ANP menționează că instruirea e continuarea unei inițiative similare desfășurate în anul 2022 pentru oferirea de oportunități reale de dezvoltare personală și profesională pentru persoanele aflate în detenție.

Instruirea a fost organizat de Platforma Națională a Femeilor din Moldova, cu sprijinul Fondului Canadian pentru Inițiative Locale, în cadrul proiectului „A Doua Șansă – HUB”.

Suportul va fi acordat în cadrul unui proiect de sprijin pentru transformarea digitală a sistemului penitenciar din Moldova, cu un buget de aproape 2 mil. USD, acordați de Guvernul SUA, prin intermediul Departamentului de Stat, Secția Justiție Penală și Aplicare a Legii (INL).

Proiectul va fi implementat de PNUD Moldova  până în ianuarie 2027.

Ceremonia de semnare a proiectului a avut loc, recent, la Chișinău.

Ce prevede proiectul

Proiectul va sprijini sistemul penitenciar să dezvolte un sistem electronic, care va conține toate informațiile (date privind sănătatea, cursuri de formare profesională/programe de probațiune frecventate etc.) despre fiecare deținut sau subiect al probațiunii, din momentul intrării în sistemul penitenciar, dar și pe durata perioadei de resocializare și reintegrare.

Dezvoltarea sistemului de gestionare a dosarelor pentru sistemul penitenciar și de probațiune va permite intervenții mai adaptate pentru a facilita reintegrarea socială a deținuților.

Proiectul va susține și dezvoltarea capacităților prin îmbunătățirea aptitudinilor și competențelor digitale ale personalului din cadrul ANP și INP, în funcție de rolul lor, de nivelul de autorizare și accesul pe care îl vor avea la sistem. Instituțiile implicate în acest proces de digitalizare vor fi dotate cu echipamentele și tehnica necesară.

O altă componentă a proiectului este dezvoltarea unui sistem digital modern de management al resurselor umane pentru sistemul penitenciar. Aspecte-cheie care vizează cariera personalului din cadrul sistemului penitenciar, de la angajare până la încetarea raporturilor de serviciu, vor fi gestionate în cadrul unui singur sistem electronic.

În cadrul ședinței, ministra Justiției, Veronica Mihailov Moraru a menționat despre importanța deblocării acestui proiect, după mai mulți ani de stagnare și și-a exprimat speranța ca noul penitenciar să fie construit în termenii stabiliți, către anul 2028.

„Deja avem elaborat noul mecanism și planul de finalizare, care conține pașii concreți și termenii stabiliți până la darea în exploatare. Acest lucru va însemna îmbunătățirea considerabilă a condițiilor de detenție și astfel vom putea soluționa principala cauză de condamnare a R. Moldova la CtEDO”, a spus ministra.

Noul penitenciar din Chișinău va înlocui Penitenciarul nr.13. Clădirea, care va fi construită într-o suburbie a Capitalei, va avea o capacitate de 1050 de locuri, iar valoarea totală a proiectului este estimată la circa 76 de milioane de euro. 50 de milioane de euro sunt contribuția Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, iar  restul banilor vor fi alocați din bugetul de stat.

Lipsesc condiții elementare de detenție 

Raportul Promo-LEX constată că 20% din celule nu oferă nivelul adecvat de intimitate în utilizarea WC-urilor, iar băile comune sunt inaccesibile pentru persoanele cu necesități speciale și prezintă riscuri pentru sănătatea deținuților. În băile comune, conform raportului, există o prezență semnificativă de mucegai, iar ventilarea și iluminarea sunt necorespunzătoare.

Autorii raportului au mai constatat că circa 29% din celule au ferestre subdimensionate, care nu îndeplinesc standardele de ventilație adecvată. În celule persistă mirosuri de mucegai și amoniac, ceea ce prezintă riscuri pentru sănătatea deținuților. În 62% din celule perspectiva spre exterior este sever obstrucționată de ziduri sau de alte structuri, iar 4% nu au vizibilitate în exterior, arată raportul.

Poziția autorităților

Ministerul Justiției a anunțat că a dat curs, în premieră, acestei evaluări independente și a făcut câteva precizări în context.

Referitor la suprapopularea penitenciarului, autoritățile spun că numărul deținuților în Penitenciarul nr. 13 s-a diminuat de la peste 1200, în anul 2016, până la circa 700 de persoane la începutul acestui an.

În raport, autorii au operat cu standardul de 6 m.p. , recomandat de către Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT), care diferă de reglementările naționale și ale altor state europene de 4 m.p. per deținut. Reproiectarea spațiilor locative pentru atingerea recomandărilor internaționale privind suprafața celulelor sau operarea modificărilor structurale este imposibil de realizat în cazul penitenciarului din Chișinău, dată fiind vechimea construcției.

Minori nu mai sunt în Penitenciarul nr.13

Ministerul Justiției menționează că situația din Penitenciarul nr.13 „s-a îmbunătățit considerabil” în ultima perioadă, lucru remarcat atât de organismele internaționale în materia drepturilor omului, cât și de cele naționale.

Una dintre măsurile implementate a fost transferul minorilor aflați în arest preventiv în Centrul de detenție pentru minori și tineri din Goian, din martie 2023. În acest an, se planifică și transferarea tinerilor cu vârsta de până la 21 ani, ceea va contribui la diminuarea supraaglomerării Penitenciarului nr. 13. Un alt exemplu de respectare a condițiilor minime de detenție este sectorul de femei, unde se află circa 40 de deținute într-un spațiu destinat pentru 80 de persoane.

Modernizarea infrastructurii

Ministerul mai spune că, în ultimii doi ani, autoritățile de resort au întreprins măsuri de îmbunătățire a condițiilor de detenție, inclusiv în Penitenciarul nr.13. Printre acestea se numără închiderea sectorului de detenție aflat la demisol care nu corespundea standardelor minime de detenție; reparația capitală a acoperișurilor edificiilor Penitenciarului nr.13; separarea completă a blocului sanitar de restul celulei în toate spațiile de detenție, proces ce urmează a fi finalizat în acest an; reparația celulelor cu înlocuirea geamurilor; renovarea integrală a secției medicale; renovarea capitală a sectorului pentru deținerea femeilor ș.a.

Activitățile vor fi organizate în cadrul proiectului „Libertatea este casa mea! Reintegrarea socială a persoanelor private de libertate”, care a fost lansat vineri la Chișinău.

Astfel, în următorii trei ani, în cadrul proiectului va fi dezvoltat un pachet de servicii psiho-sociale axat pe creșterea șanselor de reintegrare socială a persoanelor condamnate la închisoare, care va influența reducerea nivelului de recidivă și creșterea siguranței în comunitate. Vor fi desfășurate programe care să consolideze legătura acestora cu familia și comunitatea, iar la nivelul localităților va fi creată o rețea de instituții pentru serviciile de asistență post-eliberare.

Proiectul „Libertatea este casa mea! Reintegrarea socială a persoanelor private de libertate” este implementat de Asociația IRIS, în parteneriat cu Administrația Națională a Penitenciarelor din Moldova și Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului (GRADO) din România, cu susținerea financiară Loteriei cantonului Zürich Elveția.

În R. Moldova sunt 17 penitenciare în care sunt în jur de 6500 de deținuți.

Este un roman cu elemente de ficțiune, afirmă Ileana Rusu.

„Subiectul lucrării este axat pe cei care ajung după gratii. Încerc să radiografiez psihologia acestora și descriu cât e de corupt sistemul penitenciar din Moldova. Eroina principală se numește Margo – o femeie disperată ce cade în capcana unor minți diabolice de dincolo de zidurile închisorii”, spune Ileana Rusu, citată de Monitor Media.

Ileana Rusu spune că intenționează să-și editeze romanul la Editura ARC, într-un tiraj inițial de 500 de exemplare. Prefața va fi semnată de psiholoaga Angela Stafii. Autoarea susține că nu se va limita la acest roman și că deja se gândește la o a doua carte.

Ileana Rusu a activat anterior la ziarele de investigații „Accente” și „Ziarul de gardă”. A fost jurnalistă TV și a realizat propriul său proiect „Fără măști” la Euro TV și Impact TV.

Potrivit proiectului, cheltuielile aferente procedurii de amnistie se estimează la circa 9,5 mil. de lei pentru 1723 de condamnați care cad sub incidența legii. Aceste cheltuieli vor fi suportate de Administrația Națională a Penitenciarelor, care va face economii de circa 10 mil. de lei. Costul mediu pentru alimentarea unui deținut pe zi este de puțin peste 16 lei.

În Rep. Moldova sunt 17 instituții penitenciare. În locurile de detenție își ispășesc pedeapsa circa 6500 de persoane.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a menționat că noul director al ANP trebuie să facă față multiplelor provocări, inclusiv să reformeze sistemul, să implice deținuților în diferite activități cu caracter educativ și să lupte cu subcultura criminală.

Anatolie Falcă a dat asigurări că va întreprinde toate măsurile ca „sistemul penitenciar să ajungă la nivelul pe care și-l dorește societatea, în care sunt respectate drepturile omului, precum și drepturile angajaților.”

Anatolie Falcă are o experiență de peste 20 de ani în sistemul penitenciar din Moldova. Anterior a activat în diverse funcții, inclusiv de conducere în cadrul sistemului administrației penitenciare. Directorul  ANP deține gradul special de comisar-șef de justiție.

În R. Moldova sunt 17 instituții penitenciare. În locurile de detenție își ispășesc pedeapsa circa 6500 de persoane.

Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități a aprobat, recent, raportul pentru proiectul de lege privind amnistia în legătură cu aniversarea a 30 de ani de la proclamarea Independenței țării.

Actul de amnistie nu va putea fi aplicat față de persoanele care au săvârșit infracțiuni deosebit sau excepțional de grave, precum si infracțiuni de corupție și conexe corupției. Dar luând în considerare faptul că din categoria respectivă de persoane unii au executat deja termene mari de detenție, potrivit proiectului de lege, se propune ca pedeapsa penală aplicată acestora să fie redusă parțial, cu anumite excepții, stabilite în proiect.

La eliberarea din locurile de detenție, persoanele primesc o indemnizație unică în valoare de 75% din salariul mediu pe economie, care, în acest an, este de 7953 lei. Pentru implementarea proiectului de lege sun necesari peste 9,5 mil. de lei.

În R. Moldova sunt 17 instituții penitenciare în care își ispășesc pedeapsa peste 6400 de persoane.

Cu susținerea Ministerului Justiției, ANP afirmă că derulează reforme și întreprinde acţiuni concrete, orientate spre îmbunătăţirea condiţiilor de detenție. Este vorba despre renovarea edificiilor, efectuarea reparațiilor capitale și cosmetice, dotarea cu echipament și inventar a spațiilor de locuit și a secțiilor, instalarea sistemelor video de supraveghere şi control, a sistemelor de ventilare natural şi forţat, bucătării separate etc.

ANP a publicat pe pagina sa de Facebook și fotografii care vin să ilustreze îmbunătățirile realizate, fără să specifice despre ce instituții penitenciare este vorba.

1 de 15