Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunțat despre desfășurarea, astăzi, 19 august, a probei de interviu a candidaților la funcția de procuror general, concurs inițiat la 12 iunie.

În urma evaluării candidaților și a calculării mediei punctajului acordat de către toți membrii CSP, s-au fost stabilite rezultatele finale: Victor Furtuna – 8,23 puncte și Alexandru Machidon – 8,86 puncte.

Candidatura lui Alexandru Machidon, care a obținut cel mai mare punctaj, va fi avansată către șeful statului pentru numirea în funcția de procuror general.

Postul de procuror general a devenit vacant după ce Ion Munteanu, care a exercitat această funcție, a decis, în luna mai, să treacă în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, câștigând un concurs public în acest sens.

De atunci, interimatul funcției de procuror general a fost exercitată de Alexandru Machidon.

Astfel, duminică urmează să se desfășoare ceremonia de depunere a jurământului de către noii judecători ai Curții Constituționale desemnați de Parlament, Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii.

Ședința plenară a Parlamentului va începe la ora 11.00.

Potrivit prevederilor legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, Președintelui R. Moldova și CSM.

Pe data de 16 august expiră mandatele a 5 judecători constituționali, iar mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia. Recent au fost numiți în calitate de judecători constituționali Liuba Șova, Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco, Domnica Manole și Ion Malanciuc.

Până la data întrunirii legale a noului Parlament, instituția legislativă poate exercita pe deplin funcțiile de reprezentare, de control și de organizare internă. Funcția de legiferare va fi exercitată în volum restrâns, fiind limitată la adoptarea de legi ordinare, hotărâri și moțiuni simple.

Noul Parlament va fi ales la scrutinul din 28 septembrie.

În această sesiune specială ar urma să aibă loc ceremonia de depunere a jurământului de către judecătorii Curții Constituționale, a scris Grosu pe pagina sa de Facebook.

Noii judecători ai Curții Constituționale care vor depune jurământul sunt Liuba Șova, Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco, Domnica Manole și Ion Malanciuc.

Actualul Parlament și-a încheiat mandatul la 11 iulie, dar până la desenarea unei noi legislaturi acesta are atribuții mai restrânse – de exemplu, nu poate modifica Constituția sau modifica legi financiare ale statului.

Regulamentul prevede că, după încheierea mandatului, Parlamentul poate fi convocat în sesiune extraordinară sau specială, la cererea șefului statului sau spicherului.

CSP a anunțat că Marcel Dumbravan a acumulat 76,64 puncte, iar Octavian Iachimovschi – 72,44 puncte. Astfel, CSP a hotărât să propună procurorului general interimar candidatura lui Marcel Dumbravan pentru numirea în funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.

Până la atunci, însă, Dumbravan va trebui să finalizeze procedura de vetting.

Marcel Dumbrăvan activează în Procuratura Anticorupție din 2008. În ultima perioadă el a condus Serviciu Nord la PA. În toamna lui 2021, Dumbravan a fost numit adjunct interimar al procurorului-șef al PA. Ulterior, de la începutul lunii martie a.c., el a asigurat interimatul la șefia PA.

De ce a rămas vacant postul de șef al PA

Vacanța funcției de șef al Procuraturii Anticorupție a survenit după demisia la 19 februarie a.c. din acest post a Veronicăi Dragalin pe fondul unui conflict cu conducerea țării. Demisia lui Dragalin s-a produs și în contextul inițiativei guvernării de a comasa PA cu PCCOCS și crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Proiectul legii a fost votat în prima lectură, dar este criticat de experți locali și externi. Mulți analiști au întrevăzut în această inițiativă o modalitate de „a scăpa” de Dragalin, care crede că PACCO ar putea pune în pericol gestionarea unor dosare de corupție.

Borosan a câștigat, recent, un concurs public în acest sens. La concurs participaseră opt persoane.

Constantin Borosan este licențiat în energie și mediu și, în prezent, își face studiile de doctorat. Borosan a urmat mai multe cursuri de formare în domeniu în Italia și în SUA.

Din anul 2023, este secretar de stat la Ministerul Energiei, responsabil pe domeniile energie electrică, gaze naturale, produse petroliere, energie termică și cogenerare, infrastructură, piețe de energie și securitate energetică. A fost secretar de stat pentru energie în cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în perioada 2021 – 2023.

În perioada 2020 – 2023, Constantin Borosan a fost cercetător științific la Institutul de Energetică, iar, de mai bine de aproximativ 12 ani, este lector universitar la Facultatea de Energetică și Inginerie Electrică a Universității Tehnice a Moldovei.

Consiliul de administrație al ANRE are cinci directori. Ei sunt numiți de Parlament, pe bază de concurs.

La următoarea etapă a concursului, proba interviului, au fost admiși opt candidați.

Este vorba despre Iulian Jovmir, Tatiana Moraru, Sergiu Școlinic, Svetlana Balmuș, Constantin Borosan, Daniel Chiviriga, Eduard Hadei și Serghei Bargan.

Proba interviului se va desfășura vineri, 20 iunie, în cadrul unei ședințe închise. Înregistrările video vor fi publicate ulterior.

Regulamentul prevede că va fi selectat candidatul care va obține cel mai mare punctaj, dar nu mai puțin de 70 de puncte. Acesta va fi propus spre numire Parlamentului.

Concursul este organizat în contextul în care, în curând, expiră mandatul unui director.

Consiliul de administrație al ANRE este format din cinci directori.

Anunțul survine după ce, recent, procurorul general Ion Munteanu a decis să treacă în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), câștigând un concurs public în acest sens.  

Dosarele de participare la concursul anunțat se vor depune la Aparatul CSP (Chişinău, bd.Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.73), până în data de 21 iulie a.c., ora 17:00.

În nota care descrie criteriile de eligibilitate alr candidaților se menționează că ei vor avea o experiență profesională de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului din R. Moldova; cunosc limba română; se bucură de o reputație ireproșabilă și anterior nu le-au fost constatate vinovăția pentru săvârșirea unei infracțiuni etc.

Amintim că, la finele lunii mai, Ion Munteanu, care câștigase concursul și fusese numit în postul de procuror general la 1 iunie 2024, a preferat să schimbe această funcție pe cea de judecător la Curtea Supremă de Justiție, după ce câștugase conursul public. În locul lui Munteanu, CSP l-a propus pentru interimatul funcției pe Alexandru Machidon. Președintele R. Moldova l-a aprobat prin decret prezidențial.

Experții au remarcat că nici un procuror general din R. Moldova nu și-au dus la bun sfârșit mandatul în ultimele două decenii din cauza ingerințelor politice în sistemul de procuratură. De la independență încoace, R. Moldova a avut 13 procurori, dintre care doar unul – Dumitru Postovan – și-a exercitat mandatul deplin de 7 ani.

Candidatura lui Machedon (în foto stânga) a fost propusă de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), în urma ședinței de ieri, 28 mai. Astăzi, Maia Sandu l-a prezentat pe noul procuror general interimar echipei Procuraturii, precizează instituția prezidențială.

Până a fi desemnat pentru acest interimat, Alexandru Machidon a exercitat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

La interimatul postului de procuror general a pretins și Octavian Iachimovschi, procuror-șef adjunct interimat al Procuraturii Anticorupție.

Funcția de procuror general a devenit vacantă, după ce, recent, Ion Munteanu a câștigat concursul pentru un post de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Munteanu fusese numit procuror general la 1 iunie 2024, după ce câștigase un concurs în acest sens.

CSP urmează să anunțe un nou concurs pentru funcția de procuror general.

La fel, au fost adoptate 15 legi constituționale, votate 6 381 de legi organice și 115 legi ordinare. În aceeași perioadă, au mai fost adoptate 7 079 de hotărâri.

Forul legislativ poartă numele de Parlament începând cu 23 mai 1991, anterior fiind denumit Sovietul Suprem.

Pe 23 mai 1991, conform deciziei Sovietului Suprem al RSSM de legislatura a XII-a, constituit în urma primelor alegeri democratice, republica unională RSSM se transformă în R. Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament.

Înainte de numire, Larisa Miculeț a ocupat funcția de ambasadoare în Irlanda și deține cel mai înalt rang diplomatic – Ambasador.

De-a lungul carierei sale, Larisa Miculeț a reprezentat R. Moldova la nivel înalt în cadrul misiunilor diplomatice din Israel, Irlanda și ONU și a fost implicată activ în promovarea drepturilor omului, combaterii crimei organizate și consolidării relațiilor internaționale ale țării.

În trecut, a deținut funcții de conducere în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, dar și în Procuratura Generală, unde a activat timp de peste 25 de ani, inclusiv ca șefă a Direcției integrare europeană și cooperare juridică internațională.

Larisa Miculeț are studii juridice și a urmat programe de pregătire avansată, inclusiv în SUA și Germania.