Programul se adresează persoanelor sub 35 de ani, cu o calificare profesională și contract de muncă cu normă întreagă, în industrii strategice care suferă de lipsă acută de forță de muncă. Acestea includ: industria alimentară, creativă, electronică, chimică și farmaceutică, constructoare de mașini și componente auto, textilă și de îmbrăcăminte, materialelor de construcție

Măsura are scopul de a reduce migrația tinerilor, de a sprijini tranziția de la studii la piața muncii și de a stimula ocuparea în domenii-cheie ale economiei, a spus premierul Dorin Recean.

Pentru a accesa indemnizația, tinerii vor folosi aplicația guvernamentală EVO.

Până la sfârșitul anului, autoritățile estimează că aproximativ 4000 de tineri vor beneficia de acest sprijin, suma totală alocată în acest scop fiind de peste 34 mil. de lei.

Autoritățile spun că acesta este un rezultat fără precedent.

Din cele 12.059 persoane plasate în câmpul muncii, 5.298 sunt femei (43,9%), 1.967 – persoane cu vârsta 55 ani și peste (16,3%), 143 de persoane – cu dizabilități, 88 migranți reveniți de peste hotare și 34 persoane de etnie romă.

Persoanele respective au fost angajate în sectorul serviciilor colective, sociale și personale (33,3%); agricultură (13,5%); industrie și industria prelucrătoare (13%) comerț cu ridicata și cu amănuntul (11,5%); construcții (11,0%) etc.

Anul trecut, 16.699 persoane au fost ajutate de ANOFM să-și găsească un loc de muncă.

Serviciile de angajare prin ANOFM sunt gratuite și sunt disponibile atât pentru șomeri, cât și pentru persoanele angajate care doresc să-și schimbe locul de muncă.

Dacă proiectul va fi aprobat de Parlament, adolescenții din Republica Moldova vor beneficia de condiții mai sigure de muncă și mai mult timp liber, mai ales în perioada anului școlar.

Cum este în prezent:

Potrivit legislației actuale, adolescenții pot lucra:

• până la 5 ore pe zi (sub 16 ani) sau 7 ore pe zi (16–18 ani);

• până la 24–35 de ore pe săptămână, în funcție de vârstă;

• munca de noapte este deja interzisă, însă limita actuală este mai permisivă (nici un minor nu poate lucra după ora 22:00 până dimineața).

Ce propune proiectul de lege:

• Adolescenții de 15–16 ani vor putea lucra cel mult 24 de ore pe săptămână în vacanțe și 12 ore în timpul școlii.

• Zilnic, ei vor putea munci maximum 5 ore în vacanțe și 2 ore în timpul școlii.

• Minorii nu vor avea voie să muncească între orele 20:00 și 06:00.

• Tinerii de 16–18 ani care lucrează mai mult de 4,5 ore pe zi vor primi o pauză de cel puțin 30 de minute.

• Se impun intervale clare de odihnă:

  • 14 ore între două zile de muncă pentru cei sub 16 ani,

  • 12 ore pentru cei între 16 și 18 ani.

• Minorii nu vor putea lucra la mai mulți angajatori dacă numărul total de ore depășește limita legală.

• Angajatorii vor fi obligați să evalueze riscurile, să informeze tinerii și să asigure condiții sigure de muncă, înainte de angajare.

De asemenea, actualul Cod al muncii menționează obligația de a proteja minorii, dar nu prevede detalii atât de stricte și specifice precum în propunerea nouă.

Proiectul vine în contextul angajamentelor Republicii Moldova față de integrarea europeană, asigurând că tinerii care muncesc o fac în condiții conforme cu standardele internaționale.

Cei mai mulți dintre angajați activează acum în domenii precum serviciile sociale și personale, agricultură, industrie, comerț, construcții sau sănătate.

În total, peste 40% dintre cei care și-au găsit un loc de muncă sunt femei, iar aproape o treime provin din mediul rural.

ANOFM îndeamnă persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă să se adreseze la subdiviziunile teritoriale pentru a beneficia de sprijin gratuit la angajare.

Cei care doresc să se înregistreze cu statut de șomer trebuie să prezinte documentele necesare la subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă sau să depună cererea online pe platforma e-iss.anofm.md.

Analiza diferențelor salariale pe sectoare indică o tendință specifică: în sectoarele bine plătite (unde salariul mediu depășește pragul de 20 000 MDL), inegalitatea între salariul femeilor și bărbaților crește. Astfel, o femeie pierde anual din cauza diferențelor salariale o sumă de 254 061 MDL în domeniul editării, 223 022 MDL în domeniul IT, circa 180 000 MDL în domeniul transporturilor aeriene ș.a. 

* Diferența de gen în salarii este definită ca diferența dintre nivelul mediu al salariului bărbaților și cel al femeilor, exprimată ca procent din nivelul mediu al salariului bărbaților. 

Diferența salarială este asemenea unei taxe invizibile, achitate de femeile angajate în economia Moldovei. Pe termen lung, vedem inechități și la etapa de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă. Conform calculelor, în 2024 un bărbat pensionar a ridicat o pensie medie cu 16,8% mai mare decât o femeie pensionară. Deși tendința generală este una pozitivă (o scădere de circa 0,6 puncte procentuale în raport cu anul 2023), diferența respectivă are un impact financiar semnificativ asupra femeilor. În termeni monetari, pentru anul 2024 o femeie pensionară a pierdut în mediu 8403 MDL ca urmare a diferenței în pensii.  

Diferența salarială între femei și bărbați are un impact direct asupra autonomiei financiare a femeilor, deoarece le limitează capacitatea de a-și gestiona independența economică. Într-un context în care femeile câștigă, în medie, mai puțin decât bărbații, veniturile lor sunt insuficiente pentru a asigura un nivel adecvat de autonomie financiară, ceea ce le face mai dependente de prestațiile sociale sau de susținerea altor membri ai familiei. Această inegalitate salarială perpetuează o relație de subordonare financiară, prin care femeile sunt mai puțin capabile să investească în educație, carieră sau dezvoltare personală. Pe termen lung, acest fenomen contribuie la menținerea unui ciclu de vulnerabilitate economică, în care femeile sunt mai expuse riscurilor economice și sociale, precum lipsa de economii, pensii reduse sau acces limitat la resurse economice esențiale pentru dezvoltare personală și profesională.  

De menționat că, din perspectiva legislativă, R. Moldova a înregistrat progrese notabile în asigurarea unei remunerații echitabile. Un prim exemplu îl reprezintă inițierea procesului de transpunere în legislația națională a Directivei (UE) 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006, privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între femei și bărbați în materie de încadrare în muncă.  

Pentru asigurarea unei plăți egale, în anul 2022, autoritățile din R. Moldova au aprobat o lege care vizează ajustarea legislației în sensul creșterii transparenței salariale. Aceasta introduce definiții esențiale (remunerație, nivel de salarizare, diferență de gen în salarizare, muncă egală, muncă de valoare egală) și obligă întreprinderile mari și mijlocii să informeze periodic angajații despre nivelul de salarizare defalcat pe gen. Totodată, o dată pe an, angajatorii vor transmite autorităților informații despre remunerația medie în funcție de gen și funcție, iar salariații pot solicita date privind nivelurile de remunerare, structurându-se clar categoriile de salariați care prestează muncă egală sau muncă de valoare egală.  

O analiză a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare

La întrunirile organizate, tinerii NEET – tineri care nu sunt încadrați profesional sau educațional, și-au dezvăluit planurile profesionale și cele pentru dezvoltarea comunității, iar membrii CRP Florești și reprezentanții autorităților publice locale au vorbit despre rezultatele proiectului.

Reprezentanții CRP Florești au subliniat rolul proiectului pentru incluziunea membrilor comunității.

Acest filmuleț a fost realizat în cadrul proiectului „Cetățeni Activi, Comunități Prospere, faza II”, implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, API, CJI, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, și Suedia.

Natalia Lungu,
corespondentă comunitară

Organizată sub umbrela proiectului “CONTăm deci VOTăm”, implementat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) și susținut de Internews, dezbaterea a reunit tineri din diverse regiuni care și-au exprimat opiniile și așteptările față de viitoarele alegeri. Tema centrală a fost clară: tinerii joacă un rol crucial în modelarea viitorului democratic al țării.

În cadrul dezbaterii, participanții au subliniat necesitatea unei mai bune informări și educații politice pentru tineri, astfel încât aceștia să poată lua decizii în cunoștință de cauză în timpul alegerilor. Temele abordate au inclus politici de tineret, locuri de muncă, educație, dar și viitorul Moldovei în Uniunea Europeană. S-a discutat despre importanța accesului la informații corecte și despre cum tinerii pot contribui la o guvernanță mai transparentă și eficientă.

„Apreciem motivația și implicarea tinerilor în procesele decizionale. Tinerii sunt cei care vor duce mai departe valorile democratice și aspirațiile europene ale Moldovei, iar implicarea lor activă în alegeri este esențială,” a declarat unul dintre organizatori.

O altă temă de interes major a fost integrarea europeană. Participanții au dezbătut cum viitorul Moldovei în UE depinde de deciziile luate astăzi și cum tinerii pot influența acest proces. Prin implicarea în alegeri și participarea activă la viața civică, tinerii pot deveni motorul schimbării în direcția unei Moldove democratice și integrate european.

„Participarea noastră nu se oprește la a vota, ci include și implicarea în activități civice, dezbateri publice și inițiative care ne ajută să ne facem vocea auzită,” a menționa Lungu Bogdan, tânăr participant.

La finalul dezbaterii, au fost aduse mulțumiri Consiliului Național al Tineretului din Moldova pentru oportunitatea de a organiza acest eveniment, dar și pentru sprijinul continuu oferit tinerilor în procesele educaționale și civice. Aprecierea a fost exprimată și față de tinerii care, prin prezența și implicarea lor, au demonstrat că își doresc să contribuie la viitorul țării.

Acest tip de inițiative, ca dezbaterea de la Drochia, reprezintă un pas important în cultivarea unei generații informate și active, gata să joace un rol decisiv în dezvoltarea democratică a Moldovei și în procesul său de integrare europeană.

Antonina Olinovici,
jurnalistă comunitară din s. Maramonovca

Dacă în 2018, în localitate erau peste 2400 locuri de muncă, în 2023 acestea au scăzut până la circa o mie. O analiză a administrației locale arată că în comună ar putea rămâne nici 200 de locuri de muncă până în anul 2030.

Primarul comunei, Nicolae Dorogan, spune că mulți dintre angajatorii locali fie au redus locurile de muncă, fie și-au închis afacerile, iar în această situație „oamenii decid să plece peste hotare.”

„Aici, salariile sunt foarte mici și mulți oameni pleacă la muncă peste hotare, aceasta fiind o soluție pentru a întreținerea familiilor”, afirmă localnica Anastasia Popșoi.

L-am întrebat pe primarul localității ce soluții are administrația locală pentru a soluționa, fie și parțial, problema locurilor de muncă.

„Pentru a rezolva problema locurilor de muncă, elaborăm proiecte de infrastructură. Sperăm că acest lucru va stimula deschiderea de noi locuri de muncă și va impulsiona dezvoltarea economică a localității. În plus, avem un parteneriat cu Agenția Ocupării Forței de Munca Șoldănești cu care vom identifica noi locuri de muncă. Acest lucru ar permite ameliorarea situației din comună”, a precizat primarul Nicolae Dorogan.

Comuna Cotiujenii Mari din raionul Șoldănești are peste 3100 de locuitori.

Denis Mykhaylovskyy, corespondent comunitar

• Material realizat în cadrul Academiei de Jurnalism Comunitar, implementat de Asociația Internațională a Tinerilor în cadrul programului Youth Activation Program 3.0 cu suportul Fundației Est-Europene din resursele acordate de Suedia în cadrul Programului „Cetățeni activi, comunități prospere”

Printre acestea se numără 3 546 șomeri (51%) și 169 zilieri/angajați în baza unui contract de o perioadă de până la trei luni.

Sunt rezultate record pentru prima jumătate a anului 2024, menționează Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Autoritățile își propun să ajungă la 18 000 de persoane plasate în câmpul muncii, prin intermediul ANOFM până la sfârșitul anului.

Cele mai multe persoane și-au găsit un loc de muncă în domeniul agriculturii (10,5%), în industria prelucrătoare (14,4%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (11%), transporturi, depozitare şi comunicaţii (2,2%), administraţie publică, asistenţă socială obligatorie (5,4%), învăţământ (2,8%), sănătate şi asistenţă socială (5%), alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale (34,3%), etc.

Din totalul persoanelor angajate, 3710 sunt femei (53%), 1120 persoane cu vârsta 55-65 ani (16%), 98 persoane cu dizabilități (1,4%), 69 cetățeni ai R. Moldova reveniți de peste hotare (1,0%) și 28 persoane de etnie romă (0,4%).

Anul trecut, peste 11 mii de persoane au fost ajutate de ANOFM să-și găsească un loc de muncă, indice care constituie circa 25% din numărul total al șomerilor.

Participanții vor avea parte, în cadrul evenimentului, de o incursiune prin industriile creative, vor descoperi competențele digitale actuale și tendințele joburilor de mâine.

La forum ar urma să participe peste 600 de studenți ai Programului Profesiile Viitorului, precum și absolvenți care își doresc să se familiarizeze cu specialitățile industriilor creative.

Participanții vor interacționa cu experți din domeniile: animație, game design, producție multimedia, robotică, IT sau fashion. Ei vor putea participa la workshopuri practice și vor explora tendințele pieței muncii din următorii ani. Mai mult, viitorii studenți vor afla detalii despre specialități, mentori și oportunitățile de studiu sau de internship în cadrul companiilor din domeniu.

Te poți înregistra pentru participare – aici.

Profesiile Viitorului este un program educațional inovator, lansat pentru a pregăti studenții pentru industriile creative. Programul reunește trei universități din Moldova: Universitatea de Stat din Moldova (USM), Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (UPSC), oferind specializări în Animație, Game Design și Producție Multimedia.