au trecut procedurile de verificare și testare tehnică și sunt pregătite pentru exploatare pe străzile orașului.

În ultimii ani, parcurile de troleibuze și Parcul urban de autobuze au fost completate cu 367 unități: noi și rulate (183 troleibuze și 184 autobuze). Astfel, au fost înlocuite toate unitățile mai vechi de 10 ani, contribuind la un transport public mai modern și mai accesibil.

În următorii trei ani, drumul va fi reconstruit și lărgit, vor fi amenajate accesele către terenurile agricole și intersecțiilor minore, construite trotuare și instalat iluminatul stradal intravilan și în intersecții. Proiectul mai prevede construcția zidului de sprijin, a sistemului de drenaj subteran, consolidarea pantelor, construcția podurilor.

Va fi amenajat sistemul de evacuare a apelor prin construcția podețelor, rigolelor consolidate cu beton și șanțurilor, dar și reamenajate unele utilități, cum ar fi linii electrice, linii de comunicații, canalizare subterană, conducte de apă și gaze.

Reabilitarea acestui segment al drumului național R34 va îmbunătăți siguranța și confortul traficului în regiunea de sud și va asigura o conexiune mai rapidă cu punctul de frontieră Giurgiulești și coridoarele de transport europene.

Șantierul a fost vizitat, la 11 august, de viceprim-ministrul Vladimir Bolea și secretarul de stat de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România, Irinel Ionel Scrioșteanu.

Lucrările se desfășoară simultan pe ambele maluri ale râului Prut atât la partea de culee, cât și la partea de pile (fundațiile podului și structurile care susțin capetele acestuia).

Pe partea românească s-a efectuat defrișarea copacilor de pe malul Prutului și au început lucrările la pila care este în proximitatea râului.

În perioada următoare vor fi executate radierele culeelor pe ambele maluri și vor fi montate primele armături metalice care vor constitui viitoarele structuri de beton de susținere a podului.

Lucrările de construcție a podului rutier peste Prut de la Ungheni, numit simbolic „Podul de Flori”, au început la 26 aprilie. Viitorul pod va avea o lungime de cel puțin 261 de metri, cu două benzi pe fiecare sens, plus trotuare. Construcția va dura doi ani. Proiectul este evaluat la 30 mil. de euro, iar banii vor fi oferiți din fonduri europene nerambursabile.

Cele 88 de proiecte recent aprobate prevăd reabilitarea a 10 km de drumuri de interes raional sau municipal, modernizarea a 71,4 km de drumuri comunale și străzi și construcția a 40 km de trotuare și căi de acces către instituții publice.

În total, peste 227.000 de locuitori vor beneficia de o infrastructură rutieră îmbunătățită.

Programul contribuie la apropierea standardelor locale de cele europene și la dezvoltarea durabilă a comunităților din întreaga țară.

Specialiștii DGMU se află în discuții cu proiectantul responsabil pentru identificarea noilor trasee care pot fi amenajate.

La această etapă, s-a convenit asupra proiectării unui coridor verde pe bd. Dacia, tronsonul cuprins între străzile Valea Crucii și Aeroport, care va face legătura cu infrastructura velo existentă de pe bulevard. Pista ar urma să fie amenajată în zona verde, pe ambele sensuri de deplasare.

Sunt analizate și alte artere importante pentru dezvoltarea infrastructurii pentru transportul alternativ: străzile Albișoara, Alecu Russo, Nicolae Costin, Mihai Viteazul și Calea Ieșilor.

Pistele urmează a fi create fie pe trotuar, fie pe carosabil, în funcție de lățimea și configurația fiecărei străzi.

La fel, pe strada 31 August 1989 a început monitorizarea fluxului de cicliști și a altor utilizatori ai transportului alternativ. Pe tronsoanele cuprinse între str. Toma Ciorbă și Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, respectiv între str. Alexandr Pușkin și Lev Tolstoi sunt colectate date, prin instalații video, privind gradul de utilizare a infrastructurii existente.

Proiectele vin în contextul noilor prevederi legale adoptate la nivel național, care clasifică bicicletele și trotinetele drept vehicule, obligând astfel utilizatorii să fie echipați corespunzător.

În ultimii ani, la Chișinău au fost amenajate peste 20 de kilometri de piste continue pentru cicliști.

Valoarea proiectului, inclusiv reabilitarea podului Eiffel peste Prut, se ridică la circa 41 de mil. de euro: 50% din bugetul de stat și 50% dintr-un grant european.

Lucrările de construcție a liniei ferate electrice vor fi realizate în cadrul unui proiect comun al R. Moldova și României, selectat recent pentru finanțare de Comisia Europeană prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF).

Segmentul feroviar între Iași și Ungheni va fi complet reabilitat, prin înlocuirea suprastructurii feroviare (balast, traverse, șine, sisteme de fixare), reabilitarea terasamentelor afectate de eroziune și instalarea infrastructurii pentru electrificare.

Modernizarea căii ferate va crește viteza de circulație până la 140 km/h pentru trenurile de pasageri și 80 km/h pentru trenurile marfă.

Inițiativa a fost depusă de autoritățile de la Chișinău la începutul acestui an, fiind selectată dintr-un total de 258 de aplicații depuse de state membre ale UE și țări partenere. Proiectul se numără printre cele 94 care vor primi finanțare europeană nerambursabilă, în cadrul unui pachet de granturi în valoare totală de peste 2,8 mlrd. de euro.

Semnarea acordurilor de finanțare pentru acest proiect este planificată pentru luna octombrie 2025, iar lucrările vor începe în iunie 2026 și se vor finaliza în iunie 2028.

Lucrările continuă la partea pietonală, care a fost lărgită.

Investiția proiectului se ridică la 128 de mil. de lei.

Podul de pe str. Mihai Viteazul este unul dintre cele mai mari obiective de acest fel din republică. Cu o lungime totală de 320 metri și o lățime de 26 metri, cu 9 deschideri (grinzi) a câte 33 metri fiecare, podul are șase benzi de circulație și două trotuare pietonale.

Lucrările de reparație pe pod au început în aprilie 2023, după patru licitații efectuate.

În afară de cele 10 autobuze funcționale, orașul Bălți va mai primi 12 vehicule similare, care vor fi utilizate drept surse de piese de schimb. Autoritățile locale spun că toate autobuzele, deși uzate, sunt într-o stare tehnică bună și au circulat până recent în rețeaua de transport public din Reșița.

Primarul Aleksandr Petkov a menționat că specialiști din Bălți s-au deplasat deja la Reșița pentru a inspecta lotul, iar aprobarea oficială a donației va fi supusă votului Consiliului municipal pe 24 iunie. Ulterior, va începe procedura de import și integrare a vehiculelor în flota publică.

Lucrările de renovare a podului au durat aproape șase luni, iar investiția din Fondul Rutier a alcătuit aproape 32 mil. de lei.

Podul renovat are o lungime de aproape 80 de metri și o lățime de 12 metri. Pe pod au fost construite și două trotuare cu lățimea a câte un metru.

La ceremonia de deschidere a podului au participat muncitori ai companiei care au realizat lucrările, oficiali printre care spicherul Igor Grosu; ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, deputați PAS.

Alte două poduri din sectorul „Dacia” al mun. Bălți, inclusiv unul peste râul Răut, urmează să fie reparate până la sfârșitul anului curent. Anterior, se anunțase că bugetul pentru reabilitarea podurilor din Bălți s-ar ridica la circa 60 mil. de lei.

În acest an, investițiile statului pentru infrastructura rutieră se vor cifra la 3,2 mlrd. de lei – cea mare sumă alocată vreodată în acest sens.