Din 205 propuneri depuse de primării și consilii raionale, 87 au fost selectate pentru finanțare din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală: 47 pentru apă potabilă și canalizare, 19 pentru dezvoltarea turismului, 15 pentru revitalizare urbană, 6 pentru infrastructura de afaceri.

„Aceste proiecte vor avea impact în zeci de comunități și vor îmbunătăți vizibil calitatea vieții”, a spus viceprim-ministrul Vladimir Bolea.

Investițiile, estimate la circa 3 mlrd. de lei, vor aduce beneficii multiple: de la extinderea rețelelor de apă în Bălți, Soroca și Drochia, până la modernizarea turismului în Purcari și Văleni.

Până acum au fost curățate și restabilite plăcile de beton pe aproximativ 4 km din albia râului, finalizate terasamentele și parcările din parc (70%), ridicate două pasarele metalice și realizat în proporție de 50% drumul de acces.

De asemenea, terenul de fotbal este aproape complet amenajat, cu rigole betonate și gard montat în proporție de 70%.

În perioada următoare vor fi amenajate aleile pietonale, finalizat drumul de acces și realizate lucrările de înverzire.

Proiectul este implementat de Agenția de Dezvoltare Regională Centru din sursele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală.

Proiectul presupune atât recultivarea gunoiștii temporare utilizate în perioada 2010–2017 (Lotul I), cât și construcția unei stații moderne de transfer și sortare a deșeurilor (Lotul II).

Lucrările de pe Lotul I avansează conform planului: deșeurile sunt recompactate și reprofilate, se amenajează drumuri de inspecție, iar specialiștii investighează posibilitatea valorificării biogazului generat de masă. În acest sens, au fost deja comandate membrane speciale pentru izolarea și stabilizarea gunoiștii, un pas esențial pentru prevenirea poluării solului și a apelor subterane.

Pe Lotul II, care va găzdui noua stație de transfer, se efectuează lucrări de terasamente după decopertarea stratului vegetal. Stația va fi echipată cu o linie tehnologică avansată pentru sortarea deșeurilor, contribuind astfel la îmbunătățirea procesului de reciclare și la reducerea cantității de gunoi transportat la depozit.

Valoarea investiției pentru această etapă este de peste 12 milioane de euro, iar întreaga inițiativă, cu un buget total de circa 26 milioane de euro, este cofinanțată de Primăria Chișinău, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI), Facilitatea pentru Infrastructură Municipală (MF) și Fondul de Parteneriat pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P).

Proeictul ar urma să finalizeze peste un an.

La Onișcani, cu sprijinul Fondului Național pentru Mediu, o zonă degradată, transformată în timp într-o groapă de gunoi, este reamenajată.

Proiectul presupune consolidarea malurilor râulețului, construcția zidurilor de sprijin, amenajarea de piste pietonale și pentru biciclete, precum și plantarea de arbori și arbuști.

Valoarea totală a proiectului este de circa 10 mil. de lei.

Tot la Onișcani funcționează una dintre puținele stații de epurare din mediul rural, care asigură curățarea apelor uzate pentru toată localitatea.

În Bahmut, administrația locală a achiziționat, cu bani din același fond, 800 de tomberoane și un tractor pentru colectarea deșeurilor. Iar recent, primăria a obținut un nou proiect, tot din Fondul Național pentru Mediu, pentru modernizarea tractorului cu echipamente care vor eficientiza gestionarea deșeurilor.

Una dintre cele mai eficiente soluții este prelungirea duratei de viață a dispozitivelor. Pentru echipamentele scoase din uz, soluția nu este coșul de gunoi. În Moldova, există organizații care colectează gratuit dispozitivele mari direct de la domiciliu, iar cele mici pot fi predate în punctele de colectare amenajate în magazine sau instituții publice.

O inițiativă de succes este colaborarea dintre Asociația Colectez.eu și Philip Morris Moldova, care a dus la colectarea a 6 tone de dispozitive electronice de încălzire a tutunului, reciclate în centre specializate din Ungaria.

Programul IQOS Refreshed, lansat recent și în Moldova, promovează recondiționarea acestor dispozitive – un proces ce include inspecție tehnică, înlocuirea componentelor defecte și testare riguroasă, toate pentru a le reda pe piață în condiții excelente, dar sub eticheta de produs recondiționat.

Astfel de programe demonstrează că, prin infrastructură accesibilă și responsabilitate individuală, putem reduce poluarea și contribui la un viitor sustenabil.

Documentul descrie atribuțiile și responsabilitățile autorităților publice, care vor gestiona serviciul public de salubrizare a localităților. Administrația publică locală va putea lua decizii în ceea ce privește înființarea, organizarea, coordonarea și funcționarea serviciului de salubrizare la nivelul fiecărei unități administrative-teritoriale.

De asemenea, APL-urile vor putea delega responsabilitățile privind prestarea serviciilor de salubrizare sau vor putea gestiona direct.

Noua lege obligă autoritățile publice locale să organizeze colectarea separată a deșeurilor în cinci fracții: hârtie și carton, sticlă, plastic și metal, biodeșeuri și deșeuri amestecate. În acest sens, vor fi amenajate puncte de colectare cu containere de diferite culori, specifice fiecărui deșeu, sau vor pune la dispoziția oamenilor saci de colectare.

Biodeșeurile, cum ar fi frunzele sau crengile, vor fi colectate separat și vor fi transportate la o stație de compostare.

Cetățenii vor fi obligați să colecteze separat deșeurile, să nu introducă în containere deșeuri periculoase, toxice, explozive, animaliere, provenite din construcții sau din întreținerea spațiilor verzi etc. Utilizatorii – localnici, agenți economici, instituții publice și private – vor beneficia de serviciul respectiv în baza unui contract de prestare servicii încheiat cu operatorii.

Taxele și tarifele pentru salubrizare vor fi aprobate de către autoritățile publice locale.

În prezent, 313 localități beneficiază de servicii de salubritate, rata de acoperire fiind de 75% în mediul urban și de 15% în mediul rural.

Astăzi, fosta groapă de gunoi s-a transformat în destinație turistică – o locație pentru recreere, denumită sugestiv „Porțile Raiului”.

Totul a început în 2018, când a apărut ideea transformării acestei gropi într-un spațiu public de agrement. Primăria, împreună cu grădinița, școala, locuitorii și cu sprijinul partenerilor externi au reușit să transforme o rampă de deşeuri într-o locație de unde nu ai mai vrea să pleci. Deși, la început, localnicii erau sceptici că proiectul va reuși, odată ce au pus mâna pe lopeți și au început curățenia, nu s-au mai oprit până au transformat-o într-un loc de poveste.

„Aici este sufletul satului. Raiul nostru”, spune primarul localității, Valeriu Tabunșcic, citat de DW.

Pe teritoriul fostei gropi se află 20 de izvoare istorice ale satului, menționate încă din anul 1450. Ani de zile, acestea au fost abandonate. Acum, curățate și reamenajate, ele alimentează două bazine mari, unde copiii se bălăcesc toată vara. Iar pentru că apa era prea rece, autoritățile au instalat și tuburi solare care încălzesc apa în mod ecologic, ceea ce permite folosirea bazinelor chiar și în zilele mai răcoroase.

Continuarea articolului Violetei Colesnic pe DW.

În acest fel, valoarea grantului pentru proiectul de gestionare a deșeurilor va crește până la 1,6 mil. de euro.

Banii sunt destinați finanțării unui contract de consultanță, în baza căruia vor fi prestate servicii de asistență tehnică aferente proiectului.

Anterior, BERD a mai oferit un împrumut de 25 de mil. de euro pentru realizarea acestui proiect de dezvoltare a infrastructurii pentru gestionarea deșeurilor solide.

Proiectul prevede procurarea echipamentelor și utilajelor pentru transport, sortarea, reciclarea, compostarea deșeurilor. Scopul urmărit e lichidarea depozitelor de deșeuri neautorizate și construirea depozitelor de deșeuri regionale, la standarde europene.

Echipamentele moderne au fost oferite de Suedia și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Grație acestor echipamente, inspectorii de mediu vor putea patrula și monitoriza zone greu accesibile, inclusiv pe timp de noapte, cu ajutorul dronelor cu termoviziune, camerelor 4G, binoclurilor nocturne și camerelor de corp.

Lotul de echipamente donate include 15 drone cu termoviziune; 3 sonare pentru detectarea mișcărilor subacvatice; 15 camere video de corp și 18 camere de supraveghere 4G; 18 binocluri cu vedere nocturnă, 25 de lanterne rezistente la apă; 15 veste de salvare și 15 seturi de îmbrăcăminte de iarnă impermeabilă.

În raionul Dondușeni, bunăară, unde se monitorizează peste 2000 de hectare de pădure, dronele vor permite identificarea rapidă a tăierilor ilegale. La Strășeni, unde doar trei inspectori trebuie să supravegheze 72.000 de hectare, echipamentele vor face posibilă monitorizarea unor suprafețe extinse și greu accesibile.

„Este un program fără precedent de la Independență încoace, atât ca amploare, cât și ca impact. 145 de mii de hectare în 10 ani este un obiectiv ambițios, dar realizabil”, a declarat Sergiu Lazarencu, ministrul Mediului.

Bugetul estimat pentru întreaga perioadă de implementare a programului este de 750 de mil. de euro. În primii doi ani, statul a alocat 416 mil. de lei, o sumă record pentru sectorul forestier. Ministerul Mediului a reușit deja să identifice aproape 270 de mil. de euro pentru următorii patru ani.

Au fost stabilite circa 34 de mii de hectare de teren disponibile pentru împădurire, dintre care 75% aparțin autorităților publice locale.